duminică, martie 22, 2026
CANADA CONSULTING IMMIGRATION SERVICES
Acasă Blog Pagina 149

Probleme mai mici de alcool sau droguri in regiunile cu multi imigranti

Al_Dro
Foto: caon.ro

Regiunile canadiene cu multi imigranti, cu populatie mai instruita, mai bogata, cu acces mai usor la servicii si tratamente medicale inregistreaza nivelul cel mai scazut de probleme referitoare la consumul abuziv de alcool sau droguri.

Printre observatiile cercetatorilor de la University of Toronto, care au ajuns la aceste concluzii in urma unui studiu desfasurat incepind cu 2002, se adauga si faptul ca imigrantii, selectionatiin urma unui proces sever, se stabilesc cu precadere in regiunile Toronto si Montreal, adica in zonele unde problemele legate de consumul abuziv de alcool sau droguri inregistreaza cele mai scazute valori din tara.

In Manitoba, Saskatchewan si Nova Scotia procentele se situeaza intre 13,5% – 14,0%, in Quebec 9,1%, in Ontario 10,1%, iar in zona coridorului Montreal-Toronto s-au monitorizat cele mai putine astfel de probleme, respectiv 8%. Totodata, potrivit unuia dintre cercetatorii echipei care a realizat studiul, in provinciile din vest se inregistreaza mult mai multe probleme legate de sanatatea mintala a locuitorilor si de criminalitate.

Studiul a mai evidentiat ca locuitorii din orasele medii sin tmai inclinati catre abuzuri in consumul de alcool sau droguri decit cei din marile orase sau de la sat, iar procentul de toxicomani creste cu cit populatia locuieste mai spre nord.

CRISTINA SOFRONIE

Masini de politie dotate cu aparate capabile sa citeasca placile de inmatriculare

Aut_rouMasinile de politie vor fi dotate cu aparate capabile sa citeasca in mers numarul de pe placile de inmatriculare si sa furnizeze instantaneu informatii despre autovehicul si proprietar. Masura va fi luata ca urmare a faptului ca datele statistice ale SAAQ arata ca aproximativ trei sferturi din cei s anctionati cu suspendarea permisului continua sa conduca ocazional sau in mod curent un autovehicul.

Daca o masina de patrula a politiei poate verifica pina la 3000 de autovehicule pe zi, noul aparat poate citi zeci de mii de placi de inmatriculare.

Intr-un proiect-pilot desfasurat in 6 regiuni din provincia Quebec in ultimile trei luni ale anului 2008, politistii de pe 8 masini de patrulare dotate cu astfel de aparate au verificat 1,1 milioane de autovehicule, depistind 6.533 de soferi care aveau permisul suspendat sau anulat dar care se aflau in trafic (862 masini au fost confiscate).

Precizam ca astfel de aparate se afla deja in dotarea politistilor din provinciile Ontario si Columbia-Britanica, dar si in mai multe state americane sau in alte tari din Europa.

MARIUS FLORESCU

Dr. Richard Beliveau si armele sale contra cancerului

Richard-Beliveau-2Cind am remarcat prima oara numele profesorului Richard Beliveau pe tablourile de sfirsit de promotie, asezate dupa traditie pe peretii Departamentului de biochimie al UQAM, era pentru ca purta papion si zimbea cum putini dintre ‘’profii universitari’’ o fac pentru aceasta ocazie. Am aflat atunci (i n 2005) ca dr. Richard Beliveau este unul dintre cercetatorii care se bat cu cancerul. La ‘’Salonul de carte 2006’’ aveam sa aflu in ce maniera a hotarit ‘’cavalerul cu papion’’ sa isi mobilizeze toate armele impotriva acestui nemilos dusman -cancerul ce pindeste in fiecare dintre noi (la propriu). Cartea lui, Les aliments contre le cancer, s-a vindut in peste 200.000 de exemplare in Quebec si s-a tradus rapid in 25 de limbi. Un adevarat best-seller. La fel si cea de a doua carte, sa zicem pe aceeasi tema, Cuisiner avec les aliments contre cancer. Nu este de mirare ca pentru unii cititori tentati spre exagerari alimentare, dr. Richard Beliveau (in colaborare cu Denis Gingras) a scris si o a treia carte, Santé par le plaisir de bien manger. Toate aceste trei volume au aparut sub egida editurii Trecarrée (binecunoscuta la Montreal). Publicarea primelor doua i-au adus dr. Beliveau in 2006 si 2007 rasplata acordarii premiului ‘’Personalitatea anului’’ din partea revistei L’Actualité. Doctorul Richard Beliveau poarta greutatea numeroaselor titluri universitare care l-au implicat intr-o lupta pe toate planurile contra cancerului. CV-ul sau este de-a dreptul impresionant: titular al unui doctorat in biochimie, este directorul Laboratorului de medicina moleculara al Serviciului de hemato-oncologie din cadrul Spitalului Sainte-Justine (cunoscut sub numele de Centrul Charles Bruneau); cercetator in cadrul serviciului de neurochirurgie al Spitalului Notre-Dame (CHUM) si titularul Catedrei de Neurochirurgie Claude-Bertrand, profesor titular al Catedrei de Prevenirea si tratamentul cancerului; profesor de chirurgie si psihologie la Universitatea Montreal; profesor asociat la Centrul de preventie a cancerului al Universitatii McGill; membru al grupului de terapie experimentala a cancerului din cadrul Hospital General Juif de Montreal. Dincolo de cercetarile de laborator, dr. Beliveau a studiat alimentatia traditionala a diferitelor culturi ale mapamondului, fiind unul dintre cei indreptatiti sa faca afirmatii cu valabilitate de teoreme. Dincolo de retete anticancer, preocuparile de prevenire a starii supraponderale, a maladiilor cardiovasculare, a diabetului si a bolii Alzheimer stau in centrul actiunilor biochimistului. Nu este greu saincepi discutia cu dr. Richard Beliveau -este unul dintre cei care sustin ca in zilele noastre nu neaparat stresul este cauza cancerului, ci proastele obisnuinte de viata si alimentatie. Si cum obisnuinta incepe de la ceea ce vedem la parintii nostri…dar sa-l lasam pe dr. Beliveau sa ne raspunda.

