Denumit România – 100 Radacini si o privire catre viitor, acest concurs de desene se adreseaza copiilor cu virste cuprinse intre 5 si 10 ani, din familii 100% romanesti sau mixte, care s-au nascut si traiesc in diaspora, dar sint familiarizati cu elemente de identitate nationala a Romaniei. Gazetaromaneasca informeaza ca evenimentul se va desfasura pe Facebook, iar dupa inscrierea desenelor in concurs va fi organizata o expozitie ce se va finaliza cu lansarea unui album colectiv de arta vizuala, care va contine 100 de lucrari ale copiilor participanti.
Cele mai bune 3 lucrari vor fi premiate.
Locul I: 300 $ si diploma speciala
Locul II: 200 $ si diploma speciala
Locul III: 100 $ si diploma speciala.
* * * * *
Una dintre initiatoarele proiectului, Daniela Popescu, a oferit ziarului detalii suplimentare despre inscriera lucrarilor si anuntarea cistigatorilor in data de 1 iunie 2018, an in care România va aniversa 100 de ani de la momentul Marii Uniri, evenimentul care a adus cu el infiintarea României Mari.
– Proiectul se adreseaza tututor copiilor de români din diaspora cu virste curpinse intre 5 si 10 ani, nascuti si crescuti in afara granitelor României. Lor le lansam invitatia de a se implica in proiect prin desene proprii, care sa surpinda elemente de identitate nationala românească, ca expresie a caracterului national, raportate la limba, cultura, obiceiurile, traditiile, cutumele nationale specifice si alte elemente de identitate.
– Desenele se vor posta de catre parinti pe pagina de Facebook a evenimentului, in format JPG, in următoarele condiţii:
Lucrarea trebuie realizata de copii cu virstele amintite.
Va intra in concurs daca va fi identificat, prin consemnarea de catre unul din parintii copilului ce a realizat desenul, a prenumelui copilului si orasul in care acesta locuieste. Informatia va fi pozitionata in cadrul desenului in colţul din dreapta jos (dupa modelul: Harris, 5 ani – Chicago, Gabriela, 7 ani – Roma, Maria, 9 ani – Montreal etc).
– Cum se va derula si finaliza proiectul dupa ce se trimit desenele copiilor. In 2018, trebuie sa stabilim luna in functie de cum se va derula activitatea. 100 cele mai bune lucrari ale copiilor incrisi in concurs vor fi selectate si incluse intr-un album colectiv de arta vizuala, ce va purta titlul proiectului si care va fi publicat in SUA. (…) Cite un numar al acestui album colectiv aniversar de arta vizuala va fi distribuit gratuit fiecarui copil din cei 100 si expediat prin posta, alaturi de o diploma de participare.
-Proiectul se va finaliza cind se vor anunta cei 3 copii/participanti cistigatori ai acestui concursului de desene pe tema identitatii nationale.
Ancheta privind amestecul Rusiei in alegerile din Statele Unite a dat astazi o lovitura zdravana taberei actualeului presedintele american Donald Trump: fostul sau sef al campaniei electorale, Paul Manafort, precum si alte trei persoane, au fost pusu sub acuzare (de catre un juriu din districtul Columbia) pentru comiterea de acte conspirative impotriva SUA, marturie mincinoasa si complicitate la spalare de bani.
Numit “americanul tacut”, Paul Manafort, dar si Rick Gates, fost asociat al acestuia in afaceri, au fost somati sa se predea. Manafort s-a predat si urmeaza sa fie transferat intr-o inchisoare federala.
Ancheta a relevat ca Manafort, alaturi de Donald Trump Junior si Jared Kushner, ginerele lui Trump, s-au intilnit cu o avocata rusoaica pentru a obtine informatii compromitatoare despre contracandidata magnatului, Hillary Clinton, candidata democratilor.
Manafort a demisionat din functie ca urmare a acuzatiilor ca a primit sume mari de bani legate de fostul Guvern prorus din Ucraina. In iulie, FBI a facut perchezitie la locuinta lui Manafort – executata in baza unui mandat, fara notificare prealabila, agentii de investigatii confiscind multe inregistrari si documente. El era de mult timp interceptat telefonic de catre FBI.
Clarificarile se refera nu numai la persoanele care si-au stabilit domiciliul in afara României, cum este cazul celor care au obtinut rezidenta permanenta in Canada, ci si la cei care, de la 1 ianuarie 2018, pleaca la munca sau studii in strainatate si lipsesc de pe teritoriul României o perioada mai mare de 183 de zile (6 luni). Acestia trebuie sa anunte ANAF inainte cu 30 de zile de plecarea din Romania.
Asadar:
Pentru persoanele fizice din aceasta categorie exista obligativitatea de a completa “Chestionarul pentru stabilirea rezidentei persoanei fizice la plecarea din România”, si de a-l depune la organul fiscal unde domiciliaza, cu 30 de zile inaintea plecarii.
Depunerea chestionarului pentru stabilirea rezidentei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au parasit teritoriul tarii dupa data de 30 ianuarie 2012.
Se recomanda ca cei vizati sa verifice acest aspect la organul fiscal competent unde sint inregistrati cu rezidenta fiscala, prin transmiterea unei solicitari in baza formularului de contact disponibil AICI (site ANAF) , alegind categoria “Asistenta in domeniul fiscal”.
Daca solicitantul continua sa obtina venituri din România, acesta va fi mentinut in evidentele fiscale din România, insa va avea statutul de persoana nerezidenta in România si, in consecinta, va plati un impozit calculat cu o cota redusa, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri. Statul care il considera rezident fiscal ii va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul platit in România.
In vederea aplicarii prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui sa prezinte si certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala competenta a statului strain.
Persoanele care parasesc România fara a depune chestionarul la autoritatea competenta din România vor fi mentinute in evidentele fiscale cu statutul de rezidenti români.
