duminică, martie 22, 2026
CANADA CONSULTING IMMIGRATION SERVICES
Acasă Blog Pagina 151

Istoria Crucii de pe Mont-Royal

cruce-mont-royalDin peisajul nocturn al Montrealului, o buna bucata de timp Crucea de pe Mont-Royal nu s-a mai distins, in ciuda ‘’siluetei’’ sale de 26 de tone. Nu, nu a fost o parere, ci o ‘’absenta motivata’’, pentru ca vechiul simbol religios a fost in ‘’cosmetizare’’ de 1,5 milioane dolari! Alaturi de bazil ica Notre-Dame, Crucea de pe Mont-Royal a devenit emblema istorica a orasului Montreal, metropola bogata in ‘’secrete’’ istorice si turistice. Crucea a fost ridicata in 1924 pe virful Mont-Royal, aflat intr-o oaza de verdeata, parcul omonim de 190 hectare fiind amenajat inca din anul 1876 de celebrul arhitect peisagist (si ziarist) american Frederick Law Olmsted -cel care a conceput in 1860 si planul faimosului Central Park din New York (lucrari finalizate in 1873). De altfel, in acea epoca Frederick Law Olmsted era cel mai bun arhitect peisagist din intreaga America de Nord. Inaugurarea oficiala a parcului Mont-Royal a avut loc la 24 mai 1876, de ziua de nastere a reginei Victoria. Pentru a sublinia importanta infiintarii acestei mari oaze de verdeata, la ceremonia de inaugurare din virful Mont-Royal au fost trase salve de tun, carora le-au raspuns cele ale militarilor aflati pe insula St.-Hélène. Din 2003, ‘’muntele’’ Royal, cu cele trei culmi ale sale, este protejat de guvernul Quebec ca si loc istoric. Actuala cruce din otel -ce masoara 31 m inaltime, are distanta dintre fete de 2,3 m si o deschidere a bratelor de 10 m- este ‘’descendenta’’ celei amplasate in acel loc, la 6 ianuarie 1643, de ofiterul francez Paul Chomedey, sieur de Maisonneuve, fondatorul asezarii de pe malul fluviului St-Laurent, actualul Montreal. El si-a tinut astfel promisiunea facuta Sfintei Maria in preajma Craciunului din anul 1642 de a ridica o cruce in virful muntelui, daca fortul Ville-Marie (construit de doar citeva luni) este protejat de revarsarile fluviului ale caror ape involburate provocasera inundatii cumplite. Paul Chomedey (a carui statuie se afla in fata bazilicii Notre-Dame) a dus crucea de lemn pe umerii sai pina in virful Mont-Royal, la 250 de m fata de nivelul fluviului St.Laurent. Acest moment este de altfel reprezentat pe cel de al doilea vitraliu de linga altarul bazilicii Notre-Dame. In 1874, pentru a celebra 40 de ani de la infiintare, Fundatia Societatii ‘’Sf. Ioan Botezatorul’’ (Société Saint-Jean Baptise) a propus amplasarea in acelasi loc a unei cruci din otel, in amintirea celei din lemn ridicata cu peste 200 de ani inainte de Paul Chomedey. Insa proiectul s-a realizat abia 50 de ani mai tirziu cind, la initiativa unui comitet ad-hoc, 104.200 de benevoli (din care 100.000 elevi) au demarat actiunea de stingere de fonduri prin vinzarea de timbre ce infatisau imaginea pe care arhitectii vremii o concepusera viitoarei Cruci de pe Mont-Royal. Pretul unui timbru era de 5 centi, iar suma adunata s-a ridicat la 10.000 dolari. O valoare semnificativa in acele timpuri! La 16 mai 1924 au demarat lucrarile, constructiaprimind binecuvintarea din partea monsenioruluiAlphonse-E. Deschamps, iar proiectul initial a fost completat in luna septembrie cu planurile preotului Pierre Dupaigne din Ordinul Sulpicienilor. Inaugurarea crucii de otel poleita de lumina becurilor albe a avut loc la 24 decembrie 1924, in ajunul Craciunului, pentru a aduce aminte de salvarea fortului Ville-Marie de inundatiile din 1642. In prima faza, iluminatul