Premiera in Canada: o agentie federala este chemata in instanta pentru actiuni de spionaj. Civil Liberties Association, organizatie neguvernamentala din British Columbia, a dat in judecata Communications Security Establishment Canada (CSEC), agentie subordonata ministerului Apararii si care se ocupa de criptologie. ONG-ul a acuzat structura federala ca ar fi colectat ilegal informatii despre cetateni canadieni, interceptindu-le SMS-urile si email-uri, sau ascultindu-le conversatiile telefonice cu persoane din afara Canadei. A

vocatul reclamantilor, Joseph Arvay sustine ca actiunile CSEC reprezinta o grava incalcare a normelor democratice. Reamintim ca recent aceeasi agentie Communications Security Establishment Canada a fost in centrul atentiei in tensiunile diplomatice dintre Canada si Brazilia, iscate in urma dezvaluirilor publice ale unor documente secrete publicate de fostul spion CIA, Edward Snowden. Potrivit acelor documente, CSEC a spionat o perioada indelungata comunicatiile ministrului brazilian al Minelor si energiei, pentru a afla mai multe detalii despre explorarea unui cimp petrolier submarin aflat la 230 km de coastele statului sudic, zona in care s-ar afla aproximativ 1 miliard de barili de aur negru.

Deocamdata autoritatile de la Ottawa nu au raspuns noilor acuzatii venite din partea Civil Liberties Association, prim-ministrul Stephen Harper promitind ca se vor face cercetari pentru a identifica cine se face responsabil de realizarea respectivelor operatiuni.

VALERIU CIOBANU

Protestele violente din New Brunswick impotriva explorarii zacamintelor de gaz de sist au gasit suport in mai multe orase canadiene. Totul a pornit de la comunitatea aborigenilor Mi”kmaq, care a iesit sa spuna un “NU” hotarit intentiei companiei SWN Resources de a efectua mai multe teste pentru a i dentifica viitoarele zone de foraj.

Politia a intervenit in forta dispersind multimea, iar in scurt timp totul a degenerat intr-un conflict soldat cu masini incendiate, capturari de arme, arestari etc. Evenimentele, surprinse de camerele video, au facut inconjurul Canadei si in scurt timp sute de persoane, din Vacouver la Halifax, au iesit in strada pentru a sustine comunitatea aborigenilor din New Brunswick.

– In capitala Columbiei Britanice circa 400 de oamenii au blocat principalele artere ale orasului. – La Calgary si Edmonton sute de manifestanti au protestat in fata sediilor locale ale politiei.

– Si in Montreal peste 200 de persoane au iesit protesteze impotriva actiunilor politiei din New Brunswick si au cerut sistarea explorarii gazelor de sist.

– Membrii comunitatii Mohawk din Kahnawake au blocat partial traficul pe autoruta 132, impartind soferilor pliante in care explicau esenta conflictului. De notat ca provincia Quebec este in prezent unica din Canada in care a fost instituit un moratoriu asupra extragerii acestui tip de combustibil. – Blocaje ale autostrazilor federale au fost inregistrate in provinciile de la tarmul oceanului Atlantic, iar in Ontario actiuni de sustinere au avut loc in Toronto si Thunder Bay. Membrii comunitatii Mi”kmaq declara ca nu vor renunta la miscarile de protest, mai ales dupa ce au primit atitea mesaje de solidaritate din restul Canadei. In plus, ei vor sa discute problema cu premierul provinciei, David Alward, dar sint sceptici ca o astfel de intrevedere ar putea avea loc curind.

Amintim ca, in ceea ce priveste impactul pe care exploatarea gazul de sist il are asupra mediului, este acela ca un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apa, iar substantele chimice din procesul de fisurare al rocilor risca sa ajunga in multe cazuri chiar in pinzele freatice si sa le polueze.

CRISTINA SOFRONIE

VALERIU CIOBANU

Carta valorilor din Quebec, document ce prevede interzicerea purtarii simbolurilor religioase pentru angajatii institutiilor publice din provincia francofona, se pare ca se bucura de succes – cel putin asa sustin autorii actului normativ, printre care si Bernard Drainville, ministrul provincial pent ru Institutiile democratice.

Potrivit oficialului, in urma consultarilor societatii civile, circa 68% din respondenti au sustinut initiativa PQ. Dintre acestia, 47% si-au anuntat sprijinul neconditionat, restul fiind de acord cu mici modificari ale proiectul de lege, una fiind aceea de scoatere a crucifixului din sala de sedinte a Parlamentului din Quebec. Si 18% din persoanele cu care s-au purtat discutii s-au declarat categoric impotriva adoptarii unei astfel de legi. Incepind din 9 septembrie, data la care a fost prezentata ofocial Carta valorilor din Quebec, peste 25.000 de persoane si-au expus opiniile Guvernului provincial (telefonic sau prin e-mail).