Formularul se completeaza in doua exemplare. Originalul se depune personal sau prin imputernicit la registratura organului fiscal unde persoana in cauza a avut domiciliul in România, sau se transmite prin posta catre acesta, cu confirmare de primire. Copia se pastreaza de catre solicitant.
Mai multe detaliicu explicatii despre pasii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleaca din România, precum si modul in care sint impozitate veniturile obtinute de ei in România – AICI.
Dupa ce pe 1 octombrie locuitorii din Catalonia s-au exprimat in favoarea independentei fata de Spania – referendum considerat neconstitutional atit de catre Guvernul de la Madrid cit si de catre Uniunea Europeana -, astazi Parlamentul a votat declaratia de independenta a regiunii Catalonia fata de Spania si motiunea prin care infiinteaza Republica catalana. Imediat, pe Primaria orasului Girona steagul Spaniei a fost inlocuit cu cel al Cataloniei. (VEZI VIDEO la finalul articolului)
Parchetul General al Spaniei il va acuza pe Carles Puigdemont de rebeliune
Mariano Rajoy
La citeva minute dupa decizia unilaterala a Parlamentului catalon, Senatul spaniol l-a autorizat pe premierul Mariano Rajoy sa conduca direct Catalonia. In consecinta, seful Guvernului de la Madrid a convocat Consiliul de Ministri al Spaniei, care a aprobat dizolvarea Parlamentului catalon si a anuntat convocarea, pentru data de 21 decembrie, de alegeri in aceasta regiune separatista.
In plus, Madridul a anuntat ca Parchetul General al Spaniei va declansa saptamina viitoare procedura judiciara impotriva liderului catalan Carles Puigdemont, pentru rebeliune. “Parchetul General va formula saptamina viitoare acuzatii de rebeliune in cazul lui Carles Puigdemont”, a purtatorul de cuvint al institutiei. Conform legislatiei spaniole, rebeliunea poate fi pedepsita cu 30 de ani de inchisoare – dar, daca actul rebeliunii nu a atras violente, pedeapsa poate fi mai mica.
Imediat dupa decizia Parlamentului catalan, Carles Puigdemont s-a adresat multimii facind apel la calm: “In zilele urmatoare trebuie sa ne pastram valorile pacifiste si demnitatea, a declarat acesta citat de EFE. Sta in puterile noastre sa ne construim republica. Astazi, Parlamentul a indeplinit, prin vot, dorinta pentru care am luptat multa vreme” (referire la referendumul de la inceputul lunii octombrie – n.a).
Comunitatea internationala NU recunoaste aceasta independenta
Situatia in zona se complica de la ora la ora, intrucit comunitatea internationala exclude recunoasterea unei Catalonii independente.
SUA au reactionat imediat in favoarea unitatii Spaniei. Heather Nauert, purtatoarea de cuvint a Departamentului de Stat, a precizat: ” Catalonia este parte integranta a Spaniei si SUA sprijina masurile constitutionale luate de Guvernul spaniol, care vizeaza mentinerea unei Spanii puternice si unite. Statele Unite sint legate printr-o mare prietenie si un parteneriat durabil de aliatul nostru NATO, Spania”.
Presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat imediat dupa ce Parlamentul regional al Cataloniei a adoptat infiintarea Republicii catalane ca pentru Uniunea Europeana singurul interlocutor ramine Spania.
Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, Belgia si alte tari europene au avut aceeasi pozitie: NU recunoasterii autonomiei Cataloniei, DA unitatii Spaniei.
Sotia romanca a premierului Cataloniei, “Regina Independentei”
Marcela Topor
Presa a remarcat prezenta in Parlamentul Cataloniei a sotiei liderului catalan Carles Puigdemont, ca aceasta a asistat la votul de astazi pentru separarea regiunii, a intonat imnul Cataloniei si a aplaudat la anuntarea independentei.
Este vorba despre Marcela Topor (nascuta la 8 septembrie 1976 in Vaslui), jurnalist de profesie (la publicatia El Punt), prezentatoare de televiziune si traducatoare de limba engleza, pe care Puigdemont a cunoscut-o in anii ’90 la Girona – locul natal al acestuia.
El president passeja amb les seves filles pel centre de Barcelona. Foto Generalitat de Catalunya
Si el fost ziarist la diferite publicatii locale (la 16 ani era reporter sportiv la Diari de Girona), ulterior a devenit ulterior director al Catalan News Agency si Catalonia Today. Si-a inceput cariera de politician in 2006, intrind in Parlamentul catalan ca reprezentant al Convergence and Union (CiU). Dupa ce in 2011 a fost ales primar al orasului Giorna, in 2016 Parlamentul Catalan l-a investit presedinte al Generalitat de Catalunya (militant pentru independenta).
Carles Puigdemont vorbeste nu doar catalana si spaniola, ci fluent si franceza si… romana. Cel de al 13-lea presedinte al Cataloniei si Marcela Topor au doua fete.
Cea numita de presa spaniola ca fiind “Regina Independentei” a dat un singur interviu: ziaristei Pilar Rahola (nascuta in Barcelona), care a fost inclusiv membra a Parlamentului Cataloniei, ca reprezentanta a partidului nationalist ERC (Esquerra Republicana de Catalunya). (VEZI VIDEO la finalul articolului)
Acel interviu a fost acum un an, la o luna dupa ce in noiembrie 2016 Carles Puigdemont declara in Vanity Fair: “Sint gata sa intru la inchisoare, dar ar fi o barbarie democratica inexplicabila”.
Vorbind despre aceasta posibilitate, Marcela Topor i-a raspuns lui Pilar Rahola: “Nu ma gindesc la asta. Am ales sa vad partea plina a paharului. Sintem pregatiti pentru tot. Ma voi adapta deciziei lui Carles, asa cum am facut pina acum”.
In cel de al 29-lea raport anual realizat de Canadian Business si PROFIT referitor la companiilecare inregistreaza dinamici remarcabile se afla firma Andy Transport din Montreal, condusa de Ilie si Andreea Crisan.
