marți, martie 24, 2026
CANADA CONSULTING IMMIGRATION SERVICES
Acasă Blog Pagina 146

“’’Cer deschis”’’ Uniunea Europeana – Canada

Canada-bUn viitor acord “cer deschis”, care va prevede o cooperare mai larga decit cea dintre UE si SUA (intrata in vigoare in martie a.c) se va parafa intre Uniunea Europeana si Canada in prima jumatate a anului 2009.

Acordul va permite companiilor aeriene canadiene si europene sa efectueze curse transatlantice intre orasele pe care le vor dori, ceea ce va pune capat anilor de acorduri bilaterale pentru limitarea traseelor, a preturilor sau numarului de curse saptaminale.

In plus, Acordul UE-Canada va permite canadienilor sa investeasca liber in companii aeriene din Uniune si invers, ceea ce reprezinta un avint si pentru comertul transatlantic.

CRISTINA SOFRONIE

Bilant anual pozitiv pentru bancile din Canada

BancaIn timp ce in SUA s-a inregistrat, pentru a patra luna consecutiv, o scadere a vinzarilor cu amanuntul, datele statistice din Canada arata ca populatia nu percepe situatia de criza de la vecinii din sud. Conform Statistics Canada, vinzarile cu amanuntul din luna septembrie au inregistrat o crestere de 1,1% fata de luna precedenta, procent superior estimarilor facute de expertii din domeniul financiar. Chiar si in domeniul vinzarilor de masini noi s-a inregistrat o crestere de 0,8%, dublu fata de ceea ce preconizasera specialistii. National Bank a anuntat un beneficiu net de 70 milioane dolari pentru cel de al patrulea trimestru al exercitiului financiar care se incheie in 2008.

In ceea ce priveste beneficiul net pentru intregul an financiar, se prevede ca acesta se va ridica la 776 milioane dolari, ceea ce ar reprezenta un salt de 45% fata de rezultatele obtinute anul trecut.

Si BMO a declarat un beneficiu net pentru ultimul trimestru din acest an, valoarea fiind de 560 milioane dolari. Conducerile ambelor banci sint multumite de rezultate, mai ales in actuala conjunctura economica de criza mondiala.

CRISTINA SOFRONIE

Flacara olimpica strabate Canada

TortaFlacara Jocurilor Olimpice de iarna de la Vancouver a sosit, la bordul unui avion militar canadian, pe teritoriul Canadei, respectiv in orasul Victoria, fiind apoi transportata cu o canoe pina la Parlamentul din capitala provinciei British Columbia – de unde s-a dat startul oficial al parcursului de 45.000 km pe teritoriul canadian.

Flacara JO de iarna Vancouver 2010 a fost predata oficial la Atena Comitetului de organizare canadian (COVAN), in timpul unei ceremonii solemne ce s-a desfasurat pe stadionul Panatenaike, locul de disputare a primelor Jocuri olimpice moderne (in 1896). La ceremonie a participat guvernatorul general al Canadei, Michaelle Jean, si seful statului grec, Carolos Papoulias, iar presedintele Comitetului olimpic elen, Spyros Kapralos, a fost cel care i-a incredintat torta lui John Furlong, presedintele COVAN, in cadrul unui ritual antic.

Torta olimpica, confectionata din otel inoxidabil si aluminiu, are 94,5 cm si o greutate de 1,6 kg. Daca in Grecia, flacara a strabatut 2.180 km si a angrenat 600 de purtatori ai tortei, calatoria prin Tara frunzei de artar va dura 106 zile, itinerarul de 45.000 km fiind strabatut prin 1.037 de orase si orasele de nu mai putin de 12.000 de purtatori de torta.

Evident, finalul traseului canadian va fi in Vancouver unde, in data de 12 februarie 2010, flacara va ilumina festivitatea de deschidere a Olimpiadei de iarna. Masurile de securitate la JO testate in trei etape: aur, argint si bronz.

Organizatorii canadieni au efectuat si ultimul exercitiu major de verificare a sistemelor de securitate pentru JO din 2010. Denumit sugestiv ’’Aur’‘, exercitiul a confirmat capacitatea organismelor federale, provinciale, regionale si municipale de a face fata oricarei situatii de urgenta ce ar putea interveni pe durata JO de la Vancouver, de la incidente chimice, biologice, radiologice, nucleare pina la atentate cu explozivi.