era asigurat de 240 de becuri de 75 de watt (cite 120 de fiecare fatada), cei 18 KW necesari alimentarii electrice fiind furnizati gratuit de compania ‘’Montreal Light, Heat and Power’’. Sistemul de electrificare a fost modificat intr-o prima etapa in 1959, cind s-au instalat 249 de becuri, si ulterior in 1992, cind s-a montat un sistem de sute de fibre optice prin care 32 de proiectoare dirijau lumina spre fibre formind o iluzie optica asemanatoare iluminatului cu becuri. In dorinta de a marca diferite evenimente importante, in timp s-a decis o simbolistica a culorilor, fata de lumina alba ce irizeaza in mod obisnuit Crucea de pe Mont-Royal: * 1936 –violet, la decesul regelui Angliei George al V-lea; * 1958 – violet, decesul Papei Pius al XII-lea; * 1960 – galben, celebrarea Grande Mission –eveniment organizat de Dioceza Montreal; * 1975 – albastru, cu ocazia sarbatorii nationale a provinciei Quebec, St. Jean-Baptiste; * 1978 – violet, decesul Papei Paul al VI-lea; * 1978 – violet, decesul Papei Ioan Paul I; * in anii 1980 – rosu, cu ocazia unui mars de lupta impotriva SIDA; * 2005 – violet, decesul Papei Ioan Paul al II-lea. Pina la instalarea sistemului de iluminat cu fibre optice, schimbarea culorii se realiza prin inlocuirea manuala a becurilor albe cu cele colorate, operatie care necesita mai multe ore. Ulterior, sistemul cu fibre optice schimba culorile cu ajutorul unor filtre plasate in fata fiecaruia din cele 32 de proiectoare. Proprietate a Societatii ‘’Saint-Jean Baptise’’, in 1929 Crucea de pe Mont-Royal a fost daruita municipalitatii Montreal, insa documentele acestei donatii s-au pierdut si abia in 2004 actul de cesiune a fost inregistrat oficial de primarie. In cei 85 de ani de existenta a Crucii din otel, lumina a fost stinsa doar de doua ori: in timpul ‘’crizei de polei’’ inceputa in 5 ianuarie 1998 si recent, cind la 19 septembrie 2008 au demarat lucrarile de renovare. De precizat ca in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial Crucea a ramas luminata pe o singura fata, pentru a se realiza economii de energie. Lucrarile de renovare finalizate pe data de 4 februarie 2009 au vizat refacerea si revopsirea structurii metalice ce se afla intr-o stare de coroziune avansata, ce incepuse sa puna in pericol securitatea constructiei, precum si schimbarea sistemului de iluminat cu unul performant din punct de vedere energetic. In locul fibrelor optice s-au montat diode electroluminiscente policromatice, al caror consum nu depaseste 4 KW. Comparativ cu primele doua sisteme de iluminat, cel inaugurat la 4 februarie 2009 prezinta o serie de avantaje energetice si de intretinere: – puterea electrica consumata s-a redus la 3,9 KW fata de 18 KW in varianta becurilor incandescente si respectiv 4,5 KW in cazul sistemului de fibre optice – durata de exploatare a diodelor electroluminiscente policromatice este de peste 80.000 ore (aproximativ 20 de ani de functionare pe durata noptii), fata de 2.000 – 3.000 ore in cazul becurilor incandescente si 12.000 ore in varianta cu fibre optice – sistemul cu diode electroluminiscente policromatice nu necesita intretinere (nici chiar in conditiile meteorologice din perioada iernilor montrealeze) – schimbarea culorilor se realizeaza computerizat, iar paleta cromatica este mult mai bogata. Urmeaza ca in curind sa fie finalizate si lucrarile de amenajare peisagistica din jurul soclului, inclusiv drumul de acces spre impunatoarea constructie ce se zareste de la 60 km departare de Montreal.