Clasamentul, publicat in revista Maclean’s pentru luna octombrie, este realizat tinand cont de rata de crestere a cifrei de afaceri pe care firmele au avut-o timp de 5 ani si, asa cum arata Deborah Aarts, directoarea programului PROFIT, nu este deloc usor sa faci parte din acest top 500, iar listacandidatilor din acest an a fost cea mai competitiva.
Compania romanilor canadieni a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de 324% in 5 ani, “una dintre cele mai remarcabile in toata Canada, iar cu aceasta performanta Andy Transport (in care mare parte a angajatilor, nu doar soferii de camioane, sint români) figureaza pe locul 198, surclasand peste 300 de alte firme“.
Multumind intregii echipe pentru munca sustinuta si devotament, Ilie Crisan spune ca aceasta recunoastere venita prin locul obtinut din clasamentul PROFIT 500 este cu adevarat onoranta.
Coridorul dintre metropola francofona si megalopolisul ontarian a fost selectat, alaturi de alte citeva trasee din alte tari, pentru a face parte din proiectul de constructie a noului sistem de transport Hyperloop. Acesta a fost gindit de omul de afaceri Elon Musk, inginer, inventator, antreprenor, investitor si programator canadiano-american, nascut la Pretoria (Africa de Sud). In 1999 a infiintat , impreuna cu fratele sau, compania X.com – precursoare a PayPal, in 2002 a infiintat SpaceX, iar anul 2003 i-a marcat statutul de co-fondator al Tesla Motors. In prezent este director general si director tehnic al SpaceX, director general si director arhitect al Tesla Motors, precum si presedintele al Consiliului de Administratie al SolarCity. In 2013, numele lui Elon Musk a fost din nou in atentia tuturor, cind a dezvaluit designul conceptului unui mijloc de transport de mare viteza: Hyperloop (Hiperbucla).
Despre aceasta este vorba si acum, pentru revolutionarea transportului pe traseul Montreal – Toronto. Conceptul presupune o retea de tuburi presurizate prin care vor circula capsule puse in functiune de forta magnetica. Viteza pe care acestea o vor avea va fi peste cea a unui avion, datorita vidului din interiorul tuburilor.
Hyperloop One, compania care vrea sa puna in aplicare planurile lui Musk, si-a luat angajamentul sa construiasca primele retele incepind din anul 2021. Traseul Montreal-Toronto a fost propus de catre divizia canadiana a gigantului american AECOM si presupune doar o oprire la Ottawa: parcurgerea distantei de la Toronto pina in capitala federala va dura 27 de minute, iar de la Ottawa la Montreal doar… 12 minute.
In ceea ce priveste proiectul la nivelul intregii Americi de Nord, mai sint planificate rutele Chicago – Columbus – Pittsburgh, Cheyene – Denver – Pueblo, Miami – Orlando, Mexico City – Guadalajara si Dallas – Laredo -Houston.
In Europa, primele doua retele Hyperloop ar putea fi construite in Marea Britanie, pentru rutele Glasgow – Liverpool si Edinburgh – Londra. Pe linga acestea, noi retele vor fi construite si pe continentul asiatic, mai exact in India: Mumbai ar urma sa fie conectat de Chennai, iar de acolo Hyperloop se va extinde spre sud, la Bengaluru.
RAZVAN DUPLEAC
Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
Cel putin cinci familii de diplomati canadieni aflati la post in Cuba au fost afectate de “atacuri sonice” misterioase, care le-au provocat simptome majore, printre care pierderea auzului, ameteli, probleme cu echilibrul si migrene. Atacuri similare au suferit si mai multi membri ai corpului diplomatic american de la Havana.
Originea “bombardamentelor acustice” nu a fost inca descoperita, iar anchetatorii RCMP si FBI trimisi in capitala cubaneza nu au reusit sa indice cu certitudine vreun vinovat. Printre suspecti se numara regimul castrist, Coreea de Nord si Rusia.
Atacuri intentionate
Numarul mare al celor afectati din familiile diplomatilor canadieni sugereaza faptul ca acestia au fost vizati in mod intentionat si ca nu au fost doar “victime colaterale” ale valului de atacuri care au ranit un numar inca si mai mare de diplomati americani. O sursa canadiana apropiata anchetei a declarat, citata de CBC News, ca spre deosebire de unii dintre diplomatii americani atacati sonic, toti canadienii vizati si-au revenit din simptomele initiale. In cazul unora, a fost nevoie de tratament in spital. Aceeasi sursa a afirmat ca mai mult de cinci familii canadiene – dar mai putin de zece – au fost afectate de atacurile sonice misterioase.
Potrivit informatiilor, la sfirsitul anului trecut mai multi membri ai ambasadelor Canadei si SUA au observat ca ceva “este in neregula cu ei”, dupa ce au simtit “senzatii nenaturale” cind erau in propriile locuinte. In unele cazuri, diplomatii au auzit zgomote puternice sau sunete de apel, simtind vibratii neobisnuite in corp. Unii dintre ei se aflau in pat atunci cind au simtit vibratiile. Citiva dintre diplomati au afirmat ca sunetele si senzatiile neobisnuite se puteau simti doar in anumite locuri din casa si ca puteau sa intre si sa iasa din zona afectata: simptomele apareau cind intrau in acea zona si dispareau cind se indepartau. Cel mai probabil, diplomatii au fost tinta unor atacuri cu unde sonore nedetectabile sau infrasunete (sunete de frecventa joasa care nu sint detectate de urechea umana), realizate cu o tehnologie avansata.
Desi scenariul pare desprins dintr-un film stiintifico-fantastic, armamentele acustice reprezinta o tactica de atac reala, care intra in categoria “armelor neletale”. Folosirea acestor dispozitive urmareste nu neaparat uciderea adversarului, ci intimidarea lui si provocarea unor simptome serioase, printre care greata, oboseala, dureri, probleme cu somnul si o stare generala proasta.
