“Big Mapple Leaf”, imensa piesa comemorativa de 100 kg realizata de Monetaria Regala a Canadei din aur cu puritatea de 99,999%, imensa moneda cu diametrul de 53 cm si grosimea de 3 cm a fost furata din Muzeul Bode, situat in plin centrul Berlinului.
Monetaria Regala a Canadei a emis “Big Maple Leaf” in 2007, intr-o serie limitata – doar 5 exemplare -, iar datorita puritatii aurului moneda este inclusa in Cartea Recordurilor. Pe fata este imprimat profilul Reginei Elisabeta a II-a, iar pe verso are frunza de artar a Canadei.
Valoarea oficiala a monedei este de 1 milion USD, insa expertii in domeniu spun ca, avind in vedere numai si greutatea sa, valoarea poate ajunge la 4,5 milioane USD pe piata aurului. Purtatorul de cuvind al monetriei a precizat ca piesa nu mai apartine acesteia, cel care a cumparat-o pastrindu-si statutul de proprietar secret.
Potrivit politiei berlineze, hotii au patruns in muzeu ieri dimineata la ora 3:30, dupa ce au spart o fereastra, escaladind unul dintre zidurile exterioare (o scara s-a gasit abandonata in apropiere), inca nefiind clar cum au reusit sa deconecteze alarma spatiului in care era pastrata piesa si apoi sa scoata din muzeu obiectul voluminos si destul de greu.
Muzeul Bode detine una dintre cele mai mari colectii de monede din lume, alcatuita din peste 540.000 de piese.
In dosarul “Gala Bute”, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ, instanta suprema) a condamnat-o astazi pe Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltarii Regionale, la 6 ani de inchisoare cu executare pentru luare de mita si abuz in serviciu. Ea va trebui sa plateasca si sumele de 8,1 milioane de lei si 900.000 de euro si, in plus, ICCJ a mai dispus si confiscarea sumei de 1 milion de lei din averea sa. Sentinta nu este definitiva si, procedural, poate fi atacata atit de avocati cit si de procurori.
La ultimul termen, din 1 martie, procurorul de sedinta ceruse o pedeapsa cu executare de 21 de ani pentru Elena Udrea, acuzata in dosarul “Gala Bute” de abuz in serviciu, luare de mita si folosire de date false pentru obtinerea de fonduri europene. Totusi, ea a fost achitata pentru tentativa de folosire de declaratii false sau incomplete.
In acelasi dosar au mai primit condamnari – dar sentintele nu sint definitive:
Rudel Obreja (fostul presedinte al Federatiei Romane de Box): 5 ani de inchisoare cu executare.
Gheorghe Nastasia (fost secretar general in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului): 4 ani de inchisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de incercare de 6 ani.
Ana Maria Topoliceanu (fost director al Companiei Nationale de Investitii): 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru luare de mita, cu un termen de supraveghere de 5 ani.
Stefan Lungu (fostul consilier al Elenei Udrea): 1 an si sase luni de inchisoare cu suspendare.
In jurul nostru se surpa lumi, se destrama familii, se impart copii, masini si ghivece cu plante. Ia tu pisica, iau eu biblioteca. Cristi merge cu tine, Anca ramine cu mine. Desfiintam contul comun si impartim ratele. Ce-a mai ramas? Aaa, setul de oale ia-l tu, eu m-am saturat de gatit timp de 15 ani.
Partaj amiabil. Rece si calculat, cu pixul si balanta. Contabilitate in locul fostelor sentimente. Incrincenare in locul zimbetelor. Straini, de parca niciodata iubiti.
De ce? Cum s-a intimplat? Unde-i omul de care te-ai indragostit, pe care l-ai respectat si in care aveai cel mai bun prieten? Si cine-i aratarea asta care priveste prin tine?
Iar din oglinda te priveste o persoana straina. N-o cunosti, n-o recunosti. S-a ingrasat, a facut riduri, are privirea rea si un risctus in conltul gurii. Vrea razbunare, vrea inapoi anii in care a uitat de ea, vrea re-validare, vrea singe: “Sa sufere si el, nemernicul, sa plinga si sa-l doara pina la urlet”. Si, inevitabil, te intrebi: Oare am fi ajuns aici si daca ramineam acasa? Oare mai multe griji si mai multe neamuri in preajma v-ar fi tinut alaturi? Oare tu te-ai schimbat sau el? O singura certitudine ai: impreuna nu se mai poate.
