Jandarmeria canadiana (GRC / RCMP) duce lipsa de bani si efective pentru a raspunde provocarilor actuale lansate de organizatiile teroriste internationale. Politia federala sustine ca situatia actuala nu mai poate fi tolerata si cere Ministerului federal al Securitatii publice sa ia urgent masuri.

Pe de alta parte, sefii Jandarmeriei arata ca in ultimii ani numarul dosarelor legate de terorism a crescut simtitor, si din acest considerent circa 600 de anchetatori care investigau crima organizata, traficul de stupefiante si diverse operatiuni financiare suspecte au fost redirectionati spre noul segment de activitate. Acest fapt a afectat cel mai mult provinciile Quebec si Ontario, de unde politia federala si-a retras unitatile din grupurile operationale mixte de lupta impotriva crimei organizate si le-a transferat pentru investigatiile ce tin de securitatea nationala. In plus, numarul operatiunilor de supraveghere antiterorista au crescut, la fel ca si costurile pentru sustinerea acestora, si deja aceasta cadenta operationala nu va mai putea fi suportata in urmatoarele luni.

RCMP gestioneaza anual un buget de 4,8 miliarde dolari, provenit din mai multe surse, care a crescut mult in ultimul deceniu, pe durata Guvernului conservator. Insa in noul buget, anuntat recent de Guvernul liberal, nu au fost prevazute majorari pentru politia federala, iar expertii in securitate spun ca vremurile cele mai grele pentru RCMP urmeaza de acum incolo.

GRC a dezafectat unitatea antitero din orasul Quebec

Desi fusese creata de putin timp, respectiv dupa atentatele din octombrie 2014 de la Saint-Jean-sur-Richelieu si Parlamentul de la Ottawa, unitatea speciala de lupta impotriva terorismului din capitala provinciei Quebec a fost inchisa de Jandarmeria Regala a Canadei (GRC), intrucit “amenintarile nu ar mai fi atit de evidente precum au fost in momentul in care a fost infiintata”, arata presa canadiana. Caporalul GRC François Gagnon a declarat ca unitatea, compusa din circa 10 anchetatori  de la Politia din Quebec, Surete du Quebec si GRC, “lucra pe doua fronturi – preventie si anchete – pentru a evita radicalizarea si producerea de atentate pe teritoriul provinciei”.

In timp ce anchetatorii Politiei Quebec si SQ au revenit la posturile initiale, ceilalti membri au fost atasati Echipei integrate de securitate nationala (EISN) din cadrul GRC, care acopera intreg teritoriul Canadei.

Daca unele voci sustin ca desfiintarea acestei unitati mixte de lupta antitero duce la cresterea riscului de producere a unor atentate in Quebec, exista si afirmatii potrivit carora dupa retragerea avioanelor de vinatoare CF-18 din Orientul Mijlociu, Canada este mai putin expusa atacurilor teroristilor fideli Statului Islamic.

Dupa cum va informam in articolul dedicat prezentarii principalelor prevederi ale proiectului de Buget federal pentru 2016, virsta de pensionare – majorata de Guvernul Harper la 67 de ani, va reveni la 65 de ani – conform proiectiilor Guvernului Trudeanu. Revenim cu aceasta importanta precizare, reiterata astazi de Jean-Yves Duclos, ministrul Familiei si Dezvoltarii Sociale.

Pentru mai multe informatii despre noua structura bugetara puteti reciti aici.

In ceea ce priveste eligibilitatea pentru Sécurité de la vieillesse (SV) si Supplément de revenu garanti (SRG),  oficialii de la Ottawa afirma ca modificarea virstei pensionarii va aduce anual 17.000 $ celor cu venituri minime atunci cind ating virsta iesirii la pensie.

Alte doua masuri de remarcat pentru imbunatatirea calitatii vietii persoanelor virstnice prevad:

• – un supliment de 947 $ pentru SRG pentru virstnicii care locuiesc singuri (si, deci, sint mai vulnerabili)
• – sprijin pentru construirea, repararea sau adaptarea locuintelor la preturi accesibile de catre persoanele in virsta care intimpina dificultati in a avea acces la o locuinta la preturi abordabile.

Intre 90% si 95% dintre cutremurele cu magnitudine de 3 grade si mai mult, care s-au produs in ultimii 5 ani in bazinul sedimentar din vestul Canadei, s-au datorat activitatilor legate de fracturarea hidraulica, reliefeaza clar rezultatul unei cercetari publicate recent in revista stiintifica “Seismological Research Letters”.

Echipa formata din 13 cercetatori canadieni a studiat timp de 30 de ani, intre 1985 – 2015, activitatile seismice intr-o regiune de 454.000 km2, zona in care se gasesc aproape 12.300 de puturi de fracturare hidraulica si peste 230 de puturi de evacuare a apelor uzate generate prin acest procedeu. Conform rezultatelor, 60 % dintre cutremure s-au datorat direct fracturarii, iar intre 30% si 35% din seisme au fost provocate de puturile de evacuare a apelor uzate, arata seful echipei stiintifice, prof. Gail M. Atkinson, de la Universitatea de Vest din Ontario. Numai 5% – 10% din cutremure au fost urmare a miscarilor naturale ale placilor tectonice din regiune.

