Si pentru ca este Valentine’s Day, va invitam sa revedeti perechea campionilor mondiali en titre Tessa Virtue si Scott Moir, cea care sub steagul Canadei a oferit un spectacol de neuitat la proba de dans liber pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice de iarna 2018, care se desfasoara la PyeongChangun.
Reamintim, Canada a cucerit medalia de aur la concursul de patinaj artistic pe echipe, surclasind pe podium Rusia si SUA (urmate de Italia si Japonia).
Referitor la concursul de patinaj artistic pe echipe, acesta a fost inclus in programul olimpic in 2014, la Jocurile Olimpice de la Soci, iar atunci aurul a revenit Rusiei, urmata de Canada si SUA.
Andrei Iancu of Irell & Manella (Photo by Mathew Scott)
Senatorii americani l-au confirmat recent pe avocatul de origine româna Andrei Iancu pentru functiile de subsecretar pentru proprietate intelectuala al Departamentului pentru Comert al Administratiei de la Washington si director al Oficiului SUA pentru Brevete si Marci inregistrate.
In virsta de 50 de ani, Andrei Ianu s-a nascut in Bucuresti. A plecat din România inainte de 1989 si a absolvit Facultatea de inginerie spatiala la UCLA. Ulterior a devenit doctor in Drept si a predat la UCLA, dar a devenit si autor al mai multor carti in domeniul proprietatii intelectuale.
Publicatia Los Angeles Business Journal i-a decernat in 2016 titlul de cel mai bun avocat al anului, care s-a adaugat altor distinctii primite de-a lungul timpului, iar in urma cu citiva ani, aminteste presa, Irell & Manella – casa de avocatura la care Andrei Iancu este partener – a aparat interesele lui Donald Trump, alaturi de Mark Burnett Productions si NBC Universal, intr-o speta ce implica revendicari privind drepturile de autor asupra reality-show-ului The Apprentice. La Irell & Manella, Andrei Iancu este specializat in dosare privind proprietatea intelectuala in numeroase domenii, printre care cele din IT, telefonie, sisteme de jocuri sau periferice pentru computere, dispozitive medicale etc.
In 2017, Donald Trump l-a nominalizat pentru functiile amintite, in noiembrie a fost audiat de Comisia juridica din Senat, iar recent a primit aprobarea Senatului (cu 90 voturi pentru, 0 impotriva si 6 abtineri).
Persoanele condamnate definitiv pot candida in continuare la alegeri parlamentare. Comisia juridica a Camerei Deputatilor a respins o initiativa legislativa a PNL de interdictie ca persoanele care au avut condamnari penale definitive sa poata candida la alegerile parlamentare. Proiectul PNL dorea sa introduca prevederea clara conform careia: “Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu indeplinesc conditiile prevazute de lege, conditiile prevăzute la art. 37 din Constitutia Romaniei, republicata, pentru a fi alese si persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnari penale definitive”. Aceasta initiativa legislativa are ca obiect de reglementare modificarea art. 52 alin. (14) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, in sensul stabilirii interdictiei de a candida la alegerile parlamentare pentru persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnari penale definitive.
De asemenea, aceeasi comisie a respins si o alta intiativa a liberalilor: de alegere a primarilor in doua tururi de scrutin daca nici unul dintre candidati nu a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate.
Cele doua proiecte amintite au fost respinse anul trecut si de Senat, iar acum urmeaza sa intre in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor. Unde este mai mult decit previzibil votul final.
Cutii de Choco Pie trimise cu balonul peste granita, in Coreea de Nord Sursa foto: businessinsider.com
.
Jocurile Olimpice si Paralimpice de iarna 2018 incep miine in Coreea de Sud, la Pyeongchang – zona aflata la citeva zeci de kilometri distanta de zona demilitarizata care delimiteaza Nordul de Sud, practic cea mai pazita zona de pe glob. Competitia sportiva (9 – 25 februarie) este, desigur, una de anvergura, dar intotdeauna dincolo de scopul declarat al unor astfel de mega-evenimente exista o agenda care nu are de-a face cu sportul in sine. Au curs tone de cerneala de-a lungul vremii pe subiectul geopoliticii olimpiadelor, insa anul acesta conotatiile politice par mai vizibile decit oricind.