Si pleci pe drumul tau, intr-un apartament inchiriat. Plingi, te inchizi in casa, citesti sfaturi pentru femei divortate in reviste fancy si brosurici motivationale. Maninci de la Mc Donalds si weekendul nu iesi din pijamale. O saptamina, o luna, o toamna.
Trece toamna, trece si iarna. N-ai griji financiare majore. Esti independenta, ai masina si job. Si colegi de serviciu cu care iesi vinerea la bowling sau la Baton Rouge. Si capricii multe pe care acum ti le poti satisface doar deschizind portofelul, ca doar nu mai ai un buget cu ipoteca, rate la masini si carti de credit de tinut. O chirie, un Hydro si un Bell.
Si un copil la un secundar public. Ah, da. Copiii, Anca si Cristi. Ai uitat de ei, prinsa intre jale, razbunare si planuri de viata noua. Iar ei au asteptat, cuminti, sa te refaci si sa ii vezi din nou. Sa puneti iar filme seara, sa-ti povesteasca de profa’ de stiinte, de colegul rus cu care s-a imprietenit Cristi si de balerinii multicolori pe care Anca i-a vazut la Winners si pe care si-i doreste.
Da, copiii. Ati vrut ca viitorul lor aici, in Canada, sa fie fara griji, in schimb le-ati facut prezentul dureros. Si ei nu au un var, un vecin din copilarie, un unchi mai tinar cu care sa poata vorbi, la care sa se poata descarca. Si tin in ei, iar asta naste frustrari. Pina sa ajunga sa inteleaga ca doi oameni care s-au iubit pot deveni, de-a lungul vietii, incompatibili, ei sufera. Si sint singuri si cu o putere de a intelege lucrurile limitata de virsta lor.
Asa ca Marie, Ioane, Diana, Sorin, Lidia, Serban, cind hotariti ca impreuna nu se mai poate, aduceti-va aminte ca sinteti raspunzatori de bunastarea inclusiv emotionala a unor fiinte mici, pe care voi le-ati adus pe lume. Si pentru care ati plecat la 8.000 kilometri de oamenii apropiati lor. Pe voi va au, atit. Si pe voi va iubesc ca pe nimeni altii. Fiecare dintre voi se poate reface “din mers”, fara sa sacrifice zimbetul celei mai pure fiinte din viata voastra. Viata oricum ii va rani, e inevitabil, dar macar faceti in asa fel ca ei sa intre in viata fara cicatricile ranilor cauzate de “incompatibilitatea” voastra, a adultilor care le sinteti parinti.
“Degeraturile sint superficiale si o sa se faca bine, nu e o problema“ – este mesajul scurt – de o modestie rar intilnita! – pe care l-am primit de la Tiberiu Useriu la putin timp dupa ce a reusit cu tricolorul in miini – dar cu picioarele degerate, unul si infectat – sa termine infernala cursa de 566 km (350 mile) din inima iadului polar cu gheturi nesfirsite … si demoni.
Cuvinte care fac cit milioane de vorbe aruncate in spatiul virtual de cei care chiar nu au nimic de spus, mai ales ca imediat dupa ce a trecut linia de final Tiberiu a fost preluat de medici, uimiti ca, desi la punctul 5 de control de la Caribou Creek (dupa 330 km), i-au recomandat sa nu mai continue proba extrema. Dar el si-a spart veziculele de pe picioare si a pornit mai departe! Pe raspunderea lui!
Primul om care a cistigat de doua ori consecutiv cea mai grea cursa din lume
Anul trecut a iesit invingator din confruntarea de la Cercul Polar. Nimeni nu credea ca se va intoarce acolo, dar anul acesta Tiberiu a revenit si a triumfat din nou! Chiar daca are degeraturi la picioare si medicii l-au sfatuit sa se opreasca, el a invins iadul alb de la 6633 Arctic Ultra si chiar si-a doborit recordul precedent: a condus detasat si a incheiat cursa in 159 de ore, fata de 2016 cind a inregistrat 173 de ore si 40 de minute la linia de sosire.