Ministrul Bernard Drainville a declarat ca nu poate oferi amanunte cu privire la regiunile din care au venit opiniile. Dar se stie ca metropola Montreal conduce in topul celor nemultumiti de proiectul PQ. Autoritatile locale de aici au anuntat ca vor face uz de dreptul de a se sustrage pe o perioada de 5 ani de la prevederile acestei legi, pentru a evita evenule problemele cu membri ai diferitelor comunitati. Carta valorilor din Quebec urmeaza sa fie suspusa votului parlamentar in aceasta sesiune, dar o data precisa nu a fost avansata.

VALERIU CIOBANU

Guvernul federal intervine intr-un caz ce urmeaza a fi discutat in Curtea Suprema de Justitie a Quebecului, si care aduce in prim plan dreptul provinciei francofone la autodeterminare.

Este vorba despre Legea 99, ce prevede ca aceasta provincie sa poata incepe negocierile de iesire din cadrul confed eratiei canadiene, in cazul in care 50%+1 din alegatori ar spune DA in cadrul unui referendum provincial. Procurorul general al Canadei va cere atunci ca provincia Quebec sa fie declarata anticonstitutionala si nula pe cale de consecinta.

Actul normativ in cauza a fost adoptat inca in anul 2000, tot in vremea in care PQ (condus de Lucien Bouchard) conducea Guvernul Quebec. Acesta a fost atunci raspunsul provincial dat Executivului federal, ai carui reprezentanti in Parlamentul de la Ottawa aprobasera cu citeva saptamini inainte, cu majoritate de voturi, The Clarity Act, document ce defineste conditiile in care Ottawa ar intra in negocieri de “divort” cu una din provincii. Totodata, acest actul da dreptul ca Ottawa sa respinga rezultatele referendumului local, in cazul in care Camera Comunelor decide s-ar incalca cel putin una din prevederile legii federale, printre care: – daca intrebarea pusa in cadrul referendumului nu a fost suficient de clara si in consecinta nu a fost inteleasa de toti alegatorii – daca nu la referendum nu a existat o majoritate clara de alegatori – aceasta insemnind ca o majoritate simpla (50%+1) din voturi ar fi insuficiente pentru un subiect de nivel federal.

Chiar daca “raspunsul” Quebecului la acea vreme a fost promt, nimeni din Guvernul federal, condus atunci de liberalul Jean Chrétien, nu s-a ostenit sa atace in vreun fel Legea 99. Acum, initiativa de a cere instantei sa declare anticonstitutionala aceasta lege ii apartine lui Keith Henderson, liderul defunctului partid anglofon Equality Party din Quebec. Alaturi de avocatul sau, el a trebuit sa astepte 13 ani pentru ca intr-un final dosarul sa fie acceptat spre examinare. In aceasta faza a intervenit si Guvernul conservator al premierului Stephen Harper, care va sprijini cererea fostului politician din provincia francofona.

Decizia Executivului federal a provocat o adevarata avalansa de critici, cele mai dure venind, evident, din Quebec, unde toate cele patru formatiuni politice prezente in Legislativul local sustin ca intentia Guvernului de la Ottawa reprezinta un atac direct asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale quebechezilor.

La nivel federal, surprinzator, conservatorii sint sprijiniti de liberali, dar nu si de NDP. Daca partidul condus de Justin Trudeau considera ca provincia francofona ar putea iesi din componenta Canadei doar daca se iau in considerare si intersele tuturor canadienilor, atunci reprezentantii NDP, in frunte cu Thomas Mulcair, sustin ca o simpla majoritate de voturi la un eventual referendum pentru independenta ar fi suficienta pentru inceperea procesul de secesiune. Liderul partidului a mai precizat ca Guvernul federal face o mare greseala reluind dezbaterile asupra unui subiect care tine mai mult de trecutul decit de viitorul Canadei.

Dar o viziune unica asupra problemei secesiunii se pare ca nu exista nici in rindul conservatorilor lui Stephen Harper, ministrul Infrastructurii, Denis Lebel, declarind si el ca pentru o eventuala separare Quebec are nevoie de 50%+1 voturi la un referendum provincial. Asa ca s-ar putea sa urmezxe o prima demisie din actual Guvern….