“Dupa acest studiu nu mai putem nega legatura dintre cutremure si fracturarea hidraulica”, afirma raspicat si Honn Kao, cercetator stiintific la agentia federala Ressources naturelles Canada.

Fracturarea hidraulica este un procedeu de extragere a gazului si petrolului de sist prin injectarea in roca bogata in hidrocarburi a unui amestec lichid sub presiune. Fluidele rezultate prin fracturare, imbogatite cu hidrocarburile care au fost dizlocate din roca, sint recuperate in proportie de 50 – 80 %, iar dupa separare se obtine petrolul de sist. Insa golurile ramase in pamint prin dizlocarea hidrocarburilor provoaca miscari tectonice, majoritatea cutremurelor producindu-se chiar in zonele de foraj.

367 de cutremure intr-un an in oraselul Fox Creek

Micutul oras din Alberta, situat la circa 260 km nord-vest de Edmonton, este un exemplu elocvent de victima a proceselor de fracturare hidraulica: in ultimul an, in Fox Creek s-au inregistrat nu mai putin de 367 de cutremure. Dupa seismul din ianuarie 2016, avind magnitudinea 4,8 grade, Agentia de reglementare a energiei din Alberta a anuntat ca Repsol Oil and Gas si-a intrerupt activitatea de exploatare, urmind ca autoritatile sa aprobe un plan de atenuare a riscurilor de producere de noi seisme in regiune.

Din decembrie 2014, regiunea oraselului Fox Creek a fost supusa unor repetate cutremure, la inceput magnitudinea acestora variind intre 2,7 – 3,7 grade, dar ulterior intensitatea a depasit si 4,4 grade, primarul localitatii afirmindu-si public ingrijorarea fata riscul deteriorarii structurii de aprovizionare cu apa potabila.

Agentia de reglementare a energiei din Alberta a introdus abia in 2015 norme noi pentru companiile din industria petroliera, obligindu-le sa semnaleze activitatile seismice de magnitudine mai mare de 2 grade si sa ia masuri pentru limitarea riscurilor.

In cazul unui cutremur de peste 4 grade, companiile sint obligate sa isi intrerupa activitatea si sa ceara avizul Agentiei provinciale de reglementare a energiei pentru a putea continua exploatarile.

PhD  RAZVAN DUPLEAC

Uniunea Europeana a decis sa amine pina la jumatatea lunii iulie luarea unei decizii in privinta reglarii diferendumului cu Canada, SUA si Sultanatul Brunei in ceea ce priveste reciprocitatea vizelor. Uniunea solicita celor trei tari o reciprocitate totala in materie de scutire a vizelor pentru toate cele 28 de state membre UE, in caz contrar existind posibilitatea impunerii temporare, de catre tarile membre UE, de vize pentru cetatenii canadieni, americani si din Brunei.

“Comisia Europeana a evaluat consecintele juridice, politice si economice ale unei eventuale suspendari temporare a scutirii de viza acordate Statelor Unite, Canadei si Brunei si a cerut Parlamentului European si Consiliul European sa ia o decizie in acest sens”, a declarat comisarul european pentru migratii, Dimitris Avramopoulos.

Asa dupa cum ziarul nostru v-a informat din timp, in cadrul interviului realizat cu un oficial din Ministerul Imigratiei, politica in materie de vize a Canadei nu este fondata pe reciprocitate si, ne-a declarat oficialul, pentru a-i scuti pe cetatenii unei tari de viza este necesar ca statul respectiv sa indeplineasca anumite criterii, conditii pe care Romania si Bulgaria nu le indeplinesc in prezent. (Interviul AICI)

Pe de alta parte, John McCallum, ministrul federal al Imigratiei afirma ca va continua dialogul “extrem de pozitiv” deschis cu Romania, Bulgaria si Comisia Europeana in vederea ajungerii la un obiectiv comun: “acela de a permite tuturor cetatenilor din UE sa calatoreasca fara viza in Canada”.

“Sint bucuros ca UE a decis, pentru moment, sa nu adopte o lege care ar impune obligatia vizelor pentru cetatenii canadieni care calatoresc in Europa. Cerem imperios Consiliului European si Parlamentului European sa analizeze cu grija consecintele negative asupra intereselor noastre comune ale impunerii obligatiei vizei pentru canadieni “, a mai precizat ministrul John McCallum.

Reamintim ca, dintre tarile membre UE, Canada impune viza pentru Romania si Bulgaria, SUA solicita viza pentru Romania, Bulgaria, Polonia, Croatia si Cipru, iar Sultanatul Brunei pentru Croatia.

RAZVAN DUPLEAC

Iata raspunsul Romaniei, dat printr-un comunicat al MAE, fata de decizia Canadei de a mentine obligativitatea vizelor pentru cetatenii romani (si bulgari)

“Autoritaţile române continua sa acorde o importanta deosebita obiectivului eliminarii vizelor pentru calatoriile in strainatate ale cetatenilor români.