Utilizarea de dispozitive acustice impotriva dusmanului a fost planificata de nazisti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, iar in timpul conflagratiei din Vietnam armata americana a recurs la emiterea de sunete neobisnuite pentru a-i intimida pe soldatii din nordul comunist. La inceputul anilor 2000, armata si politia americana foloseau frecvent dispozitive cu ultrasunete (LRAD) care transmiteau sunete de inalta frecventa sau zgmote puternice, pentru a controla masele de demonstranti si dusmanii din teatrele de operatiuni. De exemplu, Marina SUA a folosit astfel de dispozitive impotriva piratilor somalezi care actionau in estul Africii.
Departamentul american de Stat a dezvaluit ca unii dintre cei 21 de diplomati si membri ai familiilor lor care s-au plins de simptome in Cuba au fost diagnosticati cu leziuni traumatice ale creierului si afectiuni ale sistemului nervos central, care le-au afectat memoria si vorbirea. Unii dintre ei au suferit pierderi permanente ale auzului. In citeva luni, mai multi diplomati americani au fost evacuati din Havana din cauza “unor afectiuni fizice,” a anuntat diplomatia de la Washington, iar recent oficialii americani au afirmat ca, din cauza atacurilor sonice, iau in calcul inchiderea reprezentantei oficiale a SUA in Cuba.
Anchetatori din cadrul Royal Canadian Mounted Police (RCMP) si ai Federal Bureau of Investigation (FBI) au fost trimisi in Cuba, dar nu au reusit, pina in acest moment, sa gaseasca vreo cauza clara a atacurilor acustice. Cautarile efectuate in locuintele diplomatilor afectati nu au reusit sa gaseasca vreun dispozitiv neobisnuit. Associated Press a intervievat mai multi fosti si actuali oficiali americani, care au afirmat ca nu cunosc care este tehnologia folosita de cei care le-au pus ginduri rele diplomatilor din Canada si Statele Unite. “Nici unul dintre lucrurile intimplate nu are o explicatie rezonabila. Este doar mister dupa mister”, a afirmat Fulton Armstrong, fost oficial CIA care a activat la Havana.
Cine sint vinovatii?
Oficialii canadieni nu au exclus nici un suspect, declarind insa ca Guvernul cubanez a insistat ca nu are nici o legatura cu atacurile. In plus, Ottawa sustine ca Havana “a cooperat complet” cu ancheta desfasurata de RCMP si FBI. Intrebat in legatura cu posibilii vinovati, un inalt oficial canadian care a lucrat in Ambasada Canadei de la Havana a spus ca in trecut nu au existat cazuri cind serviciile de informatii cubaneze ar fi atacat diplomati straini si ca, in general, cubanezii respecta conventiile diplomatice. Aceasta desi aparatul de securitate cubanez, care este foarte activ, este cunoscut pentru metodele sale brutale.
Statele Unite par sa fie si ele de acord ca vinovati de atacurile acustice nu sint cubanezii sau ca operatiunea nu a primit girul esaloanelor superioare ale tarii, ci s-ar putea sa fie mai degraba o actiune a unor elemente “rebele” din serviciile secrete. Desi Washington a expulzat doi diplomati cubanezi pentru “esecul de a proteja personalul sau diplomatic asa cum prevede Conventia de la Viena”, expertii cred ca raspunsul american ar fi fost mult mai agresiv daca SUA erau convinse ca Guvernul de la Havana a atacat si ranit diplomatii americani.
Analistii au insistat de asemenea asupra faptului ca atacurile au vizat atit membri ai personalului diplomatic american si canadian, fapt important in contextul in care relatiile Cubei cu cele doua tari sint complet diferite. In plus, atacurile acustice au avut loc in timpul Administratiei Obama, intr-o perioada in care relatiile Statelor Unite cu insula comunista cunosteau un moment de imbunatatire.
Nu acelasi lucru se poate spune despre Canada, care a avut in general relatii pozitive cu tara comunista. Chestionat de revista Maclean’s in legatura cu motivul pentru care cubanezii ar ataca diplomatii canadieni, un purtator de cuvint al Global Affairs Canada a raspuns: “Guvernul lucreaza in mod activ – impreuna cu SUA si autoritatile cubaneze – pentru a stabili cauza atacurilor”.
Rusia, aratata cu degetul
In cursul anchetei desfasurata de oficiali canadieni si americani, numele Rusiei a fost mentionat de citeva ori, din mai multe motive: rusii au o prezenta diplomatica numeroasa in Cuba, iar relatiile dintre Moscova si cele doua tari occidentale s-au deteriorat in ultima perioada. De asemenea, serviciile de informatii ale Rusiei sint cunoscute pentru actiunile de hartuire a diplomatilor straini si, in general, pentru “trucurile murdare” la care recurg pentru a-i intimida pe acestia. De exemplu, Departamentul de Stat i-a acuzat pe rusi ca i-au hartuit pe diplomatii americani de la ambasada sa de la Moscova: casele unora dintre ei au fost sparte, iar animalele lor de companie au fost omorite. Mai mult, inrautatirea relatiilor dintre Washington si Moscova a fost marcata, in ultima perioada, de expulzarea reciproca de diplomati si de confiscarea de proprietati. In iunie 2016, un ofiter rus din Serviciul Federal de Securitate (fostul KGB) a batut un diplomat american care incerca sa intre noaptea in ambasada americana, provocindu-i o ruptura de clavicula.
Faptul ca atacurile impotriva diplomatilor canadieni si americani din Havana par sa fi fost realizate cu o tehnologie noua, avansata, indica de asemenea o posibila implicare a Rusiei. Pina in acest moment insa, anchetatorii nu au reusit sa indice cu certitudine un suspect anume, desi “modul sofisticat al atacurilor i-a facut pe oficialii americani sa suspecteze implicarea unei terte tari, care cel mai probabil cauta sa se razbune pe SUA si Canada sau sa provoace o ruptura intre aceste tari si Cuba”. In afara de Rusia, Maclean’s sugereaza posibila implicare a Chinei, Coreei de Nord, Venezuelei sau chiar a Iranului. ADRIAN NOVAC
RAZVAN DUPLEAC
Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
V-ati intoarce in România? De ce DA? De ce NU? – O rubrica noua a ziarului nostru, iar romanii din Canada sunt invitati sa ne trimita raspunsurile lor pe adresa redactiei (zigzagjournal@yahoo.ca)
Prima marturisire, extrem de dureroasa, ii apartine SIMONEI OPRITA (din Montreal). Cititi-o!