VALERIU CIOBANU

Site-urile de tip torrent din Canada se pregatesc de vremuri grele. Asta dupa ce unul din cele mai mari portaluri de acest tip a fost inchis: extrem de popularul IsoHunt a fost pus pe “delete”, ca urmare a unei decizii a instantei de judecata. Si, conform aceleiasi decizii a instantei, compania care gestiona site-ul a fost sanctionata cu o amenda record: 110 milioane dolari!

Procesul, intentat de o asociatie a studiourilor de film de la Hollywood, a durat nu mai putin de sapte ani, timp in care proprietarul site-ului, un locuitor din Vancouver, a incercat sa demonstreze in fata instantei beneficiile sociale ale schimbului de fisiere, dar mai ales ca acesta nu incalca in vreun fel drepturile de autor si cele conexe ale producatorilor de filme sau muzica.

Nu se stie cum vor evolua lucrurile in ceea ce priveste plata imensei sume impusa prin decizia judecatorilor, intrucit in conturile firmei suma disponibila este de circa 5 milioane dolari, dar hotarirea Curtii a stabilit deja un precedent, iar acum in instanta se mai afla pe rol si alte dosare intentate de studiourile americane unor site-uri torrent din Canada.

VALERIU CIOBANU

Dupa patru ani de negocieri,Canada si Uniunea Europeana au ajuns la un acord de principiu asupra inlaturarii barierelor comerciale si au semnat la Bruxelles acordul preventiv destinat cresterii cu peste 20% a schimburilor comerciale dintre cele doua parti. Pentru a putea fi aplicat, inainte de a fi ratificat de Parlamentul European, acest Acord trebuie sa obtina votul parlamentar in toate cele 28 de state membre ale UE -deci si in Cehia, Romania si Bulgaria, cetatenii ultimelor doua tari fiind singurii din UE care au ramas cu obligatia vizei pentru a putea intra in Canada.

Cum Ottawa a facut un prim pas in ceea ce priveste obligativitatea regimului vizelor impus Cehiei, Guvernul de la Bucuresti, prin vocea actualului ministru de Externe, Titus Corlatean (USL), a iesit cu declaratii prin care conditioneaza ratificarea Acordului de catre Romania de aplicarea aceluiasi tratament ca si in cazul cehilor: “Faptul ca in cazul Cehiei s-a luat aceasta masura este un precedent important si pentru Romania. O spun public: personal, nu cred ca Parlamentul Romaniei si ca parlamentarii romani vor ratifica Acordul respectiv dintre UE si Canada fara ca autoritatile canadiene sa adopte o masura corecta fata de libera circulatie a cetatenilor romani”, a spus Titus Corlatean.

Este evident ca Ottawa nu-si poate neglija interesul de a avea un liber schimb cu piata UE, schimb care in PIB-ul canadian se va traduce prin intrarea in visterie a unui plus anual de circa 12 miliarde dolari. DAR Ottawa nici nu accepta conditionarile pe aceasta tema ale Bucurestiului, al carui Guvern USL-ist ar trebui sa se gindeasca la CUM SA FACA EXPORT SI NU CUM SA CHELTUIASCA AIUREA BANI – multi si pentru “favoriti” din diaspora, vazuti probabil ca posibili agenti electorali in perspectiva alegerilor din 2014 si nu numai.

La recenta intilnire cu presa comunitara, ministrul canadian responsabil de Comertul International, Ed Fast, nu a dat deloc semne ca amenintarile Bucurestiului ar provoca vreo palpitatie la Ottawa si a accentuat ferm pe faptul ca exista o diferenta intre Acordul de liber schimb si problema vizelor. “Am vorbit cu ministrul Imigratiei si este complet dedicat rezolvarii acestor probleme si sint convins ca vom gasi o solutie. Dar vreau sa insist asupra faptului ca in cadrul acestor negocieri dintre UE si Canada problema vizelor este distincta si o vom trata separat”. Iar pozitia sa a fost reflectata in presa canadiana sub titlul clar “Amenintarile Romaniei nu nelinistesc Ottawa”.