De la preluarea presedintiei SUA de catre Donald Trump, regimul represiv din Coreea de Nord pare sa-si fi turat motoarele propagandistice si militare, lansind constant mesaje amenintatoare si inveninate impotriva Occidentului. Ping-pong-ul declaratiilor despre “butonul” nuclear dintre Kim Jong Un si Donald Trump a speriat intreaga lume si a creat un val urias de opinie favorabila oricarei strategii de pacificare a situatiei din peninsula. Presedintele sud-coreean, liberalul Moon Jae In, crede ca cea mai buna cale pentru a obtine asta este dialogul. Sondajele de opinie arata ca majoritatea populatiei nu e neaparat de acord cu el, insa – cum s-ar zice – incercarea moarte n-are si intelegerile facute in vederea participarii celor doua Corei la aceste Jocuri Olimpice sint deja uimitoare: atletii vor concura sub acelasi steag si chiar va exista o echipa feminina de hockey comuna.
Delegati din Coreea de Nord si Coreea de Sud, cu presedintele IOC, Thomas Bach Sursa foto: independent.co.uk
Ce-i drept, nu doar presedintele sud-coreean spera ca in urma acestei colaborari sa se deschida o usa pentru negocierea politica cu nordul. Intr-un mesaj rostit cu aproximativ o luna in urma, la Lausanne (Elvetia), presedintele Comitetului Olimpic International (IOC), Thomas Bach, a spus ca “Jocurile Olimpice sint menite ca contruiasca poduri, nu sa ridice ziduri“, iar afirmatia sa a fost salutata la unison de delegati veniti din Coreea de Nord si de Sud. Dar asta poate fi, e adevarat, o strategema de imagine a regimului lui Kim Jong Un pentru ca, spuneti si voi, ce oportunitate mai buna are dictatorul nord-coreean de a-si prezenta in fata intregii lumi propria varianta? De a arata ca sportivii din tara sa sint patrunsi de patriotism si ca arata si concureaza foarte bine, fara a parea ca au fost supusi vreunei cure de infometare sau ca ar fi amenintati de ceva? Ma rog, intre noi fie vorba, potrivit surselor citate de un alt cotidian britanic, sportivilor cu pricina li s-ar fi pus in vedere din start ca orice activitate de colaborare cu sud-coreenii si orice miscare suspecta va duce direct la executie, la intoarcerea in Coreea de Nord…
Oricum, presedintele IOC pare plin de asteptari cu privire la forta diplomatiei sportive si spune ca “spiritul olimpic presupune dialog, repect si intelegere. Jocurile Olimpice de iarna pot deschide o usa spre un viitor luminos in Peninsula Coreeana si invita intreaga lume sa ia parte la aceasta sarbatoare a sperantei”.
Va amintiti dramatica filmare de anul trecut cu un soldat nord-coreean care a fortat frontiera intr-o incercare disperata de a fugi in Coreea de Sud? A fost ciuruit de gloante, dar a supravietuit in mod miraculos. Ajuns in spital si tratat, bietul om si-a revenit si a avut o prima dorinta: sa savureze o prajitura facuta din bezea, biscuit si ciocolata – Choco Pie. Povestea acestor dulciuri e de-a dreptul incredibila, insa extrem de relevanta pentru modul extrem de diferit in care au evoluat cele doua jumatati de tara. Business Insider reaminteste aceasta istorie care a facut vilva la vremea ei.
In anul 2004, o politica de apropiere intre Phenian si Seul – consemnata in istoria recenta ca Sunshine Policy – a dus la infiintarea unui parc industrial la Kaesong, in Coreea de Nord, unde companiile sud-coreene au fost invitate sa-si dezvolte productia si afacerile. Beneficiul pe care povestea asta il aducea Nordului consta in locuri de munca: la un moment dat aproximativ 52.000 de muncitori nord-coreeni lucrau pentru firmele din complexul respectiv. Salariul angajatilor locali era cam de 100 dolari pe luna si intreprinzatorii din Sud nu aveau voie sa plateasca ore suplimentare. Dar cind s-au mutat cu serviciul la Kaesong, acestia si-au adus cu ei si obiceiurile, inclusiv cele alimentare.