Ne exprimam dezamagirea ca in pofida disponibilitatii României de colaborare si a situatiei sale asemanatoare cu a celorlalte state membre din regiune, reflectata in progresele clare in indeplinirea criteriilor avute in vedere de partea canadiana, precum si in decizia Canadei de a include România in categoria tarilor de origine sigure, dialogul pe subiectul vizelor inceput intre Comisia Europeana si Canada in urma cu 24 de luni nu a dus la un rezultat.

Incepind cu summit-ul UE-Canada din 2008 si ulterior la summit-ul UE-Canada din septembrie 2014, Canada s-a angajat sa relaxeze regimul de vize pentru cetatenii români, pentru a asigura cit mai curind posibil libertatea de miscare pentru toti cetatenii europeni, fara discriminare. In contextul mai larg al obiectivului comun privind semnarea si ratificarea Acordului de Parteneriat Strategic si a Acordului Economic si Comercial Global (CETA), România considera ca mentinerea regimului de vize canadiene pentru cetatenii români creeaza dezavantaje evidente, nejustificate, in comparatie cu ceilalti cetateni europeni. Situatia actuala priveaza cetatenii români de oportunitatile economice si comerciale nou create.

In aceasta situatie, autoritaţile române vor reevalua, la nivel UE, modul de abordare a relatiei UE-Canada, pentru asigurarea obiectivului eliminarii obligativitatii vizelor pentru cetaţenii români.

Autoritatile române se consulta permanent cu Comisia Europeana si membrii Parlamentului European implicati in dosar, care sint tinuti la curent cu evolutia situatiei”.

Contrabanda cu produse din tutun ramine o problema pentru provinciile canadiene, iar autoritatile nu intreprind masuri suficiente pentru solutionarea problemei – este una din concluziile studiului realizat de Institutul Macdonald Laurier (IML) din Ottawa. De exemplu, doar in Ontario pierderile anuale din neplata taxelor se ridica la 3 miliarde de dolari. Aceasta insa este doar o mica parte a problemei.

Dincolo de acest aspect, care priveaza de mijloace financiare numeroase programe sociale, cum ar fi educatia sau protectia sanatatii, o consecinta negativa a pietei negre de desfacere a articolelor din tutun este finantarea cu banii proveniti din aceste activitati a grupurilor criminale din Canada si SUA, ba chiar si a organizatiilor teroriste precum Statul Islamic, al-Qaeda sau Hezbollah.
Operatiunile de constringere nu au efect din cauza resurselor limitate alocate pentru combaterea contrabandei de tutun, lacunelor legislative si a lipsei unui plan coerent care sa permita functionarea mai eficienta in comun a oamenilor legii din diferite jurisdictii provinciale.

Cercetatorii de la IML au identificat doua surse majore de provenienta pe piata canadiana a tutunului si produselor din tutun de contrabanda. Prima se refera la tigarile ieftine aduse, in containere, din China si Vietnam. Cea dea doua este reprezentata de produsele din tutun fabricate in rezervatiile amerindienilor din Quebec si Ontario, sau tutunul adus pe ascuns in acestea din alte regiuni ale continentului nord-american. Ofiterii din Jandarmeria Regala au identificat patru centre de provenienta a tutunului de contrabanda:
– Akwesasne, in apropierea orasului Cornwall (ON)
– Kahnawake, situat in apropiere de Montreal (QC)
– Tyendinaga, linga Belleville (ON)
– Ohsweken, aproape de orasul Brantford (ON)
Desi comunitatile amerindiene sint deseori blamate pentru rolul important avut in aceasta contrabanda, cei de la IML sustin ca de fapt oamenii din rezervatii sint exploatati de catre gruparile criminale.
In Quebec, Guvernul provincial a investit bani si efort pentru a reduce dimensiunile acestei probleme sociale, sustine raportul institutului amintit, context in care se inscrie si ultima operatiune (la sfirsitul lunii martie) realizata de politia provinciala, Jandarmeria Regala, forte de mentinere a ordinii publice din comunitatile amerindiene si politia americana. Peste 700 de politisti au facut perchezitii in mai multe localitati din jurul orasului Montreal, regiunile Laurentienne, Lanaudiere, Monteregie si The Six Nations, din Ontario. Operatiunea s-a finalizat cu arestarea a zeci de persoane suspectate de legaturi cu grupari criminale, care ar fi adus in rezervatiile de indieni produse din tutun prin contrabanda folosind citeva puncte de trecere de la frontiera dintre Canada si SUA. Pe linga aceasta, anchetatorii au confiscat:
– circa 53 tone de tutun, evaluat la 13,5 milioane dolari
– peste 1,5 milioane CAD in numerar
– circa 3 milioane USD in numerar
– 836 kg de cocaina
– 15 kg de canabis
Politia sustine ca in ultimii doi ani, in Canada au fost importate ilegal peste 2.000 tone de tutun, a caror valoare depaseste 530 milioane dolari.