Ce inseamna o buna obisnuinta, un regim sanatos de viata si de alimentatie?

Cele 5 reguli de aur ale bunelor obisnuinte de viata sint: 1. nu fumati; 2. mentineti o greutate corporala normala, in care indicele masei corporale (IMC) este intre 19 – 24; 3. mincati produse vegetale din abundenta (legume, fructe si ceea numim ‘’boabe intregi’’: griu, orez, fasole, linte); 4. fiti activ fizic cel putin 30 min. zilnic; 5. reduceti consumul produselor bogate in zahar si grasimi, in special cele rezultate din industria restaurantelor rapide. Respectind aceste reguli se poate preveni diabetul de tipul 2 in proportie de 90%, bolile cardiace in proportie de 82%, cancerul in proportie de 70% si accidentele cerebrale in proportie de 70%. As spune ca o traditie culinara in care se acorda o atentie deosebita gatitului si servitului mesei, o traditie in care toata familia participa la procesul pregatirii mesei este cea de dorit. Culturile in care nucleul familial este inca puternic reusesc sa creeze o ‘’vesta de salvare’’a adolescentului, care nu va prefera McDo-ul lasind deoparte retetele ‘’de acasa’’.

Este o lupta inegala! In familiile in care se mai gateste, mama are pe cap si casa, si masa, si copiii, si… cariera!

David contra lui Goliat,’’ am numit eu fenomenul. Este foarte adevarat ca industria preparatelor rapide a creat arome si gusturi care sint mai bune decit ‘’retetele mamei’’. Gustul dulce-sarat cu arome care excita celulele olfactive este secretul mincarii de calitate proasta ce ni se ofera la preturi derizorii!

Mai trebuie in ziua de azi sa ne conducem dupa principiul celor 5 mese: 3 principale si 2 gustari, cum am invatat in copilarie?

