.

O echipa de la Facultatea de Fizica a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi a reusit sa produca in laborator praf interstelar artificial printr-o metoda unica la nivel mondial. In laboratorul celei mai vechi universitati moderne din Romania se produc, in fiecare saptamana, cateva miligrame de praf interstelar artificial, arata un comunicat transmis astazi Agerpres. O echipa de cercetare din cadrul Facultatii de Fizica a UAIC a creat in laborator un praf din carbon care, analizat, pare aproape identic cu materia organica aflata la zeci de mii de ani lumina, in spatiul indepartat. Reusita imbina, potrivit comunicatului, doua premiere la nivel mondial:

• metoda de producere a prafului
• firele de praf sunt pufoase si dezordonate, asa cum e de asteptat sa fie in spatiu.

Coordonatorul studiului, lect. dr. Ionut Topala, spune ca praful creat in laborator, analog celui din spatiu, va permite comunitatii stiintifice sa inteleaga cum evolueaza materia din spatiu si ce se intampla cu ea cand este radiata sau se afla in calea vreunei comete. “Astfel de studii pot avea loc doar in laborator, cu ajutorul produsilor artificiali. Altfel, daca cercetatorii s-ar limita sa observe la ce se intampla in spatiu, cele cateva miligrame obtinute saptamanal la Iasi ar avea nevoie de cateva sute de milioane de ani pentru a se forma natural“, se arata in comunicatul transmis de UAIC.

Echipa a fost alcatuita din Ionut Topala, Silvia-Alina Chiper, Valentin Pohoata (cadre didactice la Facultatea de Fizica), Ilarion Mihaila (cercetator CERNESIM), Delia Ciubotaru, Bianca Cristiana Hodoroaba (masteranzi), Ioana Cristina Gerber (doctorand) si Toma Mihai (tehnician).

• CITESTE si: CES 2019: Televizorul care se ruleaza, roboti si aplicatii smart pentru locuinte
• CITESTE si: Un salt urias pentru omenire : Sonda New Horizons a survolat cel mai indepartat obiect ceresc studiat vreodata de om (VIDEO)

Rezultatul echipei de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” a fost publicat in numarul din decembrie al uneia dintre cele mai prestigioase reviste de astrofizica de la nivel mondial – Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, editata de catre Oxford University Press.

Desi in lume au mai fost obtinute produse de carbon asemanatoare prafului stelar, cele cateva laboratoare care au reusit performanta au folosit fie temperaturi foarte inalte, fie presiuni foarte scazute. In plus, substanta creata de acestia, observata la microscop, arata ordonat, asemenea unui film subtire.

In laboratorul din Iasi, echipa de cercetatori si studenti in Fizica plasmei a obtinut, la temperatura si presiune obisnuita, “fulgi” de praf, haotici si impredictibili ca organizare tridimensionala. Desi nu exista dovezi directe, acestia sunt cu siguranta mai apropiati de particulele care s-ar gasi in spatiul indepartat, in regiuni dominate de haos, unde nu actioneaza gravitatia. “Procedeul prin care am ajuns la acest rezultat este o noutate absoluta. Practic, plecam de la doua gaze obisnuite, butan si heliu, care introduse intr-o regiune de camp electric foarte intens, formeaza o plasma. Acest mediu functioneaza ca o foarfeca ce taie moleculele de gaz in bucati. Cand fragmentele se recombina, apar aceste particule de praf si o parte din moleculele-mama de butan se transforma in solid“, a precizeaza prin intermediul comunicatului de presa lectorul Valentin Pohoata, membru al echipei de cercetare.

Pentru a fi considerat analog celui interstelar, substanta obtinuta a trebuit sa indeplineasca trei criterii:

• particulele sa fie de toate formele si marimile
• sa fie formate doar din carbon si hidrogen
• la analiza spectrala, rezultatele sa fie comparabile cu datele despre praful interstelar furnizate de NASA (Agentia Spatiala Americana) si ESA (Agentia Spatiala Europeana).

Pentru producerea si investigatiile prafului, toate instalatiile au fost gandite si construite in Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, pornind de la elemente comerciale, produse in Romania. “Am preferat sa cumparam din tara. Piesele principale sunt realizate la Barlad, iar adaptarea lor a fost realizata de catre echipa proiectului in colaborare cu Atelierul Didactic al Universitatii“, a declarat Ilarion Mihaila, cercetator stiintific III.

• CITESTE si: Laboratorul CSAIL al MIT condus de O ROMANCA, a inventat robotul silentios care inoata cu pestii – SoFi
  CITESTE si: Inteligenta poate fi determinata prin test ADN

Potrivit specialistilor de la universitatea ieseana, in viitor, produsul ar putea fi de folos in planificarea misiunilor spatiale. Majoritatea expeditiilor in Sistemul Solar din ultimii ani au avut ca obiectiv si studiul prafului – interplanetar sau de pe comete. Cel mai recent exemplu este misiunea europeana BepiColombo, plecata in luna octombrie catre Mercur. Pentru ca instrumentele care analizeaza praful sa functioneze corect in spatiu, ele trebuie mai intai testate la sol, cu substante cat mai asemanatoare cu ceea ce vor gasi in spatiu. Echipa de cercetare din Iasi spera ca aici sa poata veni in sprijinul agentiilor spatiale – punandu-le la dispozitie praful interstelar produs pe Pamant.

Rezultatul a fost obtinut in proiectul Sinteza analogilor de praf interstelar (2017-2018)’, finantat de catre Agentia Spatiala Romana (ROSA) prin Programul de Cercetare, Dezvoltare si Inovare pentru Tehnologie Spatiala si Cercetare Avansata – STAR.

Praful interstelar este un subiect de deosebit interes pentru comunitatea stiintifica, inca de la primele semne ale existentei acestuia. In urma cu aproximativ 30 de ani, a fost depistat acest praf interstelar in centrul galaxiei noastre, la 25.000 de ani lumina. “Chiar daca nu vedem pana acolo, stim de existenta prafului pentru ca putem masura semnale radio care provin din acea zona a spatiului, dar si radiatiile care sunt emise sau absorbite. Interpretandu-le, putem desena o harta chimica a zonei”, explica Ionut Topala, lector in cadrul Facultatii de Fizica.

Pe baza masuratorilor, se stie ca praful interstelar este format predominant din carbon sau siliciu, insotit uneori de gheata. Praful interstelar joaca un rol esential in producerea reactiilor chimice, dar si in formarea asteroizilor si planetelor. De cand a fost detectat, in 1983, oamenii de stiinta incearca sa recreeze combinatii chimice asemanatoare in laborator, pentru a-l putea supune testelor si experimentelor.

• CITESTE si: Compania romanului Silviu Centiu se va ocupa de imaginea SUA in lume
• CITESTE si: Peste 500.000 de copii, elevi si studenti au emigrat din Romania intre 2007-2017 (studiu)

• CITESTE si: 28 ianuarie 2019: DESCHIDEREA programului de SPONSORIZARE/PARENARE PARINTI si BUNICI in Canada