Ziarul ZigZag Roman-Canadian va prezinta textul integral al acestei Intelegeri, semnata la 19 noiembrie 2013 si intrata in vigoare la 1 martie 2016.
Principiul de baza consacrat de aceasta Intelegere este cel al egalitatii de tratament, astfel ca persoanele stabilite pe teritoriul unei Parti (Romania sau Quebec) beneficiaza de aceleasi drepturi ca si cetatenii acelei Parti.

Documentul prevede totalizarea perioadelor de cotizatie la regimurile de pensii din Romania si Quebec, “permitind drept la pensie persoanelor care nu indeplinesc conditiile doar in baza perioadei de cotizatie realizata in baza legislatiei uneia dintre Parti”, precizeaza pentru ziarul nostru Luigi Matei, roman din Quebec care a initiat demersurile pentru realizarea Intelegerii. (Cititi tot pe site-ul ziarului nostru acest interviu).
Intelegerea se aplica legislatiei din Quebec privind Regimul pensiilor, asigurarea de boala, asigurarea de spitalizare si alte servicii de sanatate si celei privind leziunile profesionale, precum si legislatiei din România privind prestatiile de boala si de maternitate, pensiile de batrinete (pentru limita de virsta, anticipate si anticipate partiale), de invaliditate, de urmas, ajutorul de deces si prestatiile acordate in caz de accidente de munca si boli profesionale.
Institutiile insarcinate cu aplicarea Intelegerii
In România: Casa Nationala de Pensii Publice – pentru pensiile de batrinete, de invaliditate, de urmas, pentru ajutorul de deces, prestatiile in bani si in natura acordate in caz de accidente de munca si boli profesionale – si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – pentru prestatiile de boala si maternitate.
In Quebec: Bureau des ententes de sécurité sociale de la Régie des rentes du Quebec – sau orice alt organism pe care autoritatea competenta din Quebec va putea sa il desemneze ulterior. Atributii mai au si Commission de la santé et de la sécurité du travail (CSST) – pentru leziunileprofesionale si Régie de l’assurance maladie du Quebec – pentru cazurile de boala.

CRISTINA SOFRONIE

TEXTUL INTEGRAL AL INTELEGERII

Guvernul Quebecului si Guvernul Romaniei, denumite in continuare “Parti”, dorind sa asigure coordonarea legislatiilor lor din domeniul securitatii sociale;
Au convenit dispozitiile urmatoare:

TITLUL I

DISPOZITII GENERALE
ARTICOLUL 1
DEFINITII

In prezenta Intelegere, cu exceptia cazului in care contextul indica un sens diferit, urmatoarele expresii inseamna:
a) “autoritate competenta”: ministrul din Quebec sau ministrul din Romania responsabil pentru punerea in aplicare a legislatiei vizate la articolul 2;
b) “institutie competenta”:
i) institutia din partea careia persoana interesata poate avea dreptul la prestatii, sau
ii) institutia desemnata de catre autoritatea competenta a Partii in cauza sau cea responsabila cu aplicarea legislatiei vizate la articolul 2;
c) “legislatie”: legile, reglementarile, dispozitiile statutare si toate celelalte masuri de aplicare, prezente sau viitoare, care se refera la domeniile si regimurile de securitate sociala vizate la articolul 2;
d) “leziune profesionala”: un accident de munca sau o boala profesionala, inclusiv recidiva;
e) “organism de legatura”: institutia desemnata de catre autoritatea competenta a fiecareia dintre Parti si care este responsabila cu facilitarea punerii in aplicare a Intelegerii;
f) “perioada de asigurare”: pentru Quebec, orice an pentru care au fost platite contributii sau pentru care a fost platita o pensie de invaliditate in baza Legii privind regimul pensiilor din Québec sau orice alt an considerat ca echivalent si, pentru Romania, perioadele de contributie si perioadele echivalente realizate in baza legislatiei sale;
g) “prestatie”: orice prestatie in bani sau in natura prevazuta de legislatia vizata la articolul 2;
h) “a avea resedinta”: a avea sederea obisnuita in Quebec sau in Romania cu intentia de a se stabili acolo sau de a-si mentine acolo domiciliul, pentru care detine o autorizare legala;
i) “resortisant”: o persoana de cetatenie canadiana care este sau a fost supusa egislatiei vizate la subparagraful a) al paragrafului 1 al articolului 2 sau a dobandit drepturi in virtutea acestei legislatii sau o persoana de cetatenie romana care este sau a fost supusa legislatiei vizate la subparagraful b) al paragrafului 1 al articolului 2 sau care a dobandit drepturi in virtutea acestei legislatii;
j) “a avea sederea”: a se afla temporar pe teritoriul unei Parti fara intentia de a isi stabili resedinta acolo.
Orice termen care nu este definit in Intelegere are sensul conferit prin legislatia aplicabila.