Scris de LAETITIA MILITARU

Buget Canada 2009: masuri fara precedent

Canada-b1Dupa 12 ani consecutivi de surplus, pentru anul 2009 bugetul federal prevede un deficit de 33,7 miliarde dolari –ceeea ce va face ca datoria nationala a Canadei sa se mareasca de la 458,7 la 494,4 miliarde dolari.

Si pentru anii urmatori, Guvernul de la Ottawa prevede perioade de deficit bugetar, estimarile aratind ca pina in 2013 datoria nationala va creste per total cu 85 miliarde dolari, insa din acel an se va produce revenirea la excedente bugetare (0,7 miliarde dolari). Cu toate acestea, raportul dintre datoria nationala si PIB continua sa situeze Canada pe cea mai favorabila pozitie dintre tarile G8 (cu cea mai mica datorie publica), iar analistii economici spun ca tara este cel mai bine pregatita pentru a face fata crizei mondiale. In urmatorii 2 ani, Guvernul federal va sprijini economia prin injectarea directa a 40 miliarde de dolari.

Ministrul federal de Finante, Jim Flaherty, a prezentat un buget adaptat conditiilor de criza, in care sint prevazute numeroase masuri de sustinere a economiei: reduceri de impozit pentru particulari si intreprinderi, cresterea perioadei de acordare a ajutorului de somaj, stimularea renovarii rezidentelor prin acordarea unui credit de impozit, ajutor pentru integrarea imigrantilor si recunoasterea competentelor profesionale, investitii semnificative in infrastructura, sprijin financiar pentru industrie, agricultura, armata etc.

Reduceri de impozit pentru particulari si intreprinderi

Pentru particulari, reducerile de impozit vor fi resimtite in mod special de clasa medie si familiile cu venituri mici. De exemplu: o familie cu 2 copii si al carei venit este de 60.000 $/an va beneficia de o reducere de impozit de 1.440 $, in timp ce un celibatar cu acelasi venit anual va avea o reducere de 580 $. Pentru persoanele in virsta, creditul federal va creste cu 1.000 $ incepind cu anul de impozitare 2009.

In ceea ce priveste intreprinderile, pe linga reducerile de impozit sint prevazute si masuri de facilitare a accesului la finantare, fiind favorizate sectoarele minier, forestier, constructii navale, cultura, agricultura, industrie auto si turism.

Bugetul prevede infiintarea unui fond de 12 miliarde $ pentru ‘’facilitarea canadiana la creditul garantat’’, permitind accesul la finantare pentru achizitionarea de autovehicule si echipamente atit pentru consumatorii particulari cit si pentru intreprinderi, indiferent de marimea acestora.

Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de somaj

Bani CaPentru urmatorii 2 ani, perioada de acordare a ajutorului de somaj se prelungeste cu 5 saptamini; in plus, cu intentia de a stimula forta de munca calificata, s-au alocat 500 milioane dolari, bani ce vor fi acordati pentru facilitarea reintoarcerii la studii a lucratorilor. Totodata, s-a pastrat aceeasi valoare a cotizatiei pentru ajutorul de somaj, respectiv 1,73 $ pe transa de 100 $ de masa salariala.

Credit de impozit pentru renovari

Dupa acordarea de catre provincia Quebec a unui credit de impozit pentru efectuarea unor renovari rezidentiale, o masura similara a fost adoptata si la nivel federal. Aceasta se refera nu numai la rezidenta principala, ci si la cele secundare, chalet-uri etc. Limita maxima a creditului de impozit este de 1.350 $ si se aplica atit in cazul renovarilor exterioare (usi, ferestre, acoperis etc), ci si celor interioare (zugravit, amenajare subsol, cumpararea unei instalatii de incalzire, renovare bai etc). Se estimeaza ca 4,6 milioane de proprietari de case, apartamente si chalet-uri vor beneficia de aceste credite de impozit care totalizeaza aproape 8 miliarde dolari.

Integrarea imigrantilor

La acest capitol, bugetul prevede alocarea a 1,5 miliarde $ exclusiv pentru neo-canadieni, banii urmind a fi folositi pentru finantarea programelor de formare si dezvoltare a fortei de munca reprezentata de imigranti. De ajutor vor beneficia inclusiv persoanele care nu raspund criteriilor de admitere la ajutorul de somaj.

Investitii in infrastructura

Ministrul de Finante a anuntat alocarea unor investitii ‘’considerabile’’, numai in urmatorii 2 ani urmind ca 12 miliarde $ sa se acorde pentru constructia de drumuri si poduri, dezvoltarea retelelor de transport in comun, constructia si renovarea de scoli si locuinte sociale, dezvoltarea structurilor de acces la Internet in banda larga.

In plan politic, acceptarea de catre PLC a constructiei bugetare facuta de Cabinetul Harper inseamna destramarea coalitiei de opozitie (PLC-NPD-BQ) si mentinerea la putere a guvernului conservator minoritar.

CRISTINA SOFRONIE

Dr. ing. RAZVAN DUPLEAC

Quebec, prezent la Forumul Economic Mondial

QuebecPrezent la Davos, presedintele Societatii Generale de Finantare din Quebec, Pierre Shedleur, a anuntat ca preocuparea sa vizeaza masurile de protectionism economic pe care le-ar putea adopta principalele tari dezvoltate din lume.

Referindu-se in special la SUA, Shedleur a reamintit ca presedintele Obama a trimis ‘’semnale contradictorii’’: daca in campania electorala intentiona sa reformeze Acordul de liber schimb nord-american si sa introduca o serie de masuri protectioniste, dupa alegerea sa ca presedinte al SUA, Obama l-a numit reprezentant pentru Comert (echivalentul ministrului Comertului international) pe Ron Kirk, un adept convins al liber-schimbului.