Celebra (acum) Choco Pie se numara printre ele. In mod ciudat, prajiturica a facut ravagii in Nord. Si tineti minte pe vremea lui Ceausescu, atunci cind toti rivneam la o banana, o portocala sau o ciocolata straina? La fel si bietii nord-coreeni erau in stare sa faca aproape orice ca sa puna mina pe Choco Pie. Dulciurile au inceput sa fie aduse masiv pe sub mina din Coreea de Sud si se vindeau pe piata neagra chiar si cu 10 dolari bucata! (o suma enorma pentru nord-coreeeni). Si asa. intreprinzatorii sud-coreeni au gasit calea de a-si recompensa suplimentar muncitorii: ii plateau cu Choco Pie! Ba chiar si functionarii marunti carora li se cerea sa rezolve diverse chestiuni administrative si care, de obicei, asteptau (ca si in România) cite o “atentie”, erau bucurosi sa-si primeasca spaga in… Choco Pie.
Conducerea Coreei de Nord a rectionat dur la aceasta invazie capitalista murdara si a cerut limitarea ratiilor de prajiturica. Apoi a incercat sa produca propria versiune de Choco Pie, dar care nu era la fel de gustoasa ca originalul. In cele din urma, in 2015 regimul de las Phenian a interzis total nevinovatul desert. A fost momentul in care activistii din sud, mina in mina cu dezertorii nord-coreeni, au pus la cale o actiune: trimiterea cu baloanele, dincolo de zona demilitarizata, a sute de cutii cu Choco Pie. Razboiul nervilor dintre cele doua tari-surori s-a consumat, asadar, si pe frontul dulciurilor. Da, stiu ca pare ciudat pentru un occidental, insa cei care am trait in comunismul auster stim foarte bine ca si cea mai mica bucatica de ciocolata poate purta un mesaj politic, ba chiar poate isca rascoale.
Asa se face ca, acum, bietul soldat care a reusit cu greu sa dezerteze anul trecut i-a impresionat pe producatorii sud-coreeni ai Choco Pie atit de mult cu cerinta sa, incit acestia i-au trimis la spital 100 de cutii cu prajituri si i-au promis ca va beneficia gratis toata viata lui de celebrul desert. Intotdeauna, libertatea sta in lucrurile simple…
Dar sa ne intoarcem la Jocurile Olimpice de acum si sa sa vedem cit de liberi sint atletii nord-coreeni care participa. Ei au securea deasupra capului (lor sau al familiilor lor) si orice gest in afara celor aprobate “de sus” le poate aduce moartea. Sub prevederile constitutionale actuale, Coreea de Sud este obligata sa acorde azil politic oricarui nord-coreean care il cere si daca vreun sportiv ar formula o astfel de solicitare sub ochii intregii lumi, va dati seama in ce situatie ar fi pus regimul. Deci, masurile de siguranta pe care si le-a luat Phenian sint foarte drastice.
Olimpicii nord-coreeni vor fi aclamati din tribune… insa nu de suporteri normali, ci de trupele de majorete patrioate ale lui Kim Jong Un. Potrivit Business Insider, aproximativ 250 de majorete vor fi prezente la Pyeongchang, auto-caracterizate ca fiind tinere, disciplinate si “frumoase natural” (o aluzie la industria chirurgiei estetice din Coreea de Sud, ajunsa acum pe primul loc in “domeniu” – n.r). Iar dragostea lor arzatoare fata de tara vine cu garantii clare, caci toate sint alese dupa ce functionarii regimului le studiaza atent dosarele. Evident, au fost eliminate din start cele care provin din familii in care parintii au tradat (intr-un fel sau altul) regimul, ori s-au manifestat in vreodata favoarea Japoniei.
Numarul sportivilor nord-coreeni care concureaza la aceste Jocuri Olimpice de iarna este de 22. Ei au ajuns in Satul Olimpic si chiar au generat o controversa pentru ca, desi la deschiderea Olimpiadei vor marsalui sub acelasi drapel ca sud-coreenii, in locul unde sint cazati a fost ridicat steagul tarii lor – ceea ce reprezinta, tehnic, o incalcare a legislatiei din Coreea de Sud. Pentru ca, tot tehnic, Coreea de Nord si Coreea de Sud sint inca in razboi – ca doar de aia Phenian isi tot ameninta “fratii” din sud cu bomba nucleara si cu rachete de tot soiul. Dar, ce sa zic, razboaiele nu mai sint ce au fost si imaginea e prima care conteaza in zilele noastre, nu?