Ca ’’ciugulim’’ toata ziua sau ca mincam de 5 ori pe zi este important sa cintarim bine cit mincam, in functie de activitatile fizice pe care le avem de facut. Riscurile obezitatii sint mult prea mari. IMC (Indicele Masei Corporale sau ‘’indicele lui Quetelet’’) ramine sfint!1 Si un alt factor important: barbatii au tendinta de a face obezitate androida (creste grasimea viscerala in jurul organelor vitale!) Femeile fac obezitatea ginoida, in care acumuleaza grasime in partea inferioara a corpului, fiind mult mai putin periculos! Sigur ca de evitat sint grasimile trans: alimentele industriale, semipreparatele din galantare si uleiurile partial hidrogenate, precum si grasimile saturate ca: untul, smintina, carnea, uleiul de cocos, uleiul de palmier si untura – toate cu impact pe cei doi componenti ai colesterolului (LDL si HDL). De ales sint alimentele bogate in Omega 3 (polinesaturate): uleiuri vegetale, peste gras, si cele mononesaturate precum uleiul de masline si nucile. Fructele si legumele prezinta nivele exceptionale de componente fitochimice, in special polifenoli (numiti flavonoide) cu puternice proprietati antioxidante. Broccoli (100 de gr buchetele pe zi, consumat o saptamina)are menirea de a reduce LDL (colesterolul rau) si de a creste HDL (colesterolul bun), experiment mentionat in ultima mea carte. Pe linga broccoli, toate legumele din familia cruciferelor (varza de Bruxelles, cea obisnuita si conopida) permit un aport de acid folic (vitamina B9) extrem de important in prevenirea bolilor cardiovasculare si in minimizarea accidentelor coronariene cauzate de distrugerea peretilor arterelor. Boabele de graminee, dar si altele care sint in parte desconsiderate pentru ’’efectele lor secundare’’ (lintea si fasolea) contin si ele o bogatie de antioxidanti, minerale si vitamine, componenti fitochimici, precum si fibre care reduc riscurile cardio si cele de diabet. Nucile, pe care ar trebui sa le redescoperim, contin grasimi, dar din cele bune (mononesaturate), iar somonul, sardinele si macrourile, care ar trebui sa ia locul carnii rosii (vita, miel, porc) din traditiile balcanice, contin mari cantitatide EPA si DHA. Numai citeva saptamini de consum de peste gras diminueaza episoadele de aritmie, care deseori sint responsabile de moartea subita. Ei, si cind e vorba de lichide este imperios necesar sa se evite bauturile gazoase, energizante, care ofera calorii in exces – total nepotrivit cu activitatile noastre cotidiene. Ceaiul verde (marca Yumiya, se gaseste la farmacia de la subsolul Spitalului Sainte-Justine) baut in fiecare zi (500 ml) previne cancerul si accidentele cardio-vasculare. Sa nu uitam ce reduce formarea ‘’pietrei’’ pe peretiivaselor sanguine: ciocolata neagra (70% cacao, circa 20 g/zi) care amelioreaza circulatia sanguina datorita eliberarii oxidului nitric, si vinul rosu (in cantitati moderate, nu in loc de apa) cu componentul sau numit ’’resveratrol’’. Dar mai presus de toate, exercitiul fizic (si dr. Beliveau imi arata tinereste forta abdominalilor sai)! Automobilul si noua tehnologie informatica de comunicare ne-au schimbat total parametrii sanatatii… 30 de minute de efort sustinut pot schimba durata de viata. Dar nu cantitatea, ci calitatea vietii este cel mai important aspect. Nu sa traim mult, ci sa traim bine, acesta este scopul cartilor mele!

Impotriva cancerului, bolilor cardiovasculare, Alzheimerului, diabetului, imbatrinirii pielii…Va ’’bateti’’ cu tot ce ne apropie de moarte!

Evident! De ce in loc de tratamente, sa nu profitam la virsta pensionarii de intelepciunea adunata de-a lungul celor 50 – 60 de ani? De ce sa fie o perioada grea,cind putem sa gasim rasplata dupa atitea eforturi? Alimentatiei bune, de calitate, i se asociaza si frumosul, esteticul culinar. Da, mincam si cu ochii si cu sufletul! Imaginatia culinara trebuie sa fie o calitate comuna a barbatilor si femeilor (dr. Beliveau este un rafinat bucatar, iar in volumele sale a inclus numeroase retete proprii). Asociata un vin bun, cu o companie mereu placuta – familia fiind pe primul plan-, alimentatia de zi cu zi face parte din respectul de sine, din ’’ustensilele’’ pe care le avem la indemina pentru a ne bate cu bolile cronice. Face parte din arta de a trai! 1IMC se calculeaza ca raport intre greutatea corporala (exprimata in kg) si patratul inaltimii (exprimata in m); de exemplu, pentru o persoana de 1,64 m ce cintareste 66 kg, IMC = 66 : 1,64 x 1,64 = 24,5. Reamintim ca o valoare buna a IMC se situeaza intre 19 si 24.

Scris de LAETITIA MILITARU

Lucian Bute: Capul sus şi mergem mai departe!

Lucian-Bute-1Popularitatea lui Lucian Bute in Canada a fost atinsa cu mult timp inainte de a-si apara, pentru a treia oara, titlul mondial la categoria supermijlocie, versiunea IBF, cota simpatiei de care se bucura in Tara frunzei de artar tinzind spre cea a canadianului Wayne Gretzky, cel mai valoros hocheist a l tuturor timpurilor, un gigant al fentei si plutirii in fata adversarului. Este cel numit cu admiratie Mister KO, este pugilistul roman legitimat la InterBox: Lucian Bute. La scurt timp dupa meciul in care Lucian l-a invins prin KO tehnic, in runda a patra, pe columbianul Fulgencio Zuniga, pugilistul roman a acordat publicatiei noastre un interviu pentru comunitatea romana din Canada.

Pentru a treia oara centura cu diamante a ramas la romanul Lucian Bute.

Da, si ma simt foarte bine, sint fericit de performanta pe care am facut-o, am pastrat centura si am ramas campion! Acesta este lucrul cel mai important! In treacat fie spus, Zuniga nu mi-a facut rau, dar o gripa ‘’m-a pus la podea’’, imediat dupa meci am zacut doua-trei zile. M-am pregatit bine pentru meciul cu Zuniga, nu a fost un adversar usor, a boxat cu nume mari, are multe KO-uri in cariera; este un boxer bun, dar strategia pe care am facut-o cu antrenorul s-a potrivit la fix, mi-am facut adversarul accesibil.