***
Nascuta in Craiova, absolventa a Facultatii de Drept, Simona Oprita a profesat in Romania ca avocat si coordonator al Departamentului de Resurse umane al unei firme norvegiene. Casatorita si avand un copil, intr-o zi din 2006 s-a decis sa emigreze cu familia in Canada, stabilindu-se in Montreal. Ambitioasa, aici a urmat alte cursuri specializindu-se in chitibusurile care tin de mecanismele administratiei.
Ii lipsesc Oamenii, cu O mare, din Romania si frumusetea tarii natale. Ii e dor sa “apartina” pamantului din care s-a nascut. Dar, desi suspendata intre doua lumi – a tarii natale si a celei de adoptie – NU s-ar intoarce, pentru ca “pseudo-oamenii” care conduc destinele Romaniei, “niste NIMENI aroganti” – la care nu exista alternativa viabila- au ajuns sa decida soarta romanilor, pe care, daca ar putea, Simona i-ar scoate pe toti din tara. Pentru ca ei, romanii obisnuiti, nu merita sa moara pentru cauza altora.
***
“In 2002, in instanta de judecata am contestat o expertiza contabila pentru eroare de calcul matematic. 60 zile x 100 lei/zi despagubire aveau ca rezultat, pentru orice scolar de primara, suma de 6.000 de lei. Nu 60.000 lei, cat ii daduse expertului. Mi s-a respins ca nefondata contestatia, iar avocatul reclamatului mi-a zambit cu un colt de gura. Atunci am stiut ca trebuie sa ies din sistem si, mai apoi, sa plec din tara.
M-am pregatit, sufleteste mai ales, patru ani. Mi-era greu sa-i las pe ai mei, mi-era si teama sa o iau de la inceput, in necunoscut. In sfarsit, in 2006 am plecat.
Mi-am lasat tara bolnava, oamenii bolnavi. Incrancenati, lipsiti de orice speranta, tristi.
Am uitat, cativa ani buni, de ea. Scolile, serviciul, adaptarea la regulile canadienilor (si, Doamne, cat am mai ras de ei la inceput, io, romanca verde!) mi-au ocupat mai tot timpul. Am mers in vizita, dupa vreo sapte ani. Nu mai eram de acolo, dupa cum nici canadianca n-o sa fiu niciodata. Undeva, suspendata intre doua lumi. Cu dorul si durerea despartirii, in normalitatea si calmul Canadei.
Fiindca Romania mi-a refuzat o viata normala, nu m-as intoarce.
Fiindca acolo sunt ai mei, maine as lasa totul balta aici. Imi lipsesc oamenii care gandesc asemenea mie, care inteleg dincolo de cuvinte, prietenii cu care te trezesti la usa, neanuntati, vecina care cere imprumut o cana cu zahar si postasul care aduce pensia tatalui. Imi lipsesc OAMENII.
Si mi-e dor de Iasi, de Sibiu, de Sfantu Gheorghe. Mi-e dor de pantofii italieni, de covoarele turcesti, de papanasii cu gem, de prispele pline cu flori de la Campina. Mi-e dor sa apartin.
Si mi-e scarba, in aceeasi masura, de mai-marii zilei, niste NIMENI aroganti, care decid soarta fiecarui om, individual, si soarta unei natii, a unui popor. Nu stiu sa lege doua fraze, n-au coerenta, n-au substanta, mint si fura, se acopera unul pe altul cand sunt prinsi, n-au o minima decenta, au diplome falsificate… O caracatita, asta e clasa politica a Romaniei acum, o caracatita. Ii tai un brat si ii cresc, instantaneu, alte trei. Iar partea care chiar ma ingrozeste este ca nimeni nu constituie o alternativa viabila. Cum ajung la putere, se transforma.
Pseudo-oamenii astia mi-ar conduce mie viata daca m-as intoarce. Mi-ar acorda dreptul la un numar de respiratii pe minut, mi-ar decide pensia, daca am acces la o interventie chirurgicala sau la resuscitare dupa AVC. Ei, NEMERNICII. Iar viata mea s-ar intampla, in functie de interesele lor. Viata mea s-ar intampla cu mine spectator, pe margine.
Ei bine nu, nu m-as intoarce. Darmi-as scoate toti romanii din tara aia comatoasa, fiindca nu merita sa moara si ei pentru cauza altora. Si i-as aduce aici, in Canada, in locul unde nu se intampla nimic, sa moara de plictiseala la 102 ani, si nu la 60 de foame sau de la o sinuzita pentru care spitalul nu are fonduri.
David Heurtel (Wikipedia) – Par Environnement et changement climatique Canada
Premierul provinciei Quebec, Philippe Couillard, a anuntat astazi o remaniere de proportii a Guvernului sau. Daca din noul Consiliu de ministri vor face parte sase noi membri (de exemplu la Transporturi si Cultura), din acesta singura exclusa a fost exclusa Rita De Santis, ministru al Accesului la Informatii si Reforma institutiillor democratice.
David Heurtel este noul ministru al Imigratiei, diversitatii si incluziunii sociale. Fost ministru al Dezvoltarii durabile, Mediului si Schimbarilor climatice, David Heurtel a fost atasat politic al premierului Bernard Landry (Parti quebecois, PQ), apoi ministru de Finante in Guvernul PQ si, ulterior, presedinte-director general al Regiei instalatiilor olimpice.