ARTICOLUL 2
DOMENIUL MATERIAL DE APLICARE

1. Intelegerea se aplica:

a) legislatiei din Quebec privind asigurarea de boala, asigurarea de spitalizare si alte servicii de sanatate, Regimul pensiilor din Quebec si celei privind leziunile profesionale;
b) legislatiei din Romania privind prestatiile de boala si de maternitate, pensiile de batranete (pentru limita de varsta, anticipate si anticipate partiale), de invaliditate, de urmas, ajutorul de deces si prestatiile acordate in caz de accidente de munca si boli profesionale;
2. Intelegerea se aplica, de asemenea, oricarui act legislativ sau reglementare care modifica, completeaza sau inlocuieste legislatia vizata la paragraful 1.
3. Intelegerea se aplica de asemenea unui act legislativ sau unei reglementari a unei Parti care extinde sistemele existente la categorii noi de beneficiari sau la noi prestatii; totusi, aceasta Parte beneficiaza de un termen de trei luni de la publicarea oficiala a acestui act pentru a notifica cealalta Parte ca Intelegerea nu se aplica in ceea ce priveste respectivul act.
4. Intelegerea nu se aplica unui act legislativ sau unei reglementari care se refera la o noua ramura de securitate sociala, decat daca Intelegerea este modificata in acest sens.

ARTICOLUL 3
DOMENIUL PERSONAL DE APLICARE

Cu exceptia dispozitiilor contrare, Intelegerea se aplica oricarei persoane care este sau a fost supusa legislatiei uneia dintre Parti sau care a dobandit drepturi in virtutea acelei legislatii.

ARTICOLUL 4
EGALITATEA DE TRATAMENT

Cu exceptia dispozitiilor contrare prevazute de Intelegere, persoanele vizate la articolul 3 beneficiaza in aplicarea legislatiei uneia dintre Parti de acelasi tratament ca si resortisantii acelei Parti.

ARTICOLUL 5
EXPORTUL PRESTATIILOR

1. Cu exceptia dispozitiilor contrare prevazute de Intelegere, orice prestatie in bani dobandita in baza legislatiei unei Parti, cu sau fara aplicarea Intelegerii, nu poate fi redusa, modificata, suspendata, suprimata sau confiscata, din singurul motiv ca beneficiarul are resedinta sau sederea in afara teritoriului Partii unde se afla institutia competenta debitoare; aceasta prestatie ramane platibila catre beneficiar oricare ar fi locul acestuia de resedinta.

2. Dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol nu se aplica prestatiilor speciale in bani cu caracter necontributiv acordate in baza legislatiei romane.

TITLUL II

DISPOZITII CU PRIVIRE LA LEGISLATIA APLICABILA

ARTICOLUL 6
REGULA GENERALA

Cu exceptia dispozitiilor contrare prevazute de Intelegere si sub rezerva articolelor 7, 8, 9, 10 si 11, persoana care desfasoara o activitate pe teritoriul unei Parti este supusa, in ceea ce priveste respectiva activitate, legislatiei acestei Parti.