La Davos, provincia Quebec este reprezentata de primul ministru Jean Charest si ministrul Dezvoltarii Economice Raymond Bachand, precum si de o serie de presedinti de mari companii si institutii, printre care si PDG-ul de la Investissement Quebec, Jacques Daoust. De altfel, insemnatatea contactelor ce se stabilesc in cadrul Forumului Economic Mondial a fost reliefata de seful Investissement Quebec: ‘’”Cei care participa nu sint directorii adjuncti, ci presedintii de companii. Davos ne ofera oportunitatea sa ii intilnim si nu exista o alta ocazie mai buna decit aceasta. In mod normal, ei sint foarte putin disponibili. Pentru a intilni 10 directori de intreprinderi, ar trebui probabil sa calatoresc 10 saptamini prin toata lumea”’’.

CRISTINA SOFRONIE

Preambul la Acordul de liber schimb Canada-UE si problema recunoasterii diplomelor si a exerientei profesionale

Acord Canada-UERaportul final al unei anchete initiata, in 2007, de Biroul concurentei din Canada (BCC) in ceea ce priveste practicarea profesiilor de avocat, notar, contabil, optometrist si farmacist, atrage atentia ca in aceste domenii restrictiile impuse de ordinele profesionale respective sint ’’exagerate si contrare normelor de concurenta promulgate de Guvernul Canadei in contextul mondializarii’’.

Ancheta BCC a continuat in 2008, fiind extinsa si la celelalte meserii din Canada aflate sub reglementarea ordinelor profesionale, urmind ca rezultatele sa fie publicate in acest an.

Restrictiile impuse de organismele profesionale au fost supuse unei analize similare si in Franta, unde o comisie guvernamentala a propus (tot in 2008), o relaxare a reglementarilor privind practicarea diverselor meserii. Asemanarile dintre concluziile anchetelor guvernamentale din Canada si Franta scot in evidenta problemele comune existente pe piata muncii din cele doua tari, in contextul in care Canada si Uniunea Europeana urmeaza sa inceapa negocierile pentru semnarea unui Acord de liber schimb (proiect despre care ZigZag Roman-Canadian v-a informat inca de la inceputul anului trecut).

Competentele profesionale ale meseriilor reglementate in Quebec vor fi recunoscute si in Franta

De altfel, semnarea intre Quebec si Franta (oct. 2008) a unei intelegeri privind recunoasterea calificarii profesionale ar putea reprezenta chiar pilonul in jurul caruia se va realiza aceasta constructie. Reamintim ca Acordul dintre Quebec si Franta se aplica pentru ansamblul profesiilor si meseriilor reglementate de ordine profesionale si are ca principal obiectiv inlaturarea barierelor pentru cei care intentioneaza sa profeseze pe teritoriul celeilalte parti semnatare a intelegerii. Aceasta intelegere se realizeaza prin semnarea intre ordinele profesionale din Quebec si cele din Franta a unor ‘’aranjamente de recunoastere mutuala’’ care stabilesc conditiile de recunoastere a calificarilor profesionale, modul de echivalare a diplomelor si a titlurilor care autorizeaza exercitarea unei meserii.

Acordul Quebec-Franta prevede ca pina la 31 decembrie 2009 aranjamentele mutuale sa fie finalizate pentru 12 ordine profesionale care corespund urmatoarelor profesii: inginer, avocat, medic, stomatolog, medic veterinar, farmacist, moasa, arhitect, asistent social, contabil agreat si contabil general licentiat, topograf. Pentru celelalte 33 de alte profesii si meserii reglementate in Quebec, aranjamentele de recunoastere mutuala vor fi finalizate pina la 31 decembrie 2010.

Simultan, guvernele celor doua parti au demarat deja procedurile de introducere in legislatiile lor a dispozitiilor referitoare la punerea in aplicare teritoriala a respectivului Acord, pina in vara anului in curs. Un exemplu este chiar modificarea Codului de profesii din Quebec, in acest sens urmind ca Legislativul acestei provincii sa demareze cit de curind elaborarea unui proiect de lege.

CRISTINA SOFRONIE

De vorba cu Jason Kenney, ministrul federal al Cetateniei, Imigratiei si Multiculturalismului