Va aparati centura anul acesta, sint prevazute meciuri in vara si in toamna?

Bineinteles, daca totul este asa cum ne dorim. Deja sintem in discutii, una preliminara am purtat-o cu primarul orasului Quebec, care si-a exprimat dorinta sa organizam o gala in capitala provinciei. Este posibil ca in vara, in iunie – iulie sa facem o gala la Quebec, la Coliseum, pentru a-mi apara centura.

Americanul Jesse Brinkley (locul 11 in clasamentul mondial al categoriei supermijlocii, versiunea IBF, detine titlul WBC USNBC categoria supermijlocie) si promotorul lui, Terry Lane, au anuntat deja ca isi doresc un meci.

Inca nu am discutat cu Brinkley. Acum totivor sa boxeze cu mine, normal, si ma bucura acest lucru. Dar nu am discutat cu el inca, nu am stabilit urmatorul adversar. Sintem in discutii,negocieri, sa vedem daca Showtime-ul va accepta sa vina la Montreal sau la Quebec, ramine de vazut si in ce conditii. Oportunitati sint multe, pina acum este clar doar faptul ca va fi un meci cu unul dintre primii 15 din clasamentul mondial al categoriei supermijlocii, versiunea IBF. Toti vor sa se bata cu mine, toti vor centura.

V-ati exprimat dorinta ca urmatorul meci sa se desfasoare in Romania, inteleg insa ca mai degraba sint sanse sa se tina la Quebec.

Da, asa este, in mai multe rinduri mi-am exprimat dorinta de a boxa in Romania. Insa nu depinde de mine. Daca se gasesc posibilitati materiale in Romania pentru organizarea unui asemenea eveniment, eu m-as duce cu mare, mare placere! Insa la Montreal se organizeaza gale de anvergura, sala este arhiplina, biletele se vind repede, am un public minunat, sintmulti romani care vin la meci… Din pacate, in Romania nu exista o sala cu o capacitate mare… E greu… Eu imi doresc mult sa sustin un meci in Romania, dar, ma repet, nu depinde de mine, cind se trece efectiv la calcule se vede cit este de greu…

Care a fost cel mai dur meci sustinut pina acum de pugilistul Lucian Bute?

Tinind cont de ce s-a intimplat in meciul cu Andrade, pot spune ca acela a fost cel mai dur, pentru ca au fost acele ultime 30 de secunde din ultima repriza cind eu am fost in dificultate. Putem spune ca a fost cel mai greu, si fizic, pentru ca a fost un meci foarte epuizant. Dar au mai fost grele si confruntarile cu Sakio Bika, cu Alejandro Berrio, au fost mai multe.

La meciul cu Zuniga a fost in sala si Librado Andrade; dupa declaratiile pe care le-a facut in urma galei din octombrie anul trecut, v-a mai contactat pentru a-si cere scuze sau pentru a lamuri afirmatiile de atunci?

Nu, chiar nu am mai vorbit absolut deloc cu Andrade dupa acel meci. Noi ne facem datoria in ring, acolo sintem adversari, in afara ringului fiecare isi vede de viata lui, fiecare are dreptul sa spuna ce vrea. Stiu ca Andrade a fost acolo, dar nu m-am intersectat cu el, a dat si o declaratie in care a spus ca am facut un meci bun. Eu imi doresc foarte mult sa lupt din nou cu el pentru a clarifica acea situatie din ultimul meci.

Pe cind Las Vegas?

Imi doresc mult acest lucru, dar nu depinde totul de mine. Sa vedem daca televiziunile sintinteresate sa preia meciurile mele, cu ce adversari… Sint mai multi factori, nu depinde totul numai de mine. Eu imi doresc foarte mult sa ajung si acolo sa boxez, cred ca e visul oricarui pugilist profesionist sa ajunga in Las Vegas, dar… toate la timpul lor. Sintem pe drumul cel bun si cred ca cel mai tirziu anul viitor voi ajunge sa boxez in marile ringuri din Statele unite.

Ce se mai aude cu unificarea centurilor?

Si la acest capitol sintem in discutii. Tot timpul discutam despre aceasta unificare, dar in momentul de fata cam toti campionii sint angajati in alte meciuri, isi apara centurile, asa incit pentru moment o unificare nu este posibila. Apoi, daca eu ma angajez intr-un meci pentru aceasta vara nu voi mai fi eu disponibil. In plus, si un meci de unificare depinde de televiziune, sponsori, daca se inteleg promotorii intre ei, data si locul in care ar urma sa se desfasoare meciul… Sint deschis pentru un asemenea meci, dar sint multi factori care influenteaza asta. Boxul, cu tot ce implica el, nu este asa de simplu… Stiu ca toti romanii isi doresc asta, dar nu este usor, nu depinde exclusiv de mine.