Acum startul cursei s-a dat in data de 10 martie, cu 24 de concureti in cele trei sectiuni: 120 mile, plus 120 mile si 350 mile, la aceasta ultima proba luind startul si romanul, alaturi de alti 17 participanti. In aceasta dimineata, Tiberiu a ajuns la punctul final de la Tuktoyaktuk (Canada) al cursei considerate cea mai ingrozitoare din lume – pe care el a stabatut-o cutricolorul prins la sanie. Apoi a fost preluat de medici.
Inainte de revenirea la 6633 Arctic Ultra, Tiberiu si-a lansat in Romania autobiografia “27 de pasi” – o viata care pare chiar demna de ecranizarile de la Hollywood. Cu un trecut absolut tumultos, el a decis sa lase totul in urma, sa-si confrunte demonii trecutului si sa-i biruiasca. Despre incrincenarea din 2016, el marturiseste in carte, la capitolul “Fluturii mov” (intitulat asa pentru ca povesteste cum la temperaturile scazute de la Cercul Polar vedea zburind in jur fluturi mov), ca “a fost mult mai mult decit o competitie: a fost confruntarea pe viata si pe moarte cu trecutul, prezentul si viitorul meu. Acolo mi-am spus mie insumi lucruri de o sinceritate brutala, acolo am cintat Nascatoarea cu voce tare si am facut ceva ce nu mai facusem nicaieri, niciodata: am stat de vorba cu Dumnezeu. Acolo am murit si am renascut de tot atitea ori. Acolo, in desertul alb, mi-am recapitulat greselile, m-am iertat cu totul si mi-am gasit repere noi. A fost cel mai bun loc in care puteam fi radical, fiindca totul era atit de extrem, incit ma indemna sa-mi stabilesc alte coordonate de viata”.
Si a iesit invingator si anul acesta! L-am intrebat daca la anul, in 2018, se va reintoarce la confruntarea cu iadul alb. “Nu se stie”, mi-a raspuns, parca nevenindu-i sa inchida usa catre spatiul de la limita supravietuirii, acolo unde fluturii mov inving demonii…
Febra subventiilor de la Bucuresti a lovit din nou comunitatea. De data aceasta este vorba de infiintarea, pe banii statului roman, a unui centru comunitar la Montreal, in baza legii nr. 86, adoptata de Parlamentul Romaniei in mai 2016. Motivarea oficiala este ca se doreste asigurarea unei mai bune reprezentativitati a romanilor din afara granitelor tarii la nivel de comunitate si a unei mai mari coeziuni in cadrul acestora. Un scop nobil – acolo unde chiar este nevoie de asa ceva.
Conform amintitei legi, pentru ca aceste centre sa existe trebuie ca o treime din cel putin 5.000 de romani,inregistrati la misiunile diplomatice romanesti din statele/orasele respective, sa semneze o cerere in acest sens, adresata MAE, in care sa-si includa datele personale de identificare, plus adresa de domiciliu sau de resedinta din strainatate.
MONTREAL, DEROGARE si SECRETOMANIE
In ceea ce priveste Montrealul, situatia este ceva mai aparte. In ultimele luni, Consulatul General al Romaniei de aici a organizat citeva intilniri pe marginea posibilitatii infiintarii unui astfel de centru. La aceste reuniuni au participat persoane implicate in asociatiile romanesti din Montreal. Si, desi este o tema de interes pentru comunitate, surpriza neplacuta este ca la aceste reuniuni nici unul din ziarele comunitare nu a fost invitat. Cu atit mai mult cu cit, merita subliniat, subiectul discutiilor este unul ce necesita o maxima transparenta.
O alta surpriza neplacuta este ca, nereusind ca in perioada scursa de la emiterea legii sa stringa numarul de semnaturi prevazute de legiuitor, la ultima intilnire a unui grup de 10-15 persoane, unele chiar nefiind membre ale unei asociatii, s-a decis trimiterea unei scrisori la Bucuresti prin care sa se ceara… derogarea de la litera legii: adica, sa NU se mai tina cont de inregistrarea celor minim 5.000 de cetateni romani si acordul a cel putin o treime dintre acestia pentru infiintarea centrului comunitar.