jason-kenneyZigZag Roman – Canadian i-a solicitat ministrului federal al Cetateniei, Imigratiei si Multiculturalismului, Jason Kenney, citeva lamuriri cu privire la programele federale destinate sprijinirii imigrantilor dupa instalarea acestora in Canada, inclusiv in ceea ce priveste recunoasterea pan-canadiana a diplomelor si experientei profesionale, in contextul apropiatului acord ce va fi semnat intre Canada si Uniunea Europeana. Ministrul Jason Kenney: – Programele federale de sprijinire a imigrantilor depind de intelegerile pe care Ottawa le are cu diferitele provincii. In ceea ce priveste provinciile Quebec, Manitoba si Columbia Britanica exista acorduri de transfer fiscal de fonduri dinspre guvernul federal, sume ce sint folosite in mod special pentru sprijinirea imigrantilor nou sositi in provincii. Pentru celelalte provincii, guvernul federal are programe directe in acest sens. O noutate introdusa de Ottawa este aceea ca fondurile destinate provinciilor pentru aceste programe sint repartizate mai uniform, pina acum provincia Quebec fiind un caz special. Referitor la recunoasterea diplomelor obtinute in afara Canadei, s-a infiintat un nou Birou de orientare si recunoastere a titlurilor, ce are deja trei sucursale in strainatate (in India, China si Filipine) si se afla in pregatire deschiderea unor sucursale si in alte tari. Vrem astfel sa dam imigrantilor toate informatiile necesare, inclusiv in ceea ce priveste recunoasterea diplomelor si a competentelor profesionale inca inainte ca ei sa ajunga in Canada. In acest sens Ottawa colaboreaza cu guvernele provinciale cit si cu asociatiile profesionale. Asadar, exista programe federale pentru a accelera aceste recunoasteri, dar trebuie precizat ca in cele din urma asociatiile profesionale –care sint reglementate la nivel provincial- sint cele care au cuvintul final referitor la acceptarea unui imigrant. In ceea ce priveste recunoasterea pan-canadiana a diplomelor, chestiunea este in dezbatere intre premierii tuturor provinciilor si primul ministru federal.

Dr. Ing. RAZVAN DUPLEAC

Propuneri federale pentru sustinerea economiei

Bani_deficitGuvernul federal estimeaza ca un deficit bugetar de 20 – 30 milioane dolari pentru anul 2009 i-ar putea permite sa adopte masurile ce se impun pentru sprijinirea economiei in aceasta perioada de criza.

Previziunile Executivului de la Ottawa au fost facute publice la doar citeva zile dupa ce ministrul federal de Finante, Jim Flaherty, ii anuntase pe omologii sai provinciali ca in 2009 deficitul bugetar al Canadei s-ar cifra la circa 5 miliarde dolari daca statul nu ia nici o masura de sustinere a economiei.

Un simplu calcul matematic arata ca Guvernul Harper se pregateste ca in 2009 sa injecteze in economia canadiana intre 15 – 25 miliarde dolari pentru a face fata conditiilor economice internationale nefavorabile.

Tot pentru a sustine economia, ministrul Flaherty a cerut provinciilor sa demaraze rapid proiecte de infrastructura, atit pe termen scurt cit si de anvergura -masura ce vizeaza crearea de noi locuri de munca in conditiile in care se asteapta ca anul viitor rata somajului sa inregistreze cresteri la nivel federal. Comitet pancanadian anticriza O alta masura pentru stimularea economiei nationale anuntata de ministrul federal de Finante se refera la infiintarea unui comitet pancanadian (cu caracter consultativ) compus din specialisti recunoscuti in economie si finante. Totodata, ministrul Jim Flaherty asteapta ca si populatia sa isi exprime opiniile si solutiile cu privire la masurile anticriza, in acest scop urmind a fi creat un site special al Ministerului de Finante.

Canadienii vor reducerea cheltuielilor guvernamentale

Un sondaj de opinie efectuat la mijlocul lunii decembrie arata ca peste 50% dintre respondenti nu sint de acord cu asumarea unui deficit bugetar la nivel federal. Solutia propusa de acestia este cea de limitare a cheltuielilor guvernamentale pentru a se realiza un buget echilibrat.

Ramine de vazut cum va arata proiectul de buget ce urmeaza a fi depus in Parlamentul de la Ottawa pe data de 27 ianuarie 2009.

CRISTINA SOFRONIE

Cresterea salariului minim pe economie incepind de la 1 mai 2009

Bani_5Masurile anticriza ce vor intra in vigoare in Quebec au fost anuntate, de catre ministrul provincial de finante, Monique Jerome-Forget, intr-o sesiune extraordinara a Adunarii Nationale.

Structurat in sase puncte, planul anticriza prevede:

  •  Introducerea unui nou credit de impozit, rambursabil, pentru renovarile rezidentiale. Noul credit reprezinta 20 % din cheltuielile de renovare ce depasesc 7.500 $, valoarea maxima a acestuia fiind de 2.500 $. De exemplu, in cazul unor renovari care costa 8.000 $, pentru valoarea de 500 $ aflata peste pragul de 7.500 $ se acorda un retur de impozit de 20%, respectiv 100 $. Si Guvernul federal ia in calcul posibilitatea unor reduceri fiscale in cazul renovarilor rezidentiale.
  • Cresterea de la 1 mai 2009 a salariului minim pe economie, de la 8,50 $/ora la 9,00 $/ora.
  • Adoptarea unor noi masuri pentru favorizarea regimurilor complementare de pensii.
  • Accelerarea investitiilor guvernamentale pentru refacerea si dezvoltarea infrastructurii. In acest sens fondurile alocate pentru perioada 2008-2013 vor creste cu 4,1 miliarde dolari.
  • Sprijinirea companiilor prin cresterea fondului de investitii cu 1 miliard dolari.
  • Reducerea impozitelor pentru productiile tv si cinematografice locale.