Precedentele exercitii, ’’Bronz’’ si respectiv ’’Argint’’, se concentrasera pe problemele regionale de securitate, verificindu-se planurile si procedurile de inter-operabilitate la nivel local.

RAZVAN DUPLEAC

Acorduri Romania_Canada_2Vesti bune pentru imigrantii romani din Canada: reprezentantii Romaniei si Canadei au semnat (la 19 noiembrie) un document de o importanta deosebita pentru romani in ceea ce priveste virsta pensionarii lor in Canada.

Este vorba despre mult asteptatul Acord romano-canadian de securitate sociala. Potrivit acestui document, state le semnatare se obliga, pe baza de reciprocitate, sa-si armonizeze programele de securitate sociala in ceea ce priveste pensionarea (inclusiv pensiile de invaliditate si cea de supravietuitor), recunoasterea anilor de vechime in munca a cetatenilor unui stat daca acestia locuiesc pe teritoriul celuilalt stat semnatar al Acordului.

Din partea Romaniei, documentul a fost semnat de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru Afaceri strategice in Ministerul Afacerilor Externe, cel care, in procesul cu Ucraina pentru Insula Serpilor – desfasurat la Curtea Internationala de Justitie de la Haga – a cistigat pentru Romania 9.700 km2 din cei 12.200 de km2 aflati in litigiu (adica 79,34% din regiunea disputata).

Semnarea documentului are loc in contextul actiunilor organizate pentru celebrarea a 90 de ani de relatii diplomatice romano-canadiene.

In cadrul turneului nord-american desfasurat in SUA (16-17 noiembrie) si Canada (18-19 noiembrie), Bogdan Aurescu a mai abordat cu autoritatile de la Washington si Ottawa problema eliminarii vizelor turistice pentru romani. Pe linga intilnirile cu oficialitati de la Ottawa, agenda vizitei de lucru in Canada a secretarului de stat al MAE roman a inclus si sustinerea, la Facultatea de Relatii Internationale a Universitatii Carleton, a unei conferinte pe tema importantei securitatii energetice in procesul de elaborare a unui Nou Concept Strategic al NATO.

Ziarul ZigZag Roman-Canadian v-a informat din timp despre etapele parcurse de Acordul romano-canadian in domeniul securitatii sociale, iar acum, in urma demersurilor pe linga oficialitatile de la Ottawa, sintem in masura sa va prezentam detalii din acest document deosebit de important pentru romanii din Canada, indiferent daca dupa pensionare acestia decid sa ramina in Tara frunzei de artar sau sa se intoarca in Romania.

Este imporant de mentionat ca Acordul va intra in vigoare dupa ce Parlamentele Romaniei si Canadei il vor ratifica, astfel ca data de la care prevederile sale vor putea fi aplicate este prevazuta la jumatatea anului 2010.

– Acordul romano-canadian in domeniul securitatii sociale aduce modificari in ceea ce priveste conditiile de admisibilitate la vreunul din regimurile de pensie?

– Conditiile de admisibilitate la o pensie atit in Canada cit si in Romania ramin neschimbate. Perioadele de cotizare in Canada si in Romania si perioadele de rezidenta in Canada pot fi totalizate, considerate in comun, pentru a respecta exigentele minime de cotizare sau de rezidenta conform programelor respective din fiecare tara.

– Cum se va regla chestiunea pensiei pentru un roman in Canada si respectiv pentru un canadian in Romania? Citi ani trebuie sa se munceasca intr-o tara pentru a putea fi eligibil in cealalta tara?

– In ceea ce priveste regimul de pensii din Canada, suma este calculata in functie de valoarea si durata cotizatiilor facute la regimul de pensii din Canada. Suma respectiva nu este influentata de locul de rezidenta al beneficiarului, fiind platita in orice tara s-ar afla acesta.

Referitor la regimul canadian de Securitate a batrinetii (Old Age Security/Sécurité de la vieillesse), pentru a avea dreptul la o pensie in afara Canadei, conform legii o persoana trebuie sa fi stat minim 20 de ani in Canada dupa implinirea virstei de 18 ani.

Perioadele de cotizare la programul de pensii din Romania pot fi considerate pentru a stabili admisibilitatea (nu si suma) pentru pensia de batrinete in Canada. Asadar, doar anii de rezidenta in Canada conteaza pentru stabilirea valorii (sumei) pensiei de batrinete in Canada. In mod similar, pentru programul de pensii din Romania, perioadele de cotizare la regimul de pensii din Canada si perioadele de rezidenta in Canada dupa virsta de 18 ani pot fi considerate la stabilirea admisibilitatii la pensia de batrinete in Romania.