Poate ca pe linga pariurile sportive legate de Olimpiada, birourile care se ocupa cu asa ceva ar trebui sa instituie si pariuri politice. Va dura sau nu pacea care se pare ca s-a asternut intre cele doua tari? Analistii Time Magazine spun ca nu si, sincera sa fiu, cred ca au dreptate. Ca sa fie liniste in timpul Jocurilor de iarna, exercitiile militare comune Coreea de Sud – SUA din luna februarie au fost aminate. Si stiti din experientele recente ca Phenian a raspuns permanent cu teste balistice ori nucleare, ceea ce n-ar fi chiar nimerit sa se intimple acum…
Poate va amintiti ca, in 1987, Coreea de Nord a mers atit de departe incit a doborit un avion cu 115 oameni la bord (omorindu-i pe toti), doar pentru a destabiliza organizarea Olimpiadei ce urma sa aiba loc la Seul in anul urmator. De data asta, scriu jurnalistii de la Time, participarea atletilor din Nord da o oarecare asigurare si diminueaza riscul unor incidente de securitate transfrontaliera. Totusi, una-i una si alta-i alta. Publicul din Sud reclama faptul ca invitatia lansata Phenianiului de catre Seul nu face decit sa credibilizeze un regim dement sau sa confirme statutul Coreeei de Nord de putere nucleara in devenire. Pentru ca, spun oamenii, planul pacifist al presedintelui Moon nu va aduce beneficii clare tarii lor, ci va ajunge sa alimenteze tot retorica regimului din Nord, care are disperata nevoie de a distrage atentia publica de la subiecte precum saracia lucie, infometarea, masurile despotice luate de Phenian.
Lumea occidentala pare a face o delimitare clara intre PR-ul de Olimpiada si realitatea politica din teren. Vicepresedintele american Mike Pence a anuntat, printr-un purtator de cuvint, ca va face tot ce poate pentru a zadarnici aceasta ofensiva de imagine a Coreei de Nord si se va folosi de propria sa prezenta la Pyeongchang pentru a sublinia faptul ca “tot ceea ce nord-coreenii fac la Olimpiada reprezinta o sarada pentru a acoperi faptul ca sint cel mai tiranic si opresiv regim de pe planeta”. Si chiar in timpul in care scriu aceste rinduri, in Germania se pregateste sa fie difuzat (de televiziunea publica ARD) un interviu cu seful BfV (intelligence-ul german), care anunta ca reprezentantii regimului de la Phenian au incercat in repetate rinduri sa utilizeze Ambasada Coreei de Nord de la Berlin pentru a achizitiona echipament si tehnologie ce pot fi utilizate inclusiv in cadrul programului lor nuclear. Un mic segment din acest interviu a fost deja prezentat in cadrul stirilor si acolo Hans-Georg Maassen (seful BfV) a spus ca, din punctul de vedere al analistilor de intelligence germani, echipamentele respective erau destinate mai ales programului balististic, dar au in mod clar utilitate si in cadrul celui nuclear. Biroul a obtinut informatii despre asemenea achizitii demarate in 2016 si 2017, iar o investigatie a jurnalistilor de la ARD arata ca in 2014 un diplomat nord-coreean a incercat sa obtina echipament necesar pentru dezvoltarea armelor chimice. Interesant, nu? Eu cred ca da.
Si mai cred ca desi Coreea de Sud si-a deschis granitele si inima pentru a face din Jocurile de iarna mai mult decit o Olimpiada, vecinii din Nord nu vor marsa usor la acest plan de pace. Vor incerca sa para ceea ce nu sint si, utilizind momentul, vor fi gata sa santajeze. Nu cred ca pacea in Peninsula va fi stabilita atit de usor si atit de curind.
Chapeau, Monseur Sylvain Bruneau! Caci ce poate fi mai de admirat decit sa vezi fairplay fata de “concurenta”?