Or, acest demers denatureaza complet sensul si scopul legii 86/2016. El ignora faptul ca imposibilitatea stringerii acestor semnaturi reprezinta cea mai buna dovada ca romanii de aici nu considera necesara infiintarea unui astfel de centru. Nu in ultimul rind, demonstreaza lipsa de respect pentru cheltuirea fondurilor publice din bugetul Romaniei, tara care, dupa cum se stie, nu are din pacate o economie care sa-i permita alocarea de fonduri in sectoare in care se simte lipsa lor acuta: educatie, sanatate, pensii etc.
DE CE NU E NEVOIE DE UN CENTRU
De-a lungul anilor, media comunitara din Montreal a abordat de mai multe ori subiectul subventiilor guvernamentale din Romania, argumentind mereu pentru o emancipare a comunitatii si sustinind ca daca exista o nevoie de cultura, de asociere, de socializare, formula pentru a raspunde acestor nevoi se creeaza in comunitate si dureaza, tocmai pentru ca are la baza o nevoie reala, nu una intretinuta artificial, prin subventii.
In 2014, mai multe asociatii, media comunitare si persoane din Montreal au semnat o scrisoare de protest impotriva irosirii fondurilor Romaniei in acordarea unor subventii nejustificate in diaspora. Scrisoarea deschisa a fost adresata, printre altele, Comisiilor de specialitate din Senat si Camera Deputatilor, Departamentului Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni – care la acea vreme functiona in cadrul MAE – si Institutului Cultural Roman.
Unul din principalele argumente enuntate in aceasta scrisoare este ca acordarea fondurilor pentru diverse proiecte si evenimente culturale trebuie facuta de statul roman tinind cont de specificul comunitatilor de romani din diferite tari (sau regiuni) ale lumii si de eventualele dificultati pe care acestea le intimpina in promovarea culturii si identitatii romanesti in zone in care comunitatile de romani nu sint numeroase – de exemplu in Ungaria, Tighina etc. Argumentul este perfect valabil si acum.
Ceea ce par sa ignore cei care insista pentru crearea unui nou centru comunitar este ca la Montreal exista deja doua astfel de centre: Casa Romana de la linga Biserica Buna Vestire si spatiul din Centrul socio-comunitar situat la 6767 Côte-des-Neiges, unde activeaza Asociatia Culturala Romana si Comunitatea Moldovenilor din Quebec (spatiu dotat cu birou, aparatura audio/video, sali de conferinte sau pentru evenimente la care poate participa un public numeros). Aceste doua spatii gazduiesc gratuit o multitudine de activitati si evenimente comunitare, precum: intilnirile regulate ale unor cenacluri, intilnirile lunare ale Clubului de Aur, lansari de carte, expozitii de pictura, spectacole muzicale, celebrarea Zilei Limbii Romane, Zilei Culturii Romane in cadrul Journées de la culture québécoise sau lucrarile Congresului Academiei Romano-Americane (iulie 2016), precum si multe alte evenimente organizate chiar si de persoane care nu fac parte din vreo asociatie, cenaclu etc.
O COMUNITATE FERITA DE INGERENTELE POLITICE ALE BUCURESTIULUI
Avind in vedere toate aceste realitati din comunitatea romanilor din Montreal, suprapuse peste situatia economica a Romaniei, solicitam factorilor de decizie de la Bucuresti sa acorde o mai mare atentie cheltuirii banilor din bugetul de stat si sa ii dirijeze cu precadere in directiile in care este reala nevoie in tara. Si sint multe aceste sectoare!
In acest sens, sustinem ca sprijinirea comunitatilor de romani din diaspora trebuie facuta acolo unde lipsa fondurilor poate periclita constiinta apartenentei la cultura romana, unde romanii se zbat pentru a-si putea promova cultura si traditiile stramosesti. Si nu in comunitatile puternice, care au dovedit ca au sprijin de la statul in care se afla, cum este cazul celei de la Montreal – unde spatiul alocat in centrul socio-comunitar amintit a beneficiat de atentia si ajutorul acordat de Canada comunitatilor etnice. Astfel de comunitati puternice ale romanilor din diaspora au demonstrat ca au nu doar maturitatea de a se sustine singure, ci si maturitatea de a constientiza ca cei aflati la putere in Romania trebuie sa acorde o reala grija – nu politicianista! – in alocarea banilor din bugetul la care contribuie, din salarii si pensii, rudele pe care cei din diaspora le au in tara.