Trebuie notat ca perioadele de cotizare la programele canadiene nu sint luate in calcul la stabilirea sumei de pensie in Romania.

– La stabilirea admisibilitatii la regimul de pensii, cu cit se va echivala in Canada un an de munca prestata in Romania?

– Referitor la admisibilitate, un an de munca in Romania se echivaleaza cu un an de munca in Canada. Insa in ceea ce priveste suma pensiei in Canada, aceasta se bazeaza strict pe cotizatiile facute la regimul de pensii din Canada. Iar pentru pensia de batrinete (Old Age Security/Sécurité de la vieillesse), la stabilirea sumei conteaza doar anii de rezidenta in Canada.

– Cum se va realiza intre cele doua tari transferul de bani reprezentind pensia?

– Romania si Canada au stabilit sa vireze pensiile respective intr-un din devizele (monedele nationale) alese, direct la beneficiari. In plus, cele doua tari au acceptat sa vireze pensiile fara ca cele doua guverne sa impuna vreun comision la tranzactie. Dar un Acord de securitate sociala nu are autoritatea de a reglementa cheltuielile bancare.

Istoria unei victorii muncite

Luind-o inapoi pe firul faptelor (vezi arhiva ZigZag Roman-Canadian din septembrie 2008, octombrie 2008, aprilie 2009, de exemplu) trebuie ’’sa dam Cezarului ce-i al Cezarului’’ si sa amintim ca intiietatea ideii semnarii acestui Acord de securitate sociala i-a apartinut inimosului Luigi Matei, la acea data (acum vreo patru ani) presedinte al Comunitatii Romane din Quebec (CRQ). El a fost cel care ’’a dat tonul’’ negocierilor, presind intii la nivelul autoritatilor canadiene si trimitind scrisori oficialilor de la Bucuresti, pina cind autoritatile celor doua state au luat legatura intre ele.

Trebuie sa recunoastem ca interesul principal in acest Acord de securitate sociala nu este al Canadei, ci al Romaniei, deoarece numarul romanilor stabiliti in Canada este incomparabil mai mare decit cel al canadienilor stabiliti in Romania… Dupa demersurile initiate de Luigi Matei, s-a ajuns la faza contactelor oficiale romano-canadiene, negocieri bilaterale fiind purtate intre delegatii ale ministerelor de resort din cele doua tari: Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse din Romania si respectiv Human Resources and Skills Development Canada/ Ministere des Ressources Humaines et du Développement Sociale du Canada. Negocierile au avut loc atit la Bucuresti, cu ocazia summitului Francofoniei (2006) gazduit de Romania, cit si in Canada, cind acelasi summit a fost gazduit de orasul Quebec (2008).

Ceea ce mai urmeaza in viitorul (speram cit mai) apropiat este semnarea unui Acord similar intre Romania si Quebec, act prin care sa se reglementeze si cadrul juridic al pensiilor la nivelul acestei provincii. Statul canadian a acceptat initierea negocierilor Romania-Quebec inca inainte de finalizarea acordului romano-canadian (la nivel federal), astfel ca, in functie de disponibilitatea celor doua parti aflate in dialog, s-ar putea cistiga un timp pretios pina la semnarea actului mentionat la nivel provincial.

Bref: totalizarea perioadelor de activitate/rezidenta favorizeaza indeplinirea mai usoara a cerintelor pentru obtinerea dreptului de pensie, pentru ca altfel vechimea in munca este greu de atins.

Exportarea pensiei din Romania pe procedurile bancare existente pina acum nu ofera posibilitatea totalizarii anilor de munca sau de rezidenta dintre cele doua state. In plus, in absenta unui acord bilateral, o persoana care la batrinete se intoarce in Romania are posibilitati foarte reduse de a primi pensia cuvenita din Canada, problema care dupa intrarea in vigoare a Acordului va fi solutionata.