Cind va depuneti cererea pentru a deveni cetatean canadian?

Eu am urmat exact aceleasi proceduri ca oricine pentru obtinerea rezidentei in Canada: am depus aplicatia, am mers la interviu etc, legea este aceeasi pentru toti. Tinind cont de data cind am primit rezidenta canadiana, anul acesta ar fi trebuit sa aplic pentru cetatenie. Dar eu am fost de foarte multe ori plecat din Canada si, cum acele zile nu se iau in calcul, atunci trebuie sa mai astept citeva luni, pina la anul.

Stiu ca va placea fotbalul; daca nu prima boxul in preferinta dvs, va puteam vedea pe gazon si nu pe ring?

Mi-a placut si imi place si acum fotbalul. Am si jucat o perioada inainte de a ma apuca de box… Nu stiu ce sa spun, asa a fost sa fie, asa a vrut Dumnezeu si multumita Lui sint sanatos si sint unde sint… In primul rind trebuie sa ne rugam la Dumnezeu sa avem sanatate si putere de munca, asa le putem rezolva pe toate. Eu cred ca in ziua de astazi nimic nu se poate realiza fara sanatate, putere de munca si ambitie. Si cu incredere in Dumnezeu, capul sus si mergem mai departe! Asta este important!

Scris de CRISTINA SOFRONIE

Charest vrea sa-i pastreze in Quebec pe absolventii universitari straini

Jean CharestJean Charest, primul ministru al provinciei Quebec, si-a exprimat optiunea pentru raminerea studentilor straini in aceasta provincie dupa finalizarea studiilor. ‘’

“Quebec primeste in fiecare an aproape 22.000 studenti straini. Sint tineri, isteti, talentati. Lumea intreaga se bate pentru ei. Vreau ca pentru ei, Quebec sa nu fie doar o amintire frumoasa, ci un proiect de viitor’’”, a declarat premierul provinciei.

Obiectivul urmarit de Guvernul de la Quebec este ca aprox. 30 % din absolventii straini sa aplice pentru rezidenta permanenta in provincie, fata de numai 10% in prezent. Pe linga deschiderea manifestata fata de tineri, Jean Charest a anuntat ca va incuraja persoanele in prag de pensionare sa ramina pe piata de munca, astfel incit provincia sa poata face fata penuriei de forta de munca, manifestata chiar si in aceasta perioada de criza economica.

CRISTINA SOFRONIE

Progrese in realizarea parteneriatului economic Canada – UE

Canada ecNegocierile privind incheierea parteneriatului economic Canada – UE sint in faza finala, rezultatele putind fi anuntate in luna mai, cu ocazia summit-ului pe care cele doua parti il vor avea la Praga.

Domeniile la care Canada si UE au ajuns la un punct de vedere comun vizeaza, dupa cum a anuntat Stockwell Day, ministrul canadian al Comertului International, inclusiv circulatia marfurilor si a persoanelor sau accesul la pietele interne. ’’

Cele 27 de tari ale UE reprezinta un potential de crestere a activitatilor economice a companiilor canadiene cu aproximativ 12 miliarde dolari’’, a declarat ministrul canadian, precizind ca negocierile oficiale vorincepe curind. Din echipa de negociatori a Canadei vor face parte reprezentanti ai fiecarei provincii, cu exceptia Newfoundland & Labrador, care nu a acceptat invitatia adresata in acest sens de Stockwell Day tuturor premierilor provinciali. Mai ales in actualele conditii economice, incheierea acestui acord cu UE este deosebit de important pentru Canada, tinind cont de faptul ca piataUniunii Europene este cea de a doua (dupa SUA) cu care Canada opereaza exporturi.

CRISTINA SOFRONIE

Harper sustine ca in Canada efectele crizei vor fi mai putin grave decit in alta tari

‘’HarperNumai cind mareea e joasa se vede cine inoata gol.

“Prezenta criza economica mondiala a demonstrat ca existau multi amatori de nudism in apa, dar Canada nu face parte din acest grup’’”, a incercat premierul Stephen Harper -parafrazind vorbele miliardarului american Warren Buffet- sa sintetizeze care este diferenta dintre Canada si alte tari in timpul actualei criza economice.

In discursul respectiv, rostit la Camera de comert din Brampton, On, (zona afectata dur de criza din industria auto), premierul a declarat ca economia canadiana, desi depinde de cea a SUA, a fost lovita de doua ori mai putin decit in tara vecina.