Cu o diploma in Drept obtinuta la Université de Montreal, noul ministru provincial al Imigratiei a debutat ca si avocat, apoi a devenit director al Afacerilor guvernamentale in grupul… Juste pour rire – binecunoscut pentru indragitul festival de umor, cel mai mare de gen din lume, infiintat in Quebec in 1983 de Gilbert Rozon.
Numele sau a mai fost mentionat in timpul campaniei din 2013, amintindu-se de un scandal mai vechi, din 1998-1999, cunoscut ca “Oxygene 9”, arata Wikipedia: in 1998, dupa ce a parasit Ministerul de Finante din Guvernul Landry, a devenit lobbyist pentru grupul “Oxygene 9”, cel care apoi a cistigat contractul pentru infiintarea societatii care organizeaza evenimentele internationale majore din Quebec (Société des événements majeurs internationaux du Québec). Un an mai tirziu, in 1999, David Heurtel a devenit prim-secretar general al acestei structuri.
In 2005, David Heurtel a emigrat in Statele Unite pentru a deveni director al parcului de distractii Seattle Center (statul Washington), predind in paralel si marketing la Universitatea din Seatle.
Desi un apropiat al PQ, in 2013 a surprins clasa politica din Quebec atunci cind a devenit candidat al Partidului liberal din Quebec la alegerile partiale din circumscriptia Viau (unde, pe fondul unei participari scazute la vot, 17%, a cistigat mandatul cu 59,88%). Iar in ceea ce priveste trecerea sa la federalism, el si-a justificat acest gest prin “disconfortul” simtit in timpul dezbaterilor asupra Cartei valorilor quebecheze.
La alegerile generale din 2014, el a fost reales in circumscriptia Viau cu un scor masiv: 62,02%.
Ministri noi
Veronique Tremblay. ministru delegat la Transporturi
Robert Poeti, ministru pentru Integritatea Achizitiilor Publice
Marie Montpetit, ministru al Culturii
Isabelle Melancon a fost numit ministru al mediului
André Fortin, ministru al Transporturilor
Stephane Billette, ministru pentru Intreprinderile mici si mijlocii
Pierre Moreau, ministru al Resurselor naturale si energiei
Pierre Arcand, presedinte al Conseil du trésor
Kathleen Weil, ministru al Relatiilor anglofone si ministru pentru Accesul la informatii
Luc Fortin, ministru al Familiei
Lise Theriault, ministru al Protectiei consumatorilor si locuinte
Filomena Rotiroti, presedinte al comitetului electoral al partidului
Nicole Ménard, Guvernator
Isi pastreaza portofoliile
Dominique Anglade, Ministerul Economiei, numit Viceprim-ministru
Helene David, Ministrul Invatamintului superior si devine ministr al Afacerilor Femeilor
S-a stins din viata arhitectul Dan Sergiu Hanganu, un gigant care a scris pagini de aur in istoria arhitecturii mondiale, a Canadei si Quebecului.
De ieri, 5 octombrie 2017, ne va fi imposibil sa mai stam de vorba cu acest minunat om care nu a ezitat niciodata sa spuna, in Canada si in lume, ca se mindreste ca este roman…
Adorat in Canada si unul dintre cei mai vizibili arhitecti din Montreal, printre cele mai cunoscute cladiri proiectate aici de arhitectul roman se numara aripa noua a Muzeului Pointe-a-Calliere, cladirea HEC din Montreal (ce adaposteste Facultatea de Studii Economice a Universitatii din Montreal), sala de concerte din Rimouski, Pavilionul de Design UQAM, Teatrul Nouveau Monde, abatia benedictina Saint-Benoit-du-Lac, studioul Cirque du Soleil, Centrul de arte Juliette-Lassonde, hotelul Godin sau zonele rezidentiale din Val de l’Anse.
Detinator a peste 50 de premii, el a fost si arhitectul a numeroase cladiri comerciale, rezidentiale si culturale din Europa si Asia.
Canada i-a conferit Medalia de aur a Institutului Regal de Arhitectura pentru intreaga activitate si Medalia Guvernatorului general al Canadei, iar provincia Quebec i-a decernat titlul de Ofiter al Ordinului National din Quebec. De asemenea, i-a fost acordat premiul Carriere Sam-Lapointe, de la Institutul de Design din Montreal. Membru al Academiei Regale Canadiene si membru de onoare al Academiei Romane, din partea statului român a fost distins cu Ordinul Steaua României in grad de Cavaler si Ordinul National pentru merit in grad de Comandor.
Putini stiu, dar arhitectului Dan Hanganu ii facea o deosebita placere sa poata ajuta studenti romani de la Arhitectura, oferindu-le sansa sa faca practica la el – un fel de atestat al succesului pentru cariera viitorului tinar arhitect.
Ziarul ZigZag Român-Canadian l-a omagiat, nu o data, pe acest urias arhitect, care s-a mindrit mereu ca este român. Iar detalii mai putin cunoscute din viata sa, inclusiv peripetiile prin care a trecut pentru a reusi sa plece din România in timpul regimului Ceausescu si sa ajunga in Canada si cum, in 1971, si-a inceput aici viata de la zero, puteti afla din unul dintre interviurile acordate publicatiei noastre. Ultimul interviu realizat cu domnia sa a fost anul trecut, in luna noiembrie, in biroul pe care Dan Hanganu il avea in centrul vechi al Montrealului, intr-o cladire de patrimoniu construita in 1849
Refugiat din România lui Ceausescu
Foto: Journal Metro
– In ce imprejurari ati parasit România acum 46 de ani?
– Inainte de asta mai fusesem in strainatate de mai multe ori, in interes de serviciu, caci lucram la Camera de Comert a României. Vorbeam franceza si engleza si desigur ca as fi putut ramine si inainte, dar nu mi-a permis educatia mea de fiu de militar: tata era colonel in Armata, iar in familia lui cam toti au fost militari si ar fi vrut ca si eu sa fac o cariera militara. Deci, educatia nu mi-a permis sa fac acest compromis si mi-am zis ca atunci cind o voi face va fi pe cont propriu si nu cu pasaportul de serviciu.