Legea amintita statueaza ca centrele comunitare romanesti nu au personalitate juridica, dar functioneaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Tocmai de aceea, consideram ca diaspora trebuie sa ramina independenta si nici una dintre formele ei de organizare nu trebuie subordonata Guvernului din Romania.
In ceea ce priveste prevederea conform careia “centrele comunitare romanesti au drept scop asigurarea coeziunii comunitatilor de romani din afara granitelor tarii, reprezentativitatea acestora, organizarea de proiecte si programe cu caracter cultural, educativ si artistic in scopul promovarii realitatilor istorice, a traditiilor, a obiceiurilor, valorilor nationale si a identitatii lingvistice”, reamintim cu mindrie ca romanii din Montreal au demonstrat ca au realizat toate acestea inainte ca vreun partid politic sa defineasca romanismul diasporei, dar subordonindu-l puterii de la Bucuresti.
Nu in ultimul rind, consideram ca finantarile acordate din bugetul Romaniei NUtrebuie sa se suprapuna initiativelor locale ale romanilor din Canada, cu un potential distrugator pentru cei din comunitate. Cu mentiunea ca indiferent de rezultatul alegerilor din Romania, diaspora trebuie sa ramina independenta, insistam sa ramineti in litera legii si sa NU faceti derogari!
Ne opunem oricarei incercari a factorilor politici de a controla actiunile din diaspora in sprijinul partidelor din Romania!
Accent Montreal, editor Simona Pogonat
Pagini Romanesti, editor Viorel Anghel
ZigZag Roman-Canadian, editor Cristina Sofronie
Ora Romaneasca, realizator Adrian Ardelean
Rezolutia adoptata de Parlamentul European, ieri, cere Comisiei Europene reintroducerea obligativitatii vizelor pentru cetatenii americani care calatoresc in tarile Uniunii Europene, arata comunicatul legislativului european.
O notificare de non-reciprocitate a fost depusa in 12 aprilie 2014, iar Comisia Europeana trebuia sa ia o decizie pina in 12 aprilie 2016, se mai arata in comunicatul PE. In aprilie 2014, Comisia a fost notificata ca 5 tari nu respecta acordul de reciprocitate a vizelor, respectiv Australia, Brunei, Canada, Japonia si SUA. Trei dintre aceste tari (Australia, Brunei si Japonia) au eliminat deja vizele, iar Canada va ridica vizele turistice pentru romani si bulgari incepind din decembrie 2017. Vedeti detalii despre acest subiect accesind articolulRomani care vor sa VIZITEZE Canada in 2017 au nevoie de eTA.
In ceea ce priveste SUA, masura se vrea o reciprocitate la faptul ca Washington mentine obligativitatea vizelor pentru cetatenii din 5 tari UE: Romania, Bulgaria, Polonia, Croatia si Cipru, in conditiile in care cetatenii americani pot calatori fara viza in aceste state.
In consecinta, Parlamentul European cere Comisiei Europene sa adopte in termen de 2 luni masurile legale necesare pentru aplicarea reciprocitatii.
Potrivit acestui principiu, in cazul in care o tara terta NU nu elimina obligativitatea vizelor in termen de 24 de luni de la notificarea non-reciprocitatii, Comisia Europeana TREBUIE sa adopte ceea ce se numeste “act delegat” prin care sa suspende pentru 1 an regimul “fara vize” oferit cetatenilor statului care nu actioneaza conform principiului reciprocitatii.
Compania Cute Circuit, care a uimit cu realizarile sale vestimentare high-tech atunci cind a imbracat vedete precum Nicole Scherzinger si Katy Perry, a “recidivat” cu o rochie ce-si schimba culoarea in functie de frecventa respiratiei celei care a imbracat-o. Cum? Secretul sta in grafen – cel mai subtire material identificat pina acum, varianta bidimensionala a grafitului si excelent conductor de electricitate.
Si uite asa, cu tehnologia la indemina (grafen, senzori si o mica baterie incorporata), Cute Circuit a speculat futurist si a creat rochia care este verde atunci cind cea care o poarta respira in ritm normal, devine purpurie la o respiratie rapida si turcoaz cind respiratia este rara.