Harper sustine ca cele cinci atuuri care vor ajuta Canada sa depaseasca aceasta criza le reprezinta: sectorul financier cel mai solid din lume; tinerea sub control de catre Banca Canadei a nivelului inflatiei; mina de lucru bine instruita si capabila de mobilitate (intersectoriala/interprovinciala); o mai buna diversificare a economiei canadiene. Amintind de bugetul federal, depus la Senat din 27 ianuarie –si in care pentru sustinerea cresterii economice sint prevazute fonduri de 40 milioane dolari pentru urmatorii doi ani- premierul le-a transmis liderilor liberali (detinatorii majoritatii in Senat) sa nu se piarda in hatisul amendamentelor si grabeasca votarea bugetului federal: ‘’”Am redus birocratia si trebuie ca si Parlamentul sa o reduca. Nu trebuie ca opozitia parlamentara sa inlocuiasca birocratia adminstrativa prin cea politica’’”.

Seful opozitiei oficiale, liberalul Michael Ignatieff, respinge acuzatiile premierului referitoare la faptul ca senatorii partidului sau ar frina adoptarea bugetului, Ignatieff dind asigurari ca acesta va fi votat in termenul prevazut (sfirsitul lunii martie), astfel incit masurile bugetare sa poate intra in vigoare chiar din luna aprilie.

CRISTINA SOFRONIE

Canada si Franta in disputa pentru largirea platoului continental?

Harta St_P
Foto: weltrekordreise.ch

Ultimul bastion francez in America de Nord, arhipelagul Saint-Pierre-et-Miquelon, situat la sud de New Founland, la aprox. 1.800 km de Montreal si 4.500 km de Paris, constituie marul discordiei intre autoritatile de la Paris si Ottawa, miza fiind accesul la resursele naturale marine si la zonele de pescuit.

Unul din cei doi deputati francezi ce reprezinta micul arhipelag francez ‘’vecin’’ cu Terre-Neuve, i-a soliticitat in particular presedintelui Nicolas Sarkozy ca Franta sa ceara, printr-o “Scrisoare de intentie” adresata ONU, aplicarea recentei Conventii internationale referitoare la drepturile tarilor riverane privind accesul la resursele naturale submarine. Cu alte cuvinte, parlamentarul solicita largirea platoului continental in favoarea Frantei si recunoasterea dreptului acestei tari de a gestiona o zona maritima mai vasta ‘’”impreuna cu prietenii nostrii canadieni”’’. ‘’”Acordul din 1992 s-a facut in detrimentul dreptatii si al justitiei, dar noi nu punem acest subiect in discutie. Ceea ce revendicam acum este extinderea platoului continental in baza unui cadru juridic total diferit si a unei Conventii care a condus deja la acorduri de gestiune maritima comuna, cum este cea dintre Franta si Spania referitoare la Golful Gascogne. Insa nu stim daca Franta va dori sa provoace pentru a apara drepturile celor 6.500 de locuitori”’’, a declarat presei canadiene deputatul francez ce reprezinta arhipelagul Saint-Pierre-et-Miquelon.

De celalata parte, reprezentantii canadieni considera ca o “Scrisoare de intentie” pe aceasta tema ar echivala cu punerea in discutie a Acordului semnat in 1992, ‘’cu pretul unor concesii dureroase din partea Canadei si dupa un conflict foarte dur’’.

Evolutia acestei situatii este si in atentia oficialilor din provincia NewFoundland, care la rindul lor revendica extinderea controlului maritim cu 200 de mile peste limitele actuale. Deocamdata, diplomatia canadiana urmareste daca cererea deputatului francez va stirni vreun ecou la Champs Elisée.

CRISTINA SOFRONIE

Ottawa vrea inasprirea pedepselor pentru infractiunile comise de organizatiile criminale

CatuseUn proiect de lege vizind inasprirea pedepselor pentru infractiunile comise cu violenta de organizatiile criminale (bande de cartier etc.) a fost depus la Parlamentul de la Ottawa de Rob Nicholson, ministrul Justitiei si procuror general al Canadei.

Potrivit Statistics Canada, desi numarul crimelor a scazut la nivel national, in marile orase s-au intensificat violentele savirsite de organizatiile criminale, in 2007 datele aratind ca 20% dintre omoruri au fost comise de membri ai acestor organizatii.

Daca va fi adoptata in forma propusa, legea va prevede:

  • – orice crima facuta de membrii unei organizatii criminale va fi automat incadrata in categoria ‘’crima de gradul I’’, iar pedeapsa pentru faptas este inchisoarea pe viata, fara posibilitatea eliberarii conditionate in primii 25 de ani;
  • – infiintarea unei noi categorii de infractiuni, respectiv crimele comise cu arme de foc de un faptas aflat la volanul unui autovehicul; pedeapsa prevazuta in acest caz este inchisoarea intre 4-14 ani si se considera fapt agravant daca infractiunea a fost facuta de o organizatie criminala sau cu o arma interzisa de lege ori care are autorizatie restrisa de folosire;
  • – infiintarea a doua noi categorii de infractiuni, pentru care pedepsdele prevazute sint intre 10-14 ani:
  • a) acte grave de violenta comise asupra unui agent de pace sau functionar public
  • b) agresarea armata a unui agent de pace sau functionar public.