Grupaj realizat de CRISTINA SOFRONIE,

ADRIAN ARDELEAN, RAZVAN DUPLEAC

Atentie parinti: crestere ingrijoratoare a consumului de droguri la elevii din invatamintul secundar

Consum_droguri_eleviDatorita cresterii alarmante a numarului de elevi care consuma droguri sau alcool, toate unitatile de invatamint secundar din provincia Quebec vor introduce, incepind din 2012, cursuri de sensibilizare a tinerilor fata de efectele dezastruoase ale acestor practici. Organizate de Fundatia Jean-Lapoin te cu sprijin financiar guvernamental, cursurile, derulate sub titulatura ’’Tin la independenta mea!’’’, vor fi adresate elevilor din primul an din invatamintul secundar, aceasta perioada fiind considerata critica in comportamentul adolescentilor. Datele statistice prezentate de Centrul quebechez de lupta impotriva dependentelor arata ca in primul an din invatamintul secundar 26% dintre elevi consuma alcool si 8% amfetamina si alte droguri. Cifrele explodeaza in anii mai mari: in anul II aproape 50 % dintre elevi consuma alcool si 20 % iau deja diverse droguri, iar la terminarea invatamintului secundar (anul V) 89% dintre elevi consuma alcool si 51% diverse droguri! Asadar, o situatie absolut alarmanta.

Comisarul federal privind limbile oficiale solicita sprijin financiar pentru cursurile de franceza si engleza din universitati

CursuriRaportul ’’Invatamintul in limba secundara in universitatile canadiene’’, elaborat de comisarul federal privind limbile oficiale din Canada, recomanda Guvernului de la Ottawa acordarea unui sprijin financiar universitatilor pentru ca acestea sa poata oferi studentilor mai multe oportunitati de invat are a lb. franceze si engleze.

In urma unei analize complexe realizata in 84 de universitati, comisarul federal Graham Fraser a reliefat o serie de bariere importante care ii impiedica pe studenti sa isi dezvolte competentele profesionale in limba secundara. De altfel, pe site-ul Biroului comisarului federal privind limbile oficiale a fost eloborata harta cu universitatile canadiene ce ofera programe normale sau intensive de invatare a lb. franceze, respectiv engleze.

Astfel, daca accesul la invatarea uneia din cele doua limbi oficiale ale Canadei este relativ facil, putine institutii de invatamint superior ofera cursuri sau programe de specialitate in limba secundara.

Raportul Comisarului Graham Fraser a mai evidentiat slabele relatii de colaborare si de schimb de programe intre facultatile francofone si anglofone, precum si politicile ’’minimale sau inexistente’’ de cunoastere de catre studenti a ambelor limbi oficiale ale Canadei.

CRISTINA SOFRONIE

Concurs de table (III)

Campionat table(1)Cu titlul, dupa cum vedeti, in romana, spre deosebire de editiile precedente, cind foloseam denumirea englezeasca a jocului de table (‘’backgammon’’), speram sa aducem un plus de romanism concursului lansat acum o luna de publicatia ZigZag Roman-Canadian.

Deci, ca sa recapitulam (aducind totodata s i promisele detalii suplimentare): simbata, 23 ianuarie, cu incepere de la ora 10.00, va avea loc un concurs de table destinat tuturor amatorilor acestui sport, indiferent de virsta, sex, experienta de joc si/sau alte astfel de criterii.

Desigur, fiind anuntata intr-un ziar de limba romana, competitia se adreseaza in primul rind membrilor comunitatii noastre, dar daca aveti prieteni sau cunostinte de alta etnie care sint amatori de table, nu va sfiiti sa-i inscrieti si sa-i aduceti la competitie, deoarece jocul este cvasi-universal. Concursul se va desfasura pe parcursul unei singure zile, fiind prevazut a se incheia dupa-amiaza, cu decernarea premiilor pentru cei mai buni (sau mai norocosi, ma rog) jucatori.

Pina atunci insa, acestia vor trebui sa treaca de faza I (a grupelor) si apoi de ’’play-off’’ (in functie de numarul de concurenti inscrisi -sferturi de finala, semifinala, finala, ca in orice competitie care se respecta).

Modalitatea de inscriere este foarte simpla: trimiteti un mesaj la e-mail zigzagjournal@yahoo.ca (adresa o gasiti si pe site-ul nostru, www.zigzag-online.ro) cu datele dvs. de contact (nume, adresa, telefon) si pregatiti, pentru ziua concursului, suma de 10 dolari (taxa de inscriere, in care este inclus un sandvici si un suc).