“Romania are o echipa competitiva, cu jucatoare in top 100. Absenta Simonei nu ar fi o problema“, a raspuns Sylvain Bruneau in conferinta sustinuta la Cluj-Napoca, intrebat fiind despre faptul ca Simona Halep nu va face parte din lotul tricolorelor la meciul cu selectionata Canadei in prima runda a Grupei Mondiale II.
CITESTE si: O scriitoare romanca in Marele Nord: Felicia Mihali
In zilele de 10 si 11 februarie, la Cluj-Napoca va avea loc cea de a treia confruntare din istoria acestei Cupe dintre cele doua tari: dupa cele din 1983 – la Zurich, unde s-a inregistrat 3-0 in Grupa Mondiala, si din 2015 – la Montreal, unde echipa tricolora s-a impus cu 3-2, tinindu-i cu sufletul la gura pe romanii prezenti in tribune. VEDETI CITEVA VIDEO MAI JOS!
Referindu-se la conditiile oferite de Sala Polivalenta din Cluj, capitanul nejucator al echipei de Fed Cup a Canadei a declarat ca de la primire si pina la arena, totul este “impresionant, admirabil“: “Tot ce am gasit aici este impresionant. Arena, suprafata de joc, felul in care am fost primiti. Admirabil“.
Selectionata Romaniei: Sorana Cirstea, Irina Begu, Ana Bogdan, Raluca Olaru.
Selectionata Canadei: Carol Zhao, Bianca Andreescu, Katherine Sebov, Gabriela Dabrowski. Asa cum va informam (AICI), Bianca este de origine romana!
Prezenta la Montreal, unde a sustinut o conferinta duminica seara la Palais des congres, indragita fosta Prima Doamna a Statelor Unite a facut o singura referire la Canada, dar extrem de emotionanta pentru Tara frunzei de artar.
Michelle Obama a marturisit ca in timpul zborului catre Montreal, atunci cind traversau frontiera, ea si cei din echipa sa s-au gindit ca, daca ar trebui sa paraseasca SUA pentru a se stabili in alta parte, acea tara ar fi Canada: “While we were crossing the border coming into Canada… We were thinking about what if we had to leave our country and go to another place. We’d come here“.
Si, a mai spus fosta Prima Doamna a SUA in fata celor peste 10.200 de canadieni prezenti la conferinta sa, atit ea cit si staff-ul sau si-au insotit gindul fredonind un cintec din “Sunetul Muzicii” (binecunoscutul film ce spune povestea familiei Von Trapp, care ajunge sa-si paraseasca tara pentru a-si feri copiii de instaurarea noului regim -n.r).
Pledoarie pentru importanta egalitatii intre barbati si femei
Absolventa a Princeton University si Harvard (in Drept), ea s-a referit si la importanta educatiei pentru tineri, carora le-a adresat indemnul de-si a asculta parintii si de a nu abandona parcursul scolar.
Cu o audienta din care nu au lipsit mama si sotia premierului federal Justin Trudeau, primul ministru al Quebecului, Philippe Couillard, noul primar al Montrealului, Valerie Plante precum si numerosi oameni de afaceri, Michelle Obama nu s-a ferit sa abordeze subiecte precum sexismul, rasismul si prejudecatile – probleme carora femeile trebuie sa le faca fata la locul de munca, incluzind aici si propriile experiente. “Intelegeti-ma bine, barbatilor. Trebuie ca toti sa fim la masa. (…) Puterea exista aici, in aceasta sala, pentru a infaptui miine aceste schimbari. Intrebarea este daca exista voita pentru asta“, a spus ea transant.
Michelle Obama a evitat sa faca declaratii directe in ceea ce-l priveste pe noul locatar de la Casa Alba, dar cele doar citeva referiri la functia de presedinte au stirnit aplauzele si… risul celor din sala, imaginea lui Donald Trump fiind mai mult decit evidenta in mentalul colectiv: “Presedintia nu schimba ceea ce esti. Ea dezvaluie cine esti“.