Grafenul a fost descoperit in 2010 de cercetatorii Andre Geim si Kostya Novoselov de la Universitatea din Manchester, pentru aceasta realizare cei doi fiind laureati ai Premiului Nobel. O foaie din acest cel mai subtire material din lume, primul material 2D identificat de omenire, are grosimea de un atom.
“Am primit unele sugestii conform carora Comisia Europeana ar putea incerca sa ne forteze sa protejam pe oricine ajunge (in UK) pina in momentul iesirii tarii din UE. Ne-am putea alege cu jumatate din Romania si din Bulgaria venind aici daca asteptam atit de mult“, a declarat ziarului The Telegraph o sursa din Guvernul britanic.
Premierul britanic Theresa May va anunta, in jurul datei de 15 martie, sfirsitul liberei circulatii pentru cetatenii comunitari care vor dori sa intre in Regatul Unit. Anuntul va fi facut in aceeasi zi cu declansarea articolului 50 din Tratatul de aderare la UE, scrie Ziarul romanesc din Marea Britanie citind The Telegraph. Conform publicatiei britanice, se asteapta ca May sa declare ca cetatenii Uniunii Europene care vor sosi in Marea Britanie dupa activarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona nu vor mai avea in mod automat dreptul de sedere permanenta in Regatul Unit.
Noii imigranti vor intra sub incidenta viitoarelor restrictii in materie, dupa ce Marea Britanie va iesi din UE si care ar putea include un nou regim de vize si acces restrictiv la prestatii sociale.
Potrivit lui Iain Duncan Smith, parlamentar conservator, anuntul va arata ca Guvernul Theresa May preia controlul asupra granitelor Marii Britanii, lamurind in acelasi timp situatia celor 3,6 milioane de imigranti din UE care traiesc deja pe teritoriul britanic. “Ea va clarifica situatia prin stabilirea unui termen-limita clar, in timp ce Uniunea Europeana pare tot mai confuza si marginita”, a afirmat Duncan Smith. Potrivit The Telegraph, imigrantii din UE sositi inaintea datei-limita, probabil 15 martie a.c, vor avea drepturile protejate, atit timp cit cetatenii britanici care traiesc in alte tari comunitare vor primi aceleasi garantii.
Totodata, se asteapta ca Theresa May sa faca apel la celelalte state din UE sa se ajunga la un acord rapid pe acest subiect, astfel incit sa poata fi eliminat de pe agenda negocierilor pentru Brexit cit mai curind posibil.
“Am primit unele sugestii conform carora Comisia Europeana ar putea incerca sa ne forteze sa protejam pe oricine ajunge (in UK) pina in momentul iesirii tarii din UE. Ne-am putea alege cu jumatate din Romania si din Bulgaria venind aici daca asteptam atit de mult”, a adaugat pentru cotidianul The Telegraph o sursa guvernamentala.
Ministrul de Interne Amber Rudd spune ca “vom pune capat liberei circulatii asa cum o stim”. Ea examineaza planuri privind oferirea de vize multianuale noilor sositi in sectoare cheie ale economiei, simultan cu limitarea accesului la prestatii sociale. Una dintre variante prevede ca imigrantii sa primeasca vize de munca pe 5 ani, dar sa le fie interzis accesul la prestatii sociale.
Element care in tabelul periodic are numarul atomic 1, hidrogenul este cel mai usor element chimic din natura: are masa atomica egala cu 1,00794 uam (unitati atomice de masa). Dupa ce in 1935 oamenii de stiinta au prevazut posibilitatea existentei hidrogenului metalic, iata ca acum cercetatori de la Universitatea Harvard au reusit performanta de a-l genera in laborator: profesorul Isaac Silvera si cercetatorul Ranga Dias au reusit sa supuna unei presiuni uriase hidrogenul molecular, transformindu-l intr-un metal lucios.
Practic, o cantitate de hidrogen molecular a fost adusa la o presiune extrema de circa 495 GPa, adica 5 milioane de atmosfere, mai mult decit se intilneste in centrul Pamintului! Cercetatorii au reusit sa o genereze folosind diamante artificiale prelucrate in mod special, care au dat nastere dispozitivului denumit “celule cu nicovale de diamant”. In aceasta celula, hidrogenul molecular a fost supus la 5 milioane de atmosfere, transformindu-se din hidrogen molecular in hidrogen atomic, sub forma unui metal lucios.
