La alegerile municipale din 5 noiembrie, anul acesta in regiunea Montreal s-au inscris in cursa si sase candidati români, toti pentru posturi de consilier! Conform legii, s-a putut vota si anticipat, pe data de 29 octombrie, insa votul masiv va fi duminica aceasta, 5 noiembrie, intre orele 12:00 – 20:00.
Pentru a vi-i aduce mai aproape in mod egal, ziarul ZigZag Român-Canadian le-a adresat acelasi set de intrebari referitoare la: datele pe care le considera ca fiind cele mai reprezentative din biografia lor, anul in care au emigrat in Canada, partidul pe care il reprezinta in aceste alegeri si motivatia care a stat la baza alegerii respectivului partid si, nu in ultimul rind, pentru implementarea caror masuri vor milita daca vor fi alesi in calitate de consilier in respectivul district.
VANIA ATUDOREI
- Am fugit din România comunista pe 23 august 1989, pe la granita cu Ungaria, in nord pe la Satu Mare. Am fost arestat de doua ori de Securitate: prima data in iunie 1978, la Iasi, cind am provocat o revolta a studentilor in complexut studentesc Tudor Vladimirescu si mi s-a intocmit un dosar de element subversiv; a doua oara a fost la Cluj, in decembrie 1987, pentru ca am difuzat la radio colinde religioase de Craciun – asa ca am fost acuzat de instigare, amenintat cu Tribunalul Militar si scos din circuit 2 luni pe motive medicale false, de depresie psihica si insuficienta cardiaca.
Dupa fuga din România, am stat in lagarul international de refugiati din Elvetia, la Cointrin (Geneva), imprejmuit cu gard electric de sirma ghimpata, impreuna cu refugiati din Sri Lanka, Irak, Pakistan, Afganistan, Haiti etc. Apoi am fost trimis in cantonul elvetian francofon Jura, in orasul Delemont, unde am stat pina in ianuarie 1992, cind am sosit in Canada.
In perioada stata in Elvetia am lucrat la Guvernul cantonal, la Ministerul Mediului, la Oficiul de Protectie a apelor si naturii, am publicat articole stiintifice in revistele elvetiene de laborator din orasul Basel, capitala farmaceutica mondiala, si in revista “Apele, Gazele si Deseurile” (de la Zurich). Am facut emisiuni la Radio Geneva, la Antenne 2 – Résonances, am participat la Congrese internationale de Microbiologie la Institutul Pasteur din Paris – pentru care autoritatile helvete mi-au eliberat un pasaport special elvetian provizoriu; am fost singurul refugiat tratat cu asemenea onoruri. Si am adus in Elvetia in turneu Ansamblul Folcloric Românasul al studentilor din Cluj.
Dosarul meu de emigrare pentru Canada a fost facut de catre Crucea Rosie elvetiana din Geneva, de doamna Christine Métrailler, in colaborare cu Inaltul Comisariat ONU pentru refugiati din Geneva.
- Sint microbiolog si am lucrat in domeniul industriei farmaceutice, agro-alimentare si in invatamint atit in Canada (Quebec si Ontario) cit si in Africa. Ca profesor la Colegiul Gérald-Godin (unde a fost primul profesor angajat in corpul didactic – n.r.) ii instruiesc pe elevi in tehnologiile de productie industriala din farmaceutica.
- Mi-a facut mereu placere sa muncesc, iar benevolatul imi face placere sa-l pun in slujba semenilor. Pentru excelenta in munca si realizarile profesionale, precum si pentru serviciile aduse culturii franceze si cooperarile internationale, am primit Medalia de onoare a Asociatiei de pedagogie colegiala din Quebec (2011), Medalia Jubileului de Diamant a Majestatii Sale Regina Elisabeta a II (2012), prin Decret aprobat si semnat de premierul Frantei mi s-a conferit titlul de Cavaler al Ordinului “Palmes Académiques” (2014) – aceasta fiind o inalta distinctie instituita in 1808 de imparatul Napoleon Bonaparte pentru a-i onora pe profesorii eminenti, pentru benevolat am primit Medalia de argint a M.S. Regina Elisabeta a II-a a Angliei si a Canadei (2016). Pentru ca da, imi face placere sa contribui benevol la organizarea in strainatate a unor expozitii despre Quebec si Canada – cum a fost si cea de anul acesta din Cuba- sau, asa cum a fost cazul infratirii orasului meu natal, Botosani, cu cel in care locuiesc in Quebec, respectiv Laval, sa contribui la crearea de punti de legatura intre oameni.
Sint membru al Consiliului de Administratie al PharmaBio Développement, benevol la Concursul international de muzica de la Montreal, membru si instructor agreat al Fundatiei pentru bolile cardiovasculare din Quebec, instructor benevol pentru Concursul international de Muzica de la Montreal, membru al Réseau Techno-Science, membru al Asociatiei Microbiologilor din Quebec si al Colegiului Canadian al Microbiologilor.
- Rezident in Laval, candidez din partea Action Laval in districtul 11, Laval des Rapides. Acesta este unul dintre cele mai strategice dintre cele 21 de districte (cartiere) ale Lavalului: are peste 40.000 de locuitori, deci 10% din populatia orasului Laval. Pe linga faptul ca este centrul academic al Lavalului, acest cartier este si centru cultural prin cele doua sali de spectacol, André-Mathieu si Masion des Arts.