Toate aceste masuri se vor adauga celor anuntate anterior de ministrul provincial de Finante, cum ar fi reducerea taxei pe capital.

CRISTINA SOFRONIE

Criza politica la Ottawa: incrincenare Putere-Opozitie linga Turnul Pacii

Ottawa4In salile de linga cea mai remarcabila structura a cladirilor care formeaza Parlamentul federal canadian, respectiv Turnul Pacii, inclestarea Putere-Opozitie pare sa fi atins cote maxime.

Pentru prima data in istoria politica a Canadei, Guvernatorul General a aprobat, la cererea premierului federal , suspendarea activitatilor parlamentare timp de aproape doua luni pentru a putea astfel fi mentinut la guvernare un Cabinet minoritar, care nu mai are sprijinul politic a peste 60% dintre parlamentari.

Criza politica de la Ottawa se prelungeste pina la 26 ianuarie 2009, data la care guvernul conservator condus de Stephen Harper va prezenta ‘’Discursul Tronului’’ si proiectul bugetului federal pentru anul viitor.

Inceputul crizei

Guvernul conservator, recent reales la Ottawa, a anuntat ca numai la depunerea proiectului de buget pentru anul viitor va face publice detaliile masurilor pe care le are in vedere pentru a sprijini economia canadiana in confruntarea cu recesiunea economica internationala. Motivind ca Executivul trebuie sa fie un exemplu in luarea deciziilor de reducere a cheltuielilor bugetare, ministrul federal al Finantelor a dat citeva exemple: limitarea cheltuielilor de deplasare pentru sefii si adjunctii ministerelor, limitarea cresterilor salariale ale functionarilor publici si suspendarea dreptului lor la greva, diminuarea cheltuielilor bugetare pentru consilieri si, nu in ultimul rind, eliminarea subventiilor pe care Ottawa le acorda partidelor politice federale.

Potrivit estimarilor, aceasta ultima masura ar realiza la bugetul federal economii de aproximativ 30 milioane de dolari. Este important sa reamintim in context faptul ca dupa scandalul comanditelor, premierul liberal de atunci, Jean Chretien, a introdus o lege prin care partidele politice federale primeau 1,75 $ pentru fiecare vot primit de la alegatori. Ulterior, Cabinetul Harper a majorat suma la 1,95 $, interzicind totodata primirea de catre partide a oricaror donatii provenite de la societati sau alte persoane juridice. Or, preconizata eliminare a subventiilor pe care Ottawa le acorda partidelor federale a strinit reactia comuna a tuturor formatiunilor politice din opozitie (PLC, NPD si BQ), ale caror venituri ar fi reduse cu peste 60% exact dupa cheltuielile facute in recent incheiata campanie electorala.

Amplificarea

Calificind masura eliminarii subventiilor federale ca fiind ‘’un atac la adresa democratiei’’, liderii opozitiei au facut front comun, anuntind intr-o prima etapa intentia de a da un vot de neincredere Guvernului Harper si de a provoca astfel alegeri anticipate la nici doua luni de la ultimul scrutin federal. Parlamentarii celor trei partide de opozitie au sustinut ca optiunea lor de a demite guvernului conservator nu se datoreaza abolirii subventiilor federale, ci lipsei unui plan concret de sprijinire a economiei Canadei in aceasta perioada de criza economica mondiala.

Potrivit deputatului PLC Scott Brison, ‘’primul ministru se preocupa doar de politica si partidele politice, in loc sa asculte adevaratele preocupari ale canadienilor, care indica in mod clar ca economia are prioritate’’. In reuniuni confidentiale, la care au participat nume sonore de avocati specializati in Constitutia Canadei, liderii PLC si NPD au analizat varianta formarii unei coalitii sprijinita de BQ, miscare politica ce ar putea duce la alcatuirea unui nou guvern, in locul celui minoritar al conservatorilor. Conform discutiilor preliminare, noul Cabinet ar putea fi condus de un premier liberal (Stephane Dion) secondat de un vicepremier neo-democrat (Jack Layton), urmind sa fie format din 18 ministri liberali si 6 neo-democrati.