Acum, oamenii de stiinta incep testarea noului material la presiuni normale si la temperatura ambianta, tinind cont ca acesta ar trebui sa ramina sub forma metalica odata ce dispar conditiile speciale in care a fost creat.
Potrivit teoriei, hidrogenul metalic ar trebui sa conduca curentul electric fara pierderi. Trebuie mentionat ca la ora actuala materialele superconductoare existente se gasesc in aceasta stare doar la temperaturi extrem de scazute.
Hidrogenul metalic ar putea revolutiona misiunile spatiale, fiind, cel putin teoretic, un combustibil extrem de eficient. Rachete cu o singura treapta ar putea trasporta in spatiu mai multe materiale si ar putea ajunge mai departe decit cele actuale.
Daca s-ar dispune de un material superconductor la temperatura normala, s-ar revolutiona viata de zi cu zi. De exemplu, hidrogenul metalic ar putea inlocui cablurile de distributie a energiei electrice, prin care se pierd, prin disipare, aproximativ 15% din energia produsa. De asemenea, hidrogenul metalic superconductor ar putea fi folosit pentru la constructia unui sistem de transport pe baza levitatiei magnetice, cu trenuri de viteza foarte mare.
O alta aplicatie ar putea fi in medicina, unde in cadrul rezonantei magnetice nucleare (RMN) aparatele trebuie racite cu heliu lichid ca sa ajunga in starea de superconductor necesara. Insa, cu hidrogenul metalic s-ar putea construi noi aparate care sa functioneze la temperatura ambianta. Si cum materialele superconductoare nu au rezistenta electrica, s-ar putea construi acumulatoare de energie cu pierderi minime.
Care a fost cheia acestui succes? Diamantele folosite in dispozitivul “celule cu nicovale de diamant” au fost tratate cu o procedura speciala care le impiedica sa crape, o problema care a afectat in mod dramatic experimentele similare din trecut. Profesorul Isaac Silvera a gasit o metoda noua pentru a taia si slefui diamantele, astfel incit sa nu se sparga la presiunile uriase folosite pentru transformarea hidrogenului molecular in cel metalic.
Generarea hidrogenului metalic reprezinta un salt stiintific enorm si ramine de vazut daca intr-adevar se va reusi sa ramina sub aceasta forma si la presiuni normale, dar si ce cantitate de metal poate fi realizata in laboratoare si cu ce costuri, astfel incit beneficiile acestei descoperiri sa poata fi mai repede aplicate tehnologiilor amintite anterior. CATALINA CURCEANU
Proportia imigrantilor in Canada este in continua crestere, un studiu realizat de cercetatorii departamentului federal de statistica anticipind ca peste doua decenii fiecare al treilea canadian va proveni din prima generatie de imigranti. Iar daca se vor lua in calcul si copiii acestora, atunci jumatate din populatia Canadei va fi constituita din imigranti si descendentii lor de prima generatie. Prin comparatie, in 2011 proportia imigrantilor era de 20.7%.
In Quebec, numarul celor care considera franceza drept limba materna va descreste de la 79%, cit era in 2011, pina la 70%, in schimb va creste numarul celor care vor folosi engleza ca limba vorbita acasa: de la 13% in 2011, la circa 16-17% in 2036.
Analizind tendintele, statisticienii arata ca, in perioada luata in calcul, peste 50% din numarul total de imigranti vor fi persoane venite din Asia, in timp ce ponderea imigrantilor europeni va descreste. VALERIU CIOBANU
Stimate cititor, confidențialitatea ta este importantă pentru noi. Site-ul ZigZag Român-Canadian folosește "cookie" pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru, pentru a se integra cu reţele de socializare şi pentru a afişa reclame relevante pentru interesele tale.
Anul trecut a iesit invingator din confruntarea de la Cercul Polar. Nimeni nu credea ca se va intoarce acolo, dar anul acesta Tiberiu a revenit si a triumfat din nou! Chiar daca are degeraturi la picioare si medicii l-au sfatuit sa se opreasca, el a invins iadul alb de la 6633 Arctic Ultra si chiar si-a doborit recordul precedent: a condus detasat si a incheiat cursa in 159 de ore, fata de 2016 cind a inregistrat 173 de ore si 40 de minute la linia de sosire.