Si cum invatamintul si cultura sint cele doua mari pasiuni ale mele, partidul Action Laval a decis sa imi ofere mie aceasta candidatura, mai ales ca de 15 ani locuiesc in acest cartier si cunosc bine problemele cu care cetatenii de aici se confrunta zilnic.
- Pentru ce ma voi lupta in calitate de consilier municipal? Criza cea mai mare este lipsa locurilor de parcare din zona statiilor de metrou, linga Place Bell. Locuitorii din blocurile din jurul statiei de metro Montmorency din complexul Urbania au platit in jur de 250.000 $ pentru un condo de 3 1/2 camere si aproape un sfert dintre ei nu au loc de parcare asigurat. De ce? Pentru ca fiind linga metrou, vechea administratie a Lavalului a acceptat ca firmele de constructii sa faca mai putine parcari sub pretextul ca oamenii vor utiliza metroul.
O alta problema este padurea Trait Carré, pe care Primaria a cumparat-o si pe care vrea sa o imparta intre un viitor parc si constructiile de blocuri turn. Dar multi oameni au ales sa se mute in Laval tocmai pentru pilcurile sale de padure, pentru asezarea sa intre doua riuri, pentru natura sa frumoasa. Si nu vreau sa las buldozerele companiilor de constructii sa afecteze toate astea prin complicitate cu Primaria, care va scoate taxe municipale mari din viitoarele betoane.
Alte probleme acute sint traficul rutier, din ce in ce mai greoi si penibil, gaurile de pe strazi, regulamentul pentru animale – in fapt o suprataxa, faptul ca actuala administratie vrea sa instaleze contoare de apa.
La acestea se mai adauga si multe cheltuieli inutile si ridicole: faptul ca s-au cheltuit peste 10.000.000 $ (!) ca sa fie vopsite unele trotuare in alb si albastru – cica pentru securizarea circulatiei, desi aceasta gaselnita nu figureaza in nici un cod de siguranta rutiera, provincial sau international. Sau constructia unei fintini arteziene in fata Primariei pentru suma de 2.500.000 $ (!) si care este o oroare: citeva jeturi si o bucata de metal, deja ruginita; iar cu acesti bani se putea face o opera de arhitectura, de arta si urbanism.
Desi in anul 2015 Laval a sarbatorit 50 de ani de la fuzionarea fostelor orasele de pe insula, care are 35 km lungime, nici macar in ziua de azi orasul nu are un centru civic. La sarbatorire s-au cheltuit aiurea milioane de dolari, iar orasele infratite nici macar nu au fost invitate! In limba franceza o astfel de atitudine se numeste ” manque de savoir vivre”… Dezvoltarea Lavalului s-a facut anarhic, constructorii care aveau bani si voiau sa faca blocuri, le faceau. Laval a functionat cu o mentalitate rurala, de periferie a Montrealului si la umbra marii metropole, desi autoritatilor le place sa se laude ca este al treilea mare oras din Canada franceza, avind 430.000 de locuitori. Daca se face o comparatie cu orasul Quebec, care are doar cu 100.000 de locuitori mai mult decit Laval, disproportiile sint inacceptabile: Laval are un singur spital, Quebecul are 6; Laval are un singur Colegiu, Quebecul are 9. Si tot asa, exemplele sint multe!
Din nefericire, sanatatea, invatamintul si cultura nu constituie prioritati pentru administratia actuala, care afirma ca sint domenii de competenta provinciala. Lavalul a fost izolat timp de 4 ani pe plan provincial, federal si international, deoarece orientarea politica separatista a actualului primar, fost politist, este complet divergenta de cea a actualului Guvern provincial si desigur al celui federal. Ultima colaborare internationala a Lavalului a fost facuta acum 10 ani cind, in 2007, orasul a fost infratit cu municipiul Botosani din România.
40 % din taxele municipale merg la salariile functionarilor de la Primarie, la politie si pompieri, salariile municipale sint mai mari decit cele provinciale sau federale! Dupa cum ati constatat, taxele municipale cresc anual – ceea ce administratia dinainte a fostului primar Vaillancourt nu facea. Partidul Action Laval va restitui 3% din taxe cetatenilor din Laval, argumentind ca acesti bani le-au fost furati si trebuie dati inapoi.
- Partidul Action Laval condus de Jean-Claude Gobé, fost deputat provincial liberal, are trei candidati de origine româna. In plus, mai este un candidat român, din partea altui partid. Comunitatea româna nu a avut pina acum un consilier municipal la Laval. Este timpul sa aiba, deoarece este o sansa unica, istorica. Iar daca românii se mobilizeaza si vin la vot, exista sanse mari de victorie! Nu uitati ca printre consilierii actuali din Laval sint greci, italieni, libanezi, algerieni, haitieni etc, pentru ca membrii din comunitatile lor s-au prezentat la vot si au votat pentru ei.
-
RAZVAN DUPLEAC
- Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
- Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
- Telefon: (1) 438 496-4054
- (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
- E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca
.
Una dintre cele mai frumoase actrite din Romania, Cristina Stamate s-a nascut pe 8 februarie 1946, la Bucuresti, si initial dorea sa devina avocat. Cu toate acestea, inainte cu doua saptamini de examenul de admitere la Drept a dat exament la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica unde a intrat pe cind avea 17 ani, fiind studenta la clasa regizorului Alexandru Finti ṣi mai apoi a Sandei Manu.