Situatia politica de la Ottawa risca sa dea in clocot

Desi conservatorii au renuntat ca renunta la masura de eliminare a subventiilor pentru partide, efectul bulgarelui de zapada parea de nestavilit: PLC-NPD-BQ au realizat (la 1 decembrie) o intelegere de colaborare in scopul demiterii Guvernului Harper si inlocuirea lui cu cel al coalitiei din actuala opozitie. In fata acestei situatii neasteptate, premierul Stephen Harper a incercat sa contracareze actiunea opozitiei printr-o masura la fel de dura: suspendarea lucrarilor Parlamentului federal pina la inceputul anului viitor. Insa asta se poate face numai de catre Guvernatorul General al Canadei, Michaelle Jean revenind la Ottawa de urgenta din vizita oficiala pe care o efectua in patru tari din Europa de Est.

Ca o ironie, presa canadiana a remarcat faptul ca deplasarea a fost facuta la solicitarea Guvernului, iar delegatia condusa de Guvernatorul General al Canadei in vizita in Ungaria, Slovacia, Cehia si Slovenia a avut ca scop stringerea relatiilor cultural-artistice si a costat peste 100.000 dolari –toate aceasta desi conservatorii anuntasera reducerea cheltuielilor de deplasare pentru demnitari. Pe un ton iritat, purtatorul de cuvint al Federatiei canadiene a contribuabililor a declarat ca vizita ar fi trebuit anulata, momentul fiind rau ales: ‘’Oamenii ar fi dorit sa vada mai degraba un moratoriu al acestor tipuri de schimburi culturale in perioada de restrictii bugetare’’. Pe de alta parte, Federatia a cerut celor aproximativ 60.000 de membri sa ceara Guvernatorului General al Canadei sa declanseze alegeri anticipate, mai degraba decit sa accepte formarea unui guvern condus de coalitia aflata acum in opozitie.

Premierul Harper nu recunoaste coalitia opozitiei ‘’

Guvernele Canadei au fost intotdeauna alese de catre populatie, iar guvernul canadian nu poate forma o coalitie la Ottawa cu suveranistii. O coalitie cu suveranistii nu poate fi in folosul Canadei’’, a declarat premierul Stephen Harper intr-un discurs adresat natiunii si transmis pe toate canalele televiziunilor canadiene. El a precizat ca va intreprinde toate masurile legale pentru a impiedica ajungerea la putere, fara alegeri, a partidelor din opozitie.

Reactiile Opozitiei

Stephane Dion (PLC), seful Opozitiei oficiale de la Ottawa: ‘’”Stephen Harper continua sa refuze sa propuna masuri de stimulare a economiei canadiene. Mini-bugetul pe care l-a prezentat recent arata ca prioritatea sa este partizanatul si reglarea conturilor ideologice’’”.

Jack Layton (NPD): ’’”Fiecare deputat neo-democrat este gata sa-si exprime individual lipsa de incredere in acest Guvern. Un nou guvern este gata sa fie functional. Era treaba lui Stephen Harper sa faca Parlamentul sa functioneze, dar a refuzat. Punind lacate pe usa Parlamentului, Harper a respins alegerea democratica a 62% din populatie”’’.

Gilles Duceppe (BQ): “‘’In timpuri de criza economica avem datoria sa ne ridicam deasupra consideratiilor partizane. Seful conservatorilor promisese ca se ocupa de criza economica, iar in loc de asta el a pus paie pe foc. Actionind ca un incendiator, Stephen Harper s-a aratat nedemn sa guverneze”’’.

Reactiile premierilor provinciiali

Ed Stelmach (Alberta): ‘’”Canadienii nu au votat pentru o colitie minoritara, care sa guverneze cu sprijinul unui partid al carui program se opune interesului national’’”.

Gordon Campbell (British Columbia): ‘’”In ianuarie va fi prezentat un buget, iar daca partidele de opozitie cred ca trebuie sa i se opuna este corect sa o faca”’’.

Rodney MacDonal (Nova Scotia): ‘’”Sint ingrijorat de ideea unei coalitii care ar lasa ultimul cuvint unui partid separatist”’’.

Dalton McGuinty (Ontario): ‘’”Traim o criza economica si asta ne cere sa fim la inaltime. Astazi la Ottawa nu ne ridicam la nivelul asteptarilor”’’.

Jean Charest (Quebec): ‘’”Retorica ce divizeaza oamenii nu este cea de care are nevoie Quebec. Traiesc intr-o societate in care oamenii pot fi federalisti sau suveranisti, dar se respecta. Acelasi lucru ar trebui sa se intimple in Parlamentul federal. Nu trebuie sa facem proces de intentie celor care se situeaza pe o pozitie sau alta”’’, a declarat premierul Charest referindu-se la criticile facute de premierul Harper la adresa Bloc Quebecois. Reamintim ca in discursul catre natiune, premierul federal a afirmat ca ‘’Guvernul Canadei nu poate imparti puterea cu un partid suveranist’’.