Si cu toate ca multi si-ar dori ca aceasta femeie puternica sa candideze la viitoarele alegeri prezidentiale din SUA, fosta Prima Doamna de la Casa Alba este foarte transanta in privinta intrarii sale in politica: acest domeniu este exclus din sfera sa de interes: “My passion is not politics. My passion is social change“.
Exact acum un an, ministrul Muncii din Quebec, Dominique Vien, isi anunta intentia de revizuire in profunzimea Legii muncii din aceasta provincie, tinind cont ca ultimele modificari ale legii au fost facute in 2002 si nu mai sint in concordanta cu legislatia care reglementeaza standardele de munca. Cel mai probabil, proiectul va fi depus in Adunarea nationala in aceasta primavara si vor fi in ton cu anunturile facute de premierul Philippe Couillard, de a imbunatati viata locuitorilor din provincia francofona. Recent, Couillard a anuntat ca parintii vor beneficia de mai multa flexibilitate in ceea ce priveste luarea concediului de maternitate si respectiv de paternitate. Iata ca ziaristii de la Radio Canada au intrat in posesia unui draft cu modificarile vizate a fi aduse Legii muncii din Quebec, principalele fiind urmatoarele:
Mai repede a treia saptamina de concediu platit
Angajatii ar putea beneficia mai repede de a treia saptamina de concediu: dupa 3 ani de serviciu continuu (in prezent, acest plus la concediu se acorda dupa 5 ani de incadrare in munca).
Pentru indeplinirea obligatiilor familiale, angajatii ar putea avea 2 zile de concediu platit, care pot fi folosite si in caz de accident, boala sau donare de organe pentru realizarea unui transplant. Si victimele abuzurilor conjugale ar putea beneficia de aceste 2 zile de concediu platit.
In prezent, un angajat poate absenta de la serviciu 26 saptamini in acelasi an – din motivele amintite – dar Legea privind standardele de munca nu prevede concediu platit.
Legea prevede in prezent 1 zi de concediu platit si posibilitatea de a lua alte 4 zile fara plata in cazul unui deces in familie. Modificarea vizeaza posibilitatea de a avea intr-o astfel de situatie 2 zile de concediu platit si posibilitatea de a lua inca 3 zile fara plata.
Pentru ingrijirea unui membru al familiei bolnav sau care a suferit un accident, in prezent un angajat poate absenta 12 saptamini in acelasi an. Insa perioada s-ar putea prelungi la 16 saptamini pe an, iar daca persoana care necesita ingrijiri este un minor, aceasta ar putea ajunge la 36 saptamini.
Daca este vorba despre decesul unui minor, parintii vor putea absenta 2 ani de la locul de munca (fata de 1 an in prezent).
La fel, 2 ani de absenta de la locul de munca isi poate lua parintele si in cazul sinuciderii copilului, indiferent de virsta, sau sotia/sotul in cazul sinuciderii partenerului de viata.
In prezent, un angajator poate oferi salariatilor care au aceeasi functie, unele conditii diferite de acces la regimul de pensie si la avantajele sociale, depinzind de vechimea angajatilor la respectivul loc de munca.
Noua lege ar putea modifica si acest aspect, considerat discriminatoriu de catre organizatiile sindicale, dar nu se prevede aplicarea retroactiva a modificarilor.
Dupa ce Guvernul de la Ottawa a relaxat conditiile pentru obtinerea cetateniei canadiene, Ministerul federal al Imigratiei a anuntat o crestere record a numarului de dosare depuse de solicitanti.
In cele sase luni premergatoare schimbarilor, Guvernul inregistra saptaminal o medie de 3.650 de aplicatii, insa in prima saptamina de dupa 11 octombrie 2017 numarul a crescut la 17.500 aplicatii/saptamina, iar in saptamina a doua a fost de 12.530. Alte datele nu au fost inca aduse la cunostinta consultantilor in emigratie in Canada, dar, spre comparatie, in ultimii ani numarul de solicitari de cetatenie canadiana s-a situat in medie la 200.000/an.
Ministerul Imigratiei si cetateniei recunoaste ca s-a asteptat la asemenea fluctuatii, astfel ca a majorat numarul personalului din centrele de procesare a dosarelor, pentru ca perioada de asteptare sa ramina sub limita de 12 luni.