Extrem de important este sa va aduceti buna-dispozitie, strategia, inspiratia si/sau norocul la zaruri, si veniti insotiti, daca vreti, de familie, prieteni etc, pentru a va face galerie si a avea cu cine sa impartiti (daca o fi sa fie) premiul! ADRIAN ARDELEAN

Noi masuri impotriva contrabandei cu tigari

TigariGuvernul Quebec a prezentat Adunarii Nationale un proiect de lege prin care se prevad o serie de masuri ce vizeaza eliminarea contrabandei cu tigari pe teritoriul provinciei, precum si din rezervele de amerindieni din regiune.

In afara de o majorare semnificativa a amenzilor, acest proiect de lege da dreptul autoritatilor (inclusiv Surete Quebec) sa opreasca autovehicule pentru a le supune perchezitiei. In cazul in care politistii au anumite dubii, ei vor putea remorca masina pentru efectuarea unui control amanuntit.

In ceea ce ii priveste pe fabricantii de tigari, Ministerul Finantelor va avea dreptul sa impuna un moratoriu asupra permiselor de producator. Specialistii de la Finante au estimat la circa 300 de milioane pagubele anuale produse fiscului prin sustragerea de la plata taxelor si impozitelor in cazul contrabandei cu tigari.

MARIUS FLORESCU

Ottawa, proiect de lege: ’’Echitate pentru lucratorii independenti’’

Bani_6Guvernul de la Ottawa a prezentat un proiect de lege prin care se prevede ca lucratorii independenti sa beneficieze de aceeasi protectie financiara ca si salariatii, respectiv concedii de boala platite, ajutor financiar in cazul absentei temporare de la munca pentru a acorda ingrijiri unei rude grav bolnave etc.

Intitulat “’’Echitate pentru lucratorii independenti”’’, proiectul legislativ se adreseaza inclusiv celor din Quebec, provincie in care deja este in vigoare un sistem asemanator, respectiv ’’Régime québécois d’’assurance parentale’’.

Spre deosebire insa de regimul provincial, la care participarea este obligatorie, in cazul celui federal accesul este benevol – numai cei care doresc sa se inscrie si sa achite cotizatiile beneficiaza de respectivele avantaje financiare.

In virtutea noului proiect de lege, lucratorii independenti care decid sa participe la regimul federal de asigurare vor beneficia de:

  • – Concedii platite (maxim 2 saptamini), in caz de boala, raniri, carantina
  • – Sprijin financiar (maxim 6 saptamini) in cazul absentei temporare de la lucru pentru a acorda ingrijiri unui membru al familiei care sufera de o boala grava sau este pe moarte.

Cu exceptia provinciei Quebec (unde, asa cum aratam, se aplica programul provincial Régime québécois d’assurance parentale), pentru restul provinciilor canadiene proiectul mai prevede accesul lucratorilor independenti la concediile de maternitate platite (maxim 15 saptamini) si concedii parentale sau de adoptie (maxim 35 saptamini).

In mod obligatoriu, lucratorii independenti din Quebec vor continua sa contribuie la regimul provincial pentru concediile de maternitate si cele parentale. Cei care se decid sa participe si la regimul federal vor plati aceleasi rate ca si lucratorii salariati, acestea raminind in anul 2010 la nivelul din 2009, a anuntat guvernul federal.

Lucratorii independenti si regimul de somaj

Conform proiectului, lucratorii independenti participanti la regimul de somaj vor trebui sa cotizeze cel putin 1 an inainte de a putea beneficia de ajutorul de somaj. Pentru a avea acces la servicii speciale de somaj, participantii trebuie sa fi cistigat ca si lucratori independenti cel putin 6.000 $ in ultimul an calendaristic.

Lucratorii independenti se pot retrage de la regimul de somaj la sfirsitul oricarui an de impozitare, cu conditia de a nu fi beneficiat niciodata de ajutorul de somaj. In cazul in care au beneficiat de acest ajutor, ei sint obligati sa participe la regim pe toata perioada in care activeaza ca si lucratori independenti. Numarul total al lucratorilor independenti din Canada este de aproximativ 2,6 milioane, din care circa 500.000 sint inregistrati in provincia Quebec.

Amintim ca, recent, guvernul federal a prelungit perioada de acordare a ajutorului de somaj pentru lucratorii ’’de lunga durata’’ aflati in prezent fara un loc de munca. Conform legislatiei, lucratorii de ’’lunga durata’’ sint cei care au cotizat mai multi ani la fondul de somaj dar nu au beneficiat decit foarte rar de ajutorul de somaj.