Imi amintesc ca tata a intrebat-o pe mama: “Ce zici, sa ma fac membru PCR? Ca, uite, sint colonel si fara asta nu voi mai fi avansat”. Mama i-a spus un NU categoric, ceea ce i-a dat tatei prilejul sa-i reproseze mai tirziu ca din cauza ei nu a fost avansat la grad de general, ca i-a ascultat sfatul.
Am plecat prin Iugoslavia impreuna cu sotia mea, Anca. Eram tineri si frumosi, eu aveam 30 de ani si ea 24. De acolo am plecat spre Austria, ca doream sa iesim din “lagarul comunist”.
In nordul Iugoslaviei, in Slovenia la frontiera cu Austria am fost insa opriti si ni s-a cerut sa prezentam viza. I-am spus ca românii nu au nevoie de viza pentru Austria. Austriacul de la frontiera a intrat in ghereta, a dat telefoane, a facut verificari, ni s-a parut foarte lunga asteptarea, penibila si poate infructuoasa. Dar, miracol! A revenit si ne-a spus ca asa este, nu avem nevoie de viza si ne-a lasat sa intram. De fapt, prin Conventia internationala de la Geneva din 1951 asupra refugiatilor, orice cetatean dintr-o tara a blocului comunist era acceptat ca refugiat in vestul Europei.
Dar scopul nostru era sa mergem in Germania si de acolo in Franta, amindoi vorbind limba franceza. Pentru Germania insa ne trebuiau vize. Am fost la Consulatul Germaniei din Viena si le-am cerut, iar functionarul de acolo ne-a spus ca ne trebuie macar un bilet de tren de la Viena spre Germania. Cum nu aveam bani, am imprumutat bilete de tren, i le-am adus si ne-a spus ca respectivele nu erau dus-intors. La care noi i-am raspuns ca nu vrem sa ne mai intoarcem. Iar functionarul, vadit emotionat, ne-a imbratisat, ne-a felicitat pentru curaj si determinare, ne-a dat vizele repede si cu placere si asa am ajuns in Germania si de acolo la Paris, unde era o mare comunitate româna. Cind am ajuns noi, erau acolo celebrii Eugen Ionescu, Elvira Popescu, Emil Cioran si altii.
–Nu ati stat mult in Franta, doar citeva luni.
– La Paris am facut cerere de imigrare pentru mai multe tari si am fost acceptati de mai multe, dar am ales Canada. Am plecat de la Paris la Toronto cu bani imprumutati. Costa 120 $ si i-am putut restitui doi ani mai tirziu.
Cind am ajuns la Toronto m-am dus la Uniunea Arhitectilor sa ma inscriu ca membru, iar ei mi-au cerut diploma, documente, acte. Le-am spus ca sint arhitect. Mi-au raspuns ca pentru echivalarea studiilor au nevoie de ceva acte doveditoare, macar carnetul de student, o legitimatie, orice. Si le-am explicat ca nu aveam nimic, deoarece nu puteai iesi din România comunista cu diplomele, ti le confisca la frontiera, te trimiteau inapoi si te acuzau de tentativa de fuga. Si atunci functionarul canadian a scos o Biblie, mi-a pus-o in mina si mi-a spus: “Jura pe sfinta Biblie ca spui adevarul si numai adevarul, ca esti arhitect”. Ceea ce am si facut si mi-a dat atestare canadiana de arhitect.
Acolo am intilnit si oameni minunati, printre care un evreu de origine româna care m-a intrebat: “Tu esti român nou venit in Canada? Si cum zici ca te cheama? Dan Hanganu? Ei, uite, am sa te ajut”. Si ce credeti ca a facut? A scos din buzunar un carnet de cecuri, a scris suma de 5.000 $ – o suma foarte mare la acea epoca -, mi l-a dat si mi-a spus: “O sa mi-i dai tu inapoi cind o sa poti“. Nu-mi venea sa cred! I-am restituit banii peste 5 ani. Si tot el m-a ajutat sa-mi gasesc si primul serviciu la Toronto, platit cu 3 $/ora. Era in 1971.
1971: Sosirea la Montreal
– Nici la Toronto nu ati stat mult, dupa citeva luni ati venit la Montreal. De ce?
– Cind a auzit ca vreau sa plec la Montreal, biroul de arhitecti la care lucram in Toronto a incercat sa ma convinga sa ramin la ei folosind doua argumente. Unul, ca orasul de viitor este Toronto si nu Montreal, din cauza separatistilor. Si doi, ca imi mareste salariul la cit vreau, ca il tripleaza chiar, la 12 $ pe ora. Cind au vazut ca sint atit de hotarit sa plec la Montreal, nu au mai avut incotro. Caci visul meu era sa am propriul meu birou de arhitectura si acest vis s-a si concretizat, in 1978. In plus, Montrealul era mai european, mai cald, mai pe placul nostru.
– La scurt timp a inceput seria succeselor dvs, cind va prezentati la un concurs de arhitectura proiectele dvs. erau alese. Si ati cistigat multe.
– Sa stiti ca asta a stirnit si invidii. Eu beneficiam de o scoala de arhitectura excelenta româneasca, de la Bucuresti, de cursurile pe care le urmasem la Paris, de experienta de la Toronto, aveam idei noi, indraznete. Mi-au reprosat unii colegi ca exagerez si ca prea multe concursuri le cistig eu, ca sa-i mai las si pe altii.
Ba, chiar la proiectul noii Biblioteci Nationale a Quebecului de la Montreal, celebra arhitecta miliardara Phyllis Lambert (Bronfman), care era membra in juriul de selectie, cind a vazut pe dosar numele Dan Hanganu l-a aruncat si a zis ca nu vrea sa-l vada. Iar in alt context, la un alt concurs, a pus oameni sa ma huiduiasca. Ciudata si excentrica femeie, ii placea sa ma pupe pe gura si detest asta. (Phyllis Lambert, care va implini 90 de ani pe 21 ianuarie 2017, a fondat Centrul Canadian de Arhitectura din Montreal).