CRISTINA SOFRONIE

Presedintele Obama: ‘’SUA depind de Canada

President Barack Obama and Prime Minister Stephen Harper of Canada hold a press conference in the Eisenhower Executive Office Building South Court Auditorium, Dec. 7, 2011.   (Official White House Photo by Pete Souza)
President Barack Obama and Prime Minister Stephen Harper of Canada hold a press conference in the Eisenhower Executive Office Building South Court Auditorium, Dec. 7, 2011. (Official White House Photo by Pete Souza)

Relatiile stabilite intre Canada si noua Administratie SUA, in timpul vizitei pe care presedintele Barack Obama a efectuat-o la Ottawa, vor permite ca cele doua tari sa faca front comun si sa-si impuna punctele de vedere in forumuri internationale precum G20, G8, NATO sau in dosare in care interes ele sint convergente. De altfel, ministrul canadian al Afacerilor Externe, Lawrence Cannon, a caracterizat bazele noii colaborari ca fiind “‘’o noua era ” a cooperarii intre SUA si Canada’’. ‘’

“La G20 vom putea lupta cu eficienta impotriva oricaror tentative de protectionism. Am discutat cu presedintele Obama despre acest subiect’’”, a anticipat premierul Stephen Harper atitudinea comuna pe care Canada si SUA o vor avea la summitul ce se va desfasura la Londra in luna aprilie. Daca in versiunea initiala a planului Statelor Unite pentru relansare economica era prevazuta clauza ‘’Buy America’’ – –prin care intreprinderile americane ce deruleaza contracte de infrastructura erau obligate sa cumpere otel si fier numai din SUA -, dupa protestele Canadei si tarilor UE, Administratia Obama a revenit si a inlaturat aceasta clauza protectionista. Astfel, in versiunea definitiva adoptata de Congresul american, se specifica in mod clar ca SUA isi vor respecta obligatiile internationale in materie de comert.

Mai mult, dupa vizita lui Barack Obama la Ottawa, presedintele american s-a declarat convins de necesitatea inlaturarii politicilor protectioniste. ‘’”Daca examinam istoria, unul din lucrurile cele mai importante intr-o recesiune mondiala, cum este cea pe care o traversam, este sa ne asiguram ca nici o tara nu adopta politici protectioniste. Ar face si mai mult rau comertului international. Administratia mea s-a angajat sa intareasca economia americana, dar in acelasi timp sa permita partenerilor comerciali, precum Canada, sa faca afaceri cu SUA. Canada este unul din partenerii nostri cei mai importanti. SUA depind din plin de Canada”’’, a declarat intr-un interviu acordat CBC noul lider de la Casa Alba.

Harper la New York: ’’Canada nu este o roata care scirtiie ’’

Aflat intr-o vizita-fulger la New York, premierul Stephen Harper a confirmat, intr-o declaratie acordata retelei de televiziune Fox, ca SUA si Canada vor adopta aceeasi pozitie antiprotectionista la summitul G20 de la Londra, intrucit o crestere a protectionismului in tarile industrializate ar putea transforma recesiunea mondiala in depresie mondiala, asa cum s-a intimplat in anii ’30. Referindu-se la actuala situatie economica a SUA, premierul canadian a afirmat ca ‘’insanatosirea’’ sistemului financiar-bancar este principala cale de a pune capat recesiunii si a amintit ca cel mai important partener comercial si furnizor de energie al SUA este Canada. ‘’

Canada nu are probleme in sectorul financiar, asa cum exista in Statele Unite. Noi nu am avut nevoie sa intervenim pentru nici una din institutiile noastre financiare. Nu avem probleme cu creditele ipotecare. Desigur, s-a inregistrat o scadere in sectorul rezidential, dar nu este o problema structurala, iar in Canada nu vor fi necesare interventii guvernamentale in domeniul creditelor ipotecare. Pentru ca nu sintem o roata care scirtiie”’’, a declarat premierul Canadei in timpul vizitei la New York.

Analiza publicatiei Newsweek din SUA: ‘’Worthwile Canadian Initiative’

Sub titlul ‘’Worthwile Canadian Initiative’’, ziarul american ‘’Newsweek’’ a publicat recent o analiza a diferentelor dintre sistemele financiare ale SUA si Canadei. Concluzia articolului semnat de editorul Fareed Zakaria, si pe care il publicam in continuare, este aceea ca “‘’daca presedintele Obama vrea o guvernare inteligenta, atunci sint multe lucruri pe care si el, dar si noi, ceilalti americani, le-am putea invata de la cumintii canadieni’’”. ‘’