Noile reguli pentru solicitarea cetateniei canadiene, despre care ziarul ZigZag Român-Canadian a scris pe larg in editiile sale print anteriore, se refera la reducerea perioadei cumulate a timpului petrecut in Canada premergator depunerii dosarului. Acum, aceasta perioada este de 3 ani din ultimii 5 (anterior era de 4 ani din 6).
Cunoasterea uneia din limbile oficiale ale Canadei (engleza sau franceza) si testul de cetatenie sint acum conditii obligatorii pentru persoanele cu virste intre 18 – 54 de ani, (fata de 14 – 64 ani, cit era inainte).
Timpul petrecut in Canada inainte de obtinerea statutului de rezident permanent va fi luat in calcul, de acest aspect putind beneficia lucratorii temporari si studentii.
Numarul amenzilor de la radarele foto a scazut semnificativ in Quebec pe parcursul anului trecut: daca in 2009 au fost emise 126.000 de tichete pe baza imaginilor furnizate de radare, media amenzilor fiind de 500 $, in 2017 numarul s-a diminuat la circa 10.000.
Acest fapt se datoreaza in mare parte unei decizii judecatoresti din 2016, cind au fost respinse fotografiile radar ca probe impotriva celor care ar fi incalcat limitele de viteza.
Judecatorul a motivat atunci ca atit timp cit o persoana calificata (politist) nu a fost martora la incalcarea respectiva a limitei de viteza sau nu s-a aflat linga radar pentru a se asigura ca aparatul functioneaza normal, imaginile furnizate de dispozitiv pot fi calificate drept “rumori” si nu pot fi utilizate in cadrul procesului.
Cum la aceasta decizie nu s-a facut apel, unii juristi cred ca intreg sistemul de amenzi pe baza radarelor foto ar contine mai multe ilegalitati. Deja, unii avocati si-au anuntat intentia de a chema Guvernul in instanta intr-un dosar care sa opuna Ministerul Transporturilor sutelor de mii de soferi care au primit amenzi de pe urma acestor dispozitive.
In timp ce unii avocati specializati in infractiuni rutiere spun ca Guvernul ar trebui sa schimbe legea sau sa angajeze mai multi politisti pentru a verifica respectarea limitelor de viteza, purtatorul de cuvint al Transport Quebec a declarat ca radarele foto nu vor disparea, desi a scazut numarul amenzilor, intrucit daca soferii vad panourile cu insemnul de radar foto vor reduce viteza.
Datele statistice de la recensamintul din 2016 arata ca Montreal este pe primul loc intre orasele din Canada in ceea ce priveste numarul locuitorilor care vorbesc cel putin trei limbi. Statisticienii arata ca nu mai putin de 850.000 sint trilingvi, ceea ce inseamna ca fiecare al patrulea emigrant vorbeste inca doua limbi straine (cel putin).
In context, studiul mai releva ca in Montreal circa 620.000 de persoane vorbesc acasa o alta limba decit engleza sau franceza – cel mai frecvente fiind araba (108.000 persoane) si spaniola (95.000 persoane).
Limba româna este pe locul 7 in acest clasament neoficial al limbilor straine vorbite in Montreal: circa 25.000 de vorbitori, conform celor declarate in cadrul recensamintului.
Stimate cititor, confidențialitatea ta este importantă pentru noi. Site-ul ZigZag Român-Canadian folosește "cookie" pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru, pentru a se integra cu reţele de socializare şi pentru a afişa reclame relevante pentru interesele tale.
In anul 2004, o politica de apropiere intre Phenian si Seul – consemnata in istoria recenta ca Sunshine Policy – a dus la infiintarea unui parc industrial la Kaesong, in Coreea de Nord, unde companiile sud-coreene au fost invitate sa-si dezvolte productia si afacerile. Beneficiul pe care povestea asta il aducea Nordului consta in locuri de munca: la un moment dat aproximativ 52.000 de muncitori nord-coreeni lucrau pentru firmele din complexul respectiv. Salariul angajatilor locali era cam de 100 dolari pe luna si intreprinzatorii din Sud nu aveau voie sa plateasca ore suplimentare. Dar cind s-au mutat cu serviciul la Kaesong, acestia si-au adus cu ei si obiceiurile, inclusiv cele alimentare.