– Proiectele dvs. sint uneori pentru edificii a caror constructie costa de la citeva milioane la citeva zeci de milioane de dolari, cifre care dau ameteli.
– Cel mai scump proiect este cel din orasul Ottawa, capitala Canadei: un proiect de blocuri de 850 condominiuri de lux, care a costat 100 de milioane dolari in anul 2004.
– Ati proiectat si multe institutii publice culturale, de invatamint, muzee, teatre, biblioteci, chiar si biserici.
– Stiu la ce va ginditi. La Muzeul de istorie al orasului Montreal si la Muzeul Marinei, tot din Montreal. Cind fostul prim ministru al Canadei, Pierre-Elliot Trudeau, l-a vizitat pentru prima data, mi-a spus: “Dane, eu vreau sa-mi arati ceea ce nu se vede”. Am ramas sincer impresionat si am inteles ca el stia adevarata misiune a unui arhitect. Apoi biserica manastirii benedictine catolice St-Benoit-du-Lac, sediul social de la Montreal pentru Cirque du Soleil, doua biblioteci din orasul Quebec (Marc-Favreau si Monique Corriveau) si Biblioteca Facultatii de Drept de la Universitatea McGill, Teatrul de Nouveau Monde de la Montreal, Pavilionul de Design de la UQAM, cladirea HEC – care a costat 85 milioane dolari, are peste 45.000 mp si a fost terminata in 1996. De curind am sarbatorit 20 de ani de existenta a ei, o cladire care si dupa doua decenii este elogiata de toti cei care ii trec pragul. Si mai sint multe altele…
Doctor Honoris Causa pentru a cincea oara
– Dle Hanganu, in ce imprejurari v-a contactat Iasiul natal pentru a va oferi aceste marturii de consideratie?
– Am fost contactat de Asociatia Pro Event, care s-a ocupat de tot protocolul. A fost al 5-lea titlu de Doctor Honoris Causa, dupa ce cu un an inainte primisem acest titlu din partea Universite du Quebec a Montreal (UQAM), in 2012 din partea Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, din partea Universite du Quebec a Laval in 2004, iar in 2000 din partea Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti. Acolo mi-am facut studiile, am absolvit in 1961 fara sa stiu ca peste 10 ani voi parasi România.
Aceste titluri academice importante completeaza cariera mea de profesor de arhitectura la Universite de Montrealsi la McGill, fara a mai vorbi de invitatiile primite ca profesor la universitati din Mexic, Columbia, Chile, Argentina, SUA (Detroit, Troy, Buffalo, New York), China, Franta, Italia sau la mai multe universitati din Canada (Vancouver, Edmonton, Calgary, Halifax, Quebec, Ottawa, Toronto, Waterloo).
– Observ pe zidurile biroului dvs. multe diplome si premii. Cam cite sint pina acum?
– Peste 50.
“Primesc cu drag studenti români sa faca stagiu la mine”
– Vi se datoreaza si Piata României de la Montreal, cu monumentul lui Mihai Eminescu.
– Norocul nostru a fost ca eram prieten bun cu primarul de atunci al Montrealului, dl Pierre Bourque, care fusese si in România si, in colaborare cu dna Elena Stefoi, pe atunci Consul General al României la Montreal, o mare si sufletista doamna, am reusit sa realizam acest proiect. La inaugurare, in septembrie 2004, m-am facut de ris deoarece venise presedintele Ion Iliescu si un grup masiv de români manifesta impotriva lui, iar pe o pancarta scria in limba rusa “Muie Iliescu”, iar eu am intrebat: “Domnule, dar ce inseamna cuvintul “muie?” Ca zau ca nu stiam!
– Care au fost cele mai fertile perioade pentru arhitectura din istoria contemporana a Quebecului?
– Sa va spun drept, a fost cind Parti Quebecois a fost la putere. Astia tin mai mult la patrimoniu, la edificii publice, in “nationalismul” lor sint mai patrioti si incurajeaza proiecte de arhitectura patrimoniala si publica.
–Numele dvs. vine din Moldova, de la satul Hangu aflat pe malul lacului Bicaz.
– Asa este! De unde stiti, ati fost acolo?
Dan Hanganu si Andrei Pirvan
– Am fost mereu impresionat de marea dvs. generozitate si de faptul ca ati acceptat ca studenti din România, de la Arhitectura, sa vina la Montreal sa faca o luna de stagiu la dvs. Cel mai frumos vis al lor pentru cariera viitoare este sa aiba sansa sa mentioneze in CV un stagiu facut in Canada la Dan Hanganu. Sa amintesc doar citeva nume: primul, in 2010, a fost Andrei Pirvan, apoi Paul Daniel Pasca si Gabriel-Andrei Alexoiu de la Bucuresti, Iulian Andrei Talanca de la Cluj. Unora li s-a refuzat viza, altii mai norocosi au primit-o. Printre cei refuzati a fost, cu ani in urma, si un tinar arhitect stralucit din Cluj, Rares Viorel Dragan, azi doctor in arhitectura si profesor la Facultatea de Arhitectura din Cluj. La Ambasada i s-a spus: Cum, vrei sa mergi in Canada si sa faci practica la Dan Hanganu, cind atitia studenti din Canada ar dori sa faca practica la marele Hanganu si nu pot?
– Uite ca eu nu am stiut toate detaliile astea de culise. Dar pot spune un lucru: studentii care vin din România sint competenti, corecti, constiinciosi, punctuali, talentati si eu ii primesc cu drag. Inainte de a fi canadian eu sint român ca si ei! Si pe mine m-au ajutat altii la timpul meu, e normal sa ii ajut.
Prof. Vania Atudorei
RAZVAN DUPLEAC
Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
Stimate cititor, confidențialitatea ta este importantă pentru noi. Site-ul ZigZag Român-Canadian folosește "cookie" pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru, pentru a se integra cu reţele de socializare şi pentru a afişa reclame relevante pentru interesele tale.
.