Ce prevede legislatia UE in privinta “mecanismului de reciprocitate” si “mecanismului de suspendare“. La 12 septembrie 2013, Parlamentul European a votat rezolutia de modificare a Regulamentului UE privind vizele (actul 539/2001). Raportul, cu valoare de recomandare, a introdus o clauza de reciprocitate, mecanism ce va putea fi activat atunci cind o tara terta ai carei cetateni nu au nevoie de viza pentru a calatori in UE, aplica sau mentine obligativitatea vizelor pentru cetatenii uneia sau mai multor state membre. Tradus, ar insemna ca daca Ottawa (si Washington) nu ridica obligativitatea vizelor pentru un stat membru al UE, atunci Uniunea poate introduce si ea vizele pentru cetatenii canadieni (si americani). “Mecanismul de suspendare” permite, in cazul unei situatii de urgenta, suspendarea temporara a vizelor pentru o tara terta. Cum modificarea amintita a rezolutiei intra in vigoare in decurs de 24 de luni de la publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, mai este timp pentru “schimburi de opinii” in acest sah diplomatic. In plus, procedura mecanismului de reciprocitate – care poate fi declansata doar la solicitarea unui stat membru ai carui cetateni au nevoie de vize pentru a calatori in state precum Canada (si SUA) – este una indelungata, ce nu se rezolva de pe o zi pe alta.

Deci, masa sahului politic va mai fi destula vreme ocupata de miscarile interesante – si uneori de neinteles imediat – pe care protagonistii si le pregatesc. (Cristina Sofronie)

Canada si precizarea diferentei dintre cele doua probleme

In recenta intilnire cu reprezentanti ai presei comunitare, ministrul federal pentru Comertul International, Ed Fast, a declarat ca Ottawa acorda “o mare importanta relatiilor cu tari precum Romania si Bulgaria” si si-a afirmat “increderea ca putem solutiona situatia pe termen scurt sau mediu”, existind discutii in acest sens cu cele doua tari – romanii si bulgarii fiind singurii cetateni UE care au nevoie de viza pentru a putea intra in Canada.

Dar ministrul canadian a INSISTAT pe faptul ca problema vizelor este diferita de cea a negocierilor privind Acordul de liber-schimb cu UE. “Acest Acord reprezinta ce-a mai deschisa oferta facuta de UE in privinta serviciilor si mobilitatii fortei de munca. De exemplu, prima faza a Acordul nord-american intre Canada – SUA – Mexic se referea doar la bunuri, marfuri, tarife si eliminarea barierelor vamale la bunuri. Intre timp, am realizat ca economia noastra se bazeaza din ce in ce mai mult pe sectorul serviciilor si nu pe productia de marfuri, statisticile aratind ca 70% din veniturile din economie provin din servicii. De altfel, in acest sector se inregistreaza salariile cele mai ridicate din Canada, cum ar fi in inginerie, conceptie, design etc. De aceea, Acordul are un capitol important referitor la servicii, asigurindu-ne astfel ca vom putea exporta in acest domeniu important al economiei noastre.

Asadar, un element de baza se refera la mobilitatea fortei de munca, la recunoasterea mutuala a competentelor si calificarilor profesionale, Acordul permitind crearea unui cadru si a unui mecanism prin care asociatiile profesionale canadiene, care sint provinciale, si cele omologe din tarile europene sa poata recunoaste reciproc competentele profesionale. Este deci un alt nivel al Acordului, cu referire nu la marfuri si bunuri, ci la servicii. Un alt aspect vizat de Acord este eliminarea dublei certificari, a dublei omologari. Numerosi importatori se lovesc de aceasta problema: omologarea unui produs in UE nu corespunde cu cea din Canada si invers. Ceea ce se urmareste prin Acord este uniformizarea acestor standarde, astfel ca atunci cind un produs este recunoscut in Canada, sa fie automat recunoscut si in UE, si reciproc.

Acordul comercial nu deci are legatura cu imigratia in Canada, el va permite insa o largire a mobilitatii fortei de munca intre Canada si UE, ceea ce inseamna ca permisele de munca vor fi simplificate sau ca lucratorilor din UE li se vor da acces automat pe piata muncii canadiene si reciproc. Mobilitatea fortei de munca se refera la contractele temporare de munca. In prezent, cetatenii din orice tara din UE – cu exceptia Romaniei, Bulgariei si Cehiei (care va avea insa vizele ridicate in citeva saptamini) – pot veni fara viza in Canada, dar asta nu inseamna si ca pot lucra aici.