CRISTINA SOFRONIE

Quebec si Ontario – masuri organizatorice pentru reducerea cozilor la vaccinarea impotriva virusului A H1N1

VaccinareIn fata afluxului persoanelor care doresc sa se vaccineze urgent, guvernele provinciilor Quebec si Ontario au luat masuri radicale de organizare a procesului de vaccinare a populatiei impotriva virusului A H1N1. Pe linga distribuirea de cupoane (in Quebec) sau bratari (in Ontario) celor care stau la cozi interminabile pentru a ajunge sa se vaccineze, autoritatile sanitare au dublat resursele umane din centrele de apel Info-Santé si au fost deschise mai multe centre speciale destinate exclusiv vaccinarii impotriva virusului A H1N1.

In Quebec, celor 6 centre deja rezervate exclusiv acestei vaccinari li se vor adauga in curind alte 10 – 15 unitati speciale in spitale, clinici sau centre de sanatate. Deja, la Spitalul pentru copii din Montreal s-au inchis temporar anumite sectii pentru a se putea redistribui personalul la serviciul de Urgente. * Totodata, intregul personal medical din provincie a primit instructiuni clare de a respecta ordinea de prioritati stabilita de autoritati pentru vaccinarea populatiei:

  • – femeile insarcinate si copii mici
  • – cei cu virstele intre 5 – 64 de ani suferind de boli cronice (diabet, boli cardiace, pulmonare etc.)
  • – adultii cu starea de sanatate buna.

Dupa adoptarea masurilor organizatorice de urgenta, confuzia si starea de dezordine ce se instalasera timp de citeva zile in unitatile sanitare s-au temperat, iar ministrul Sanatatii Yves Bolduc s-a angajat sa organizeze regulat, de 2-3 ori pe saptamina, conferinte de presa pentru a informa populatia cu privire la evolutia raspindirii gripei de tip nou.

In provincia Quebec, regiunile cele mai atinse de pandemia de gripa sint: Monteregie, Outaouais, Laurentides, Mauricie si Montreal. Cei mai afectati sint copiii pina la virsta de 5 ani, urmati de cei cu virsta intre 5 – 9 ani. Conform statisticilor oficiale, adolescentii nu fac parte din grupurile cele mai atinse de raspindirea virusului A H1N1.

Situatia raspindirii virusului in Canada

Aparuta in martie 2009 in Mexic, gripa provocata de virusul A H1N1 a cauzat in 8 luni peste 5.700 decese in intreaga lume, dintre care 95 in Canada -conform datelor oficiale inregistrate pina la 29 octombrie. Al doilea val s-a propagat in emisfera nordica la sfirsitul lunii septembrie, odata cu scaderea temperaturilor exterioare. Intr-o singura saptamina (19-24 octombrie), Agentia de sanatate publica din Canada a inregistrat 175 de spitalizari datorate virusului A H1N1, 39 de persoane necesitind internarea la Terapie intensiva, iar in 9 cazuri s-a constatat decesul.

Virusul A H1N1, o susa unica in lume

Susa A H1N1 este deosebit de complexa, continind material genetic de la patru virusi diferiti: doi virusi porcini, unul aviar si unul uman. Pentru a fi depistata sint necesare teste specifice de laborator, simptomele fiind asemanatoare cu cele ale gripei obisnuite. Anumite medicamente antivirale pot fi eficace impotriva virusului A H1N1, insa acestea trebuie prescrise de medic in functie de diagnosticul pus individual. In mai multe tari din lume, inclusiv in Canada (provinciile Quebec si Ontario) au fost depistate citeva suse de virus rezistente la aceste medicamente.

Pandemii virale de-a lungul timpului

De-a lungul istoriei recente, au fost inregistrate 3 pandemii gripale care au facut milioane de victime:

  • – Gripa spaniola – izbuncita dupa Primul Razboi Mondial (1918-1919), a dus la moartea a zeci de milioane de oameni (dupa unele statistici 20 de milioanele, altele avansind chiar 50 de milioane de decese);
  • – Gripa asiatica – a cauzat in anii 1957 – 1958 peste 1,4 milioane de decese;
  • – Gripa de Hong Kong: intre anii 1968 – 1969, a facut peste 1,4 milioane de victime.

Fiecare din cele trei pandemii a inceput printr-un val de infectii benigne, urmat la scurt timp de un al doilea val extrem de sever.

CRISTINA SOFRONIE