Criza politica ia, totusi, o pauza pe perioada sarbatorilor

Cu numai trei zile inainte de data la care cele trei partide din opozitie urmau sa voteze in Parlament demiterea guvernului conservator si inlocuirea acestuia cu un Cabinet format din PLC si NPD, cu sustinere BQ, premierul federal a obtinut sprijin politic de la Guvernatorul General al Canadei. La cererea lui Stephen Harper, Michaelle Jean a decis suspendarea lucrarilor parlamentare pina la 26 ianuarie 2009, data la care Guvernul conservator urmeaza sa prezinte proiectul de buget pentru anul viitor si masurile de sutinere a economiei canadiene pentru a limita efectele crizei financiare internationale. ‘’Inghetarea’’ lucrarilor parlamentare pe perioada sarbatorilor ii ofera premierului federal ragazul sa isi consolideze pozitia prin negocieri purtate cu PLC si NPD.

Tinind cont de faptul ca intreaga Canada engleza s-a raliat mesajului trasnsmis de Harper –- ca nu este de acord ca la conducerea tarii sa ajunga un partid separatist, BQ-, pentru a nu risca pierderea simpatiei electoratului este de asteptat ca PLC si NPD sa isi nuanteze pozitia pe care o vor adopta la 26 ianuarie 2009.

  • La inchiderea editiei, evenimentele erau departe de a prefigura deznodamintul crizei politice de la Ottawa: alegeri anticipate, formarea unui Guvern condus de actuala coalitie a Opozitie sau continuarea guvernarii premierului Harper.

CRISTINA SOFRONIE

Premierul Charest vrea sa mareasca salariul minim in Quebec

Jean CharestUna dintre masurile anuntate de premierul Jean Charest in timpul campaniei electorale vizeaza eliminarea TVQ la produsele culturale quebecheze (DVD-uri, CD-uri, filme, bilete de spectacol etc), daca PLQ va ramine la putere in Quebec dupa alegerile din 8 decembrie. Reamintim ca tot in timpul Guvernului liberal condus de Robert Bourassa, TVQ la carti a fost eliminata inca din anul 1991.

O alta masura anuntata de premierul PLQ vizeaza cresterea salariului minim pe economie cu cite 0,50 $/ora in 2009 si 2010, astfel ca de la 8,50 $/ora in prezent acesta va ajunge la 9,50$/ora peste 2 ani.

Provincia Quebec nu va avea deficit bugetar

Desi unele provincii canadiene si chiar guvernul federal nu exclud posibilitatea inregistrarii unui deficit bugetar in 2009, ministrul Finantelor din Quebec a declarat ca surplusul inregistrat in provincie asigura un buget echilibrat atit in 2008 cit si in 2009, iar din 2010 evitarea unui deficit bugetar va fi posibila prin relansarea economiei.

In prezent, din rezerva de 2,3 miliarde dolari circa jumatate se va utiliza pentru echilibrarea bugetului din acest an, cealalta urmind a ajuta bugetul 2009 – 2010.

CRISTINA SOFRONIE

Ottawa si-ar putea vinde din activele guvernamentale pentru a echilibra bugetul

Bani Ca 2Ministrul de Finante, Jim Flaherty, a lasat sa se inteleaga ca, pentru a echilibra bugetul federal, Ottawa ar putea vinde unele active guvernamentale ‘’care nu mai sint necesare’’: ‘’”Un deficit nu este totusi de neevitat. Sintem in proces de evaluare a activelor noastre pentru a stabili daca trebuie sa le pastram sau sa le vindem. Putini oameni stiu, de exemplu, ca guvernul federal este proprietarul Turnului CN din Toronto”’’, a declarat Jim Flaherty la Congresul national al PC desfasurat recent la Winnipeg, Manitoba.

Guvernul federal de la Ottawa detine 31,7 milioane de ha de pamint si 46.600 cladiri in diferite orase, fiind si proprietarul unor companii precum Canada Post, Via Rail, CBC, Atomic Energy of Canada Ltd etc.

Ministrul Flaherty a mai precizat ca, pe fondul crizei internationale, echilibrarea bugetului federal pentru 2009 reprezinta o sarcina ce presupune un efort deosebit, motiv pentru care o echipa de functionari are misiunea de a evalua toate activele guvernamentale si de a verifica daca mai sint sau nu ‘’utile’’.

CRISTINA SOFRONIE