Prin acest Acord se va putea ca, in anumite categorii cheie, unde este penurie de forta de munca, specialistii din UE sa poata veni repede sa lucreze in Canada, fara viza sau permis special. Ca cetatean canadian, daca mergeti in Europa ca turist (fara viza) nu aveti voie sa lucrati. Dar daca aveti un contract de munca de citeva luni, ati putea-o face fara a avea nevoie de permis de munca sau de viza. Insa Acordul nu atinge deloc imigratia, rezidenta permanenta, aceasta este o problema care ramine complet separata”, a explicat ministrul Ed Fast, cu lux de amanunte, pozitia Canadei in chestiunea ridicata de ministrul de Externe al Romaniei. (Razvan Dupleac)

Cazul Cehiei Cum au stat lucrurile in cazul Cehiei

Initial, Canada stabilise ca regimul de vize ramine valabil pentru cetatenii a trei tari UE – Cehia, Romania si Bulgaria – “din cauza afluxului brusc de refugiati”. Reamintim ca in 2009, Guvernul de la Ottawa a decis reintroducerea regimului obligativitatii vizelor pentru cehi, abolit in 2007, motivind numarul “excesiv” de cereri de azil depuse in mare majoritate de romi cehi, care invocau discriminarile la care sint supusi in tara lor. Acum, problema vizelor pentru cetatenii cehi nu mai este de actualitate: premierul Stephen Harper a anuntat anularea acestui regim, tocmai pentru a evita o blocare a Acordului de liber-schimb incheiat cu UE.

Dupa ceremonia semnarii documentului, la Bruxelles, in conferinta de presa comuna sustinuta cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, premierul Harper a declarat: “Am decis sa anulam, in saptaminile urmatoare, obligativitatea vizelor de calatorie in Canada impuse cetatenilor cehi”. (Mari Jeanne Ion)

Avantajele Canadei in urma Acordului de liber schimb cu UE: un plus anual de 12 miliarde dolari la PIB In cifre reale, Canada ar putea avea acces la o piata de peste 500.000 de consumatori, ceea ce ar putea duce la crearea a peste 80.000 de locuri de munca si un adaos anual de aproximativ 12 miliarde dolari la PIB-ul canadian. Dupa ceremonia de la Bruxelles de semnare a documentului, premierul canadian Stephen Harper a declarat ca aceasta intelegere este “cea mai mare afacere reusita vreodata de Canada”.  De partea cealalta, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a aratat increzator ca aceasta intelegere deschide o noua era in relatiile dintre cele doua parti.

Detaliile Acordului nu au fost inca dezvaluite, totusi citeva aspectele importante au fost facute publice.

– Producatorii canadieni de automobile vor putea exporta in UE pina la 100.000 de masini anual, fata de 8.000 in prezent.

– Acces liber si nelimitat pe piata comunitara europeana pentru producatorii canadieni de fructe, legume, griu, orz, ovaz, porumb, lactate.

– Lichidarea tarifelor vamale din calea exportului/importului de produse marine, metale si minereuri, inclusiv fier si otel.

– Canada va creste cota de brinzeturi importate din UE pina la 29.000 de tone, fata de 13.000 de tone in prezent. Guvernul canadian va acorda compensatii producatorilor interni de brinzeturi, in cazul unor eventuale pierderi financiare suferite de acestia, cauzate de importurile din Uniunea Europeana.

– Producatorii canadieni de carne de bovina vor avea dreptul sa exporte in UE, fara a fi supusi tarifelor vamale, pina la 50.000 de tone de carne, fata de 15.000 de tone in prezent. La fel, si producatorii de porcina vor creste limita de export la 75.000 de tone, fata de 6.000 de tone in prezent.

Voci critice in Quebec…

Chiar daca pentru seful Executivului de la Ottawa aceasta intelegere reprezinta o victorie, imediat dupa semnare s-au facut auzite mai multe voci critice in adresa documentului.

– Cei mai suparati au fost producatorii de brinzeturi din Quebec, care au afirmat ca se asteapta la o criza in acest sector ca urmare a dublarii cantitatii de brinzeturi ce vor fi importate din UE.

– Producatorii de carne bovina au declarat ca vor trebui sa implementeze linii de productie a carnii fara hormoni -lucru specificat in Acord-, iar pentru ei acest fapt presupune cheltuieli suplimentare.

– Iar alte voci s-au referit la banii proveniti din tarifele vamale, Canada putind pierde, anual circa 700 milioane de dolari -bani proveniti din taxarea bunurilor din Uniunea Europeana-, si nu se stie din ce surse ar putea fi acoperite aceste pierderi.

Deocamdata, documentul a fost semnat in varianta preventiva, iar expertii celor doua parti vor continua sa lucreze asupra definitivarii unor aspecte. Ulterior, varianta finala a Acordului va fi tradusa in cele 24 de limbi oficiale ale UE si remisa spre ratificare celor 28 de state membre, apoi in Parlamentul European. La fel, in Canada documentul va fi trimis spre aprobare tuturor provinciilor. Astfel, Acordul de liber schimb intre Canada si UE ar putea fi valabil abia peste cel putin doi ani. (Valeriu Ciobanu)

Grupaj ZIGZAG ROMAN-CANADIAN