“Legendarul editor al The New Republic, Michael Kinsley, a lansat odata un concurs pentru cel mai plictisitor titlu, iar invingatorul a fost ’’Initiativa canadiana valabila“. (…) In ultimul timp au aparut dovezi si mai clare despre virtutile Canadei. Ghiciti care tara, singura din lumea industrializata, nu a avut de-a face cu nici un esec bancar, cereri de salvari sau interventii guvernamentale in sectorul financiar sau cel ipotecar. Ei, da, Canada. In 2008, Forumul Economic Mondial a clasat sistemul bancar canadian drept cel mai sanatos din lume. America e pe locul 40, iar Marea Britanie pe 44. Canada nu doar ca a supravietuit acestei crize financiare. Tara are o crestere pozitiva. Bancile canadiene sint bine capitalizate si pozitionate, astfel incit sa poata folosi oportunitati de care bancile americane sau europene nu se pot apropia. De exemplu, Toronto Dominion Bank se situa pe pozitia 15 in topul celor mai mari banci nord-americane de acum un an. Acum este a cincea ca marime. Nu a crescut in dimensiuni, celelalte s-au micsorat, una dupa alta.

Asadar, in ce consta geniul canadienilor? In bun simt. In ultimii 15 ani, in timp ce SUA si Europa slabeau reglementarile industriilor lor financiare, canadienii au refuzat sa urmeze acest curs, vazind in vechile reguli amortizoare de soc utile. In general, bancile canadiene sint imprumutate la un raport de 18:1 –fata de bancile din SUA, care au 26:1, si cele europene, cu un inspaimintator 61:1.

In parte, asta reflecta cultura de business canadiana, mai refractara la risc, dar este si rezultatul regulilor de scoala veche din banking. Canada s-a aflat la adapost de cele mai rele aspecte ale acestei crize, gratie faptului ca preturile imobiliare nu au fluctuat atit de salbatic precum cele din SUA. Casele costa cu 25% mai putin in SUA, dar scaderea e doar jumatate pe atit in Canada. De ce? Ei bine, Codul Fiscal de aici nu asigura subventiile masive pentru supraconsum din codul american: dobinzile la ipoteci nu sint deductibile la ei. In plus, imprumuturile imobiliare din SUA sint ’’fara recurs“, ceea ce inseamna ca, daca ajungi lefter si nu-ti mai platesti ipoteca, in principiu e problema bancii. In Canada, problema e a ta. Ah, dar am auzit cu totii cit de elocvent apara politicienii americani aceste programe costisitoare – numai deductibilitatea dobinzilor costa guvernul federal 100 de miliarde de dolari anual – deoarece ar permite oricarui Joe sa-si indeplineasca visul american de a fi proprietarul unei locuinte. Un procent de 68% au propria casa. Si procentajul de proprietari din Canada? Este de 68,4%. Canada a fost de o responsabilitate remarcabila in ultimul deceniu. A avut 12 ani de surplusuri bugetare, iar acum are o pozitie solida din care poate face cheltuieli pentru a-si alimenta redresarea.

Guvernul a restructurat sistemul national de pensii, pe care l-a plasat pe o baza fiscala solida, spre deosebire de securitatea noastra sociala insolvabila. Sistemul lor sanitar este cu mult mai ieftin decit cel american (se ridica la 9,7% din PIB, versus 15,2% la noi) si totusi are rezultate mai bune la toti indicii importanti.

Speranta de viata in Canada este de 81 de ani, fata de 69 la noi.

Pentru a beneficia de costurile mai mici de sanatate, companiile auto americane au transferat atit de multe slujbe in Canada, incit din 2004 Ontario, si nu Michigan, a fost regiunea nord-americana cu cea mai mare productie de masini. As putea continua.

In prezent, SUA au un sistem de imigrare fara creier. Eliberam un mic numar de vize de munca si green carduri, indepartind mii de studenti talentati care vor sa stea si sa lucreze la noi. Prin contrast, Canada nu limiteaza numarul de imigranti calificati. (…) Firmele observa aceasta situatie. In 2007, Microsoft, frustrat de neputinta de a angaja studenti din anii terminali in SUA, a decis sa deschida un centru de cercetare la Vancouver.  Asa ca cei mai straluciti ingineri informaticieni din China si India sint atrasi in SUA, pregatiti in universitati americane, apoi aruncati afara din tara si preluati de Canada, – unde cei mai multi dintre ei vor lucra, vor inova si vor plati taxe pentru tot restul vietii.

Daca presedintele Obama vrea o guvernare inteligenta, atunci sint multe lucruri pe care si el, dar si noi, ceilalti americani, le-am putea invata de la cumintii – si uneori plicticosii – nostri vecini din nord.

Intre timp, in consiliile lumii financiare, Canada preseaza pentru adoptarea unor reguli noi pentru institutiile financiare care sa reflecte propria abordare. Asta mi se pare, ei bine, o initiativa canadiana valabila’’”.

CRISTINA SOFRONIE