ARTICOLUL 7
PERSOANA CARE LUCREAZA PE CONT PROPRIU

Persoana care are resedinta pe teritoriul uneia dintre Parti si care desfasoara o activitate pe cont propriu pe teritoriul celor doua Parti nu este supusa in ceea ce priveste respectiva activitate decat legislatiei locului sau de resedinta.

ARTICOLUL 8
PERSOANA DETASATA

1. Persoana supusa legislatiei uneia dintre Parti si detasata temporar de catre angajatorul sau cu scopul de a desfasura o activitate pentru o perioada care nu depaseste treizeci si sase de luni pe teritoriul celeilalte Parti, nu este supusa in ceea ce priveste acea activitate decat legislatiei primei Parti pe durata detasarii sale.

2. Totusi, daca durata activitatii pe care trebuie sa o desfasoare se prelungeste peste durata prevazuta initial de treizeci si sase de luni, legislatia primei Parti ramane aplicabila pentru o durata suplimentara maxima de douazeci si patru de luni, cu conditia ca institutiile competente ale celor doua Parti sa-si dea acordul.

ARTICOLUL 9
PERSONALUL NAVIGANT ANGAJAT DE UN TRANSPORTATOR INTERNATIONAL

1. Persoana care desfasoara o activitate pe teritoriul celor doua Parti in calitate de personal navigant al unui transportator international care, in contul unui tert sau pe cont propriu, transporta pe cale aeriana sau pe mare pasageri sau marfuri si care isi are sediul social pe teritoriul uneia dintre Parti, nu este supusa, in ceea ce priveste acea activitate, decat legislatiei Partii pe teritoriul careia este situat sediul social.

2. Totusi, daca persoana este angajata de o sucursala sau o reprezentanta permanenta pe care intreprinderea o detine pe teritoriul uneia dintre Parti, alta decat cea unde aceasta isi are sediul social, persoana nu este supusa, in ceea ce priveste aceasta activitate, decat legislatiei Partii pe teritoriul careia se afla aceasta sucursala sau reprezentanta permanenta.
3. Prin derogare de la paragrafele 1 si 2, daca angajatul desfasoara activitatea in mod preponderent pe teritoriul Partii unde isi are resedinta, acesta este supus in ceea ce priveste aceasta activitate numai legislatiei acestei Parti.

ARTICOLUL 10
PERSOANA ANGAJATA IN SERVICIUL GUVERNAMENTAL SAU CARE OCUPA O
FUNCTIE PUBLICA

1. Persoana care este angajata in serviciul guvernamental sau care ocupa o functie publica intr-una dintre Parti si este desemnata sa desfasoare activitate pe teritoriul celeilalte Parti, nu este supusa, in ceea ce priveste aceasta activitate, decat legislatiei primei Parti.

2. Pentru membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, dispozitiile referitoare la securitate sociala din cadrul Conventiei de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relatiile diplomatice si din cadrul Conventiei de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relatiile consulare, continua sa se aplice.

ARTICOLUL 11
DEROGARI DE LA DISPOZITIILE PRIVIND LEGISLATIA APLICABILA

Autoritatile competente ale celor doua Parti sau institutiile competente pot, de comun acord, sa deroge de la dispozitiile articolelor 6, 7, 8, 9 si 10 cu privire la o persoana sau la o categorie de persoane.

TITLUL III

DISPOZITII CU PRIVIRE LA PRESTATII

PRIMUL CAPITOL
PRESTATII IN CAZ DE BOALA

ARTICOLUL 12
PRESTATII VIZATE

1. Prezentul capitol se aplica tuturor prestatiilor vizate de legislatia din Quebec privind asigurarea de boala, asigurarea de spitalizare si alte prestatii de sanatate in conditiile prevazute de aceasta.

2. Acest capitol se aplica de asemenea tuturor prestatiilor prevazute in legislatia din Romania in caz de boala si de maternitate.

ARTICOLUL 13
PERSOANE VIZATE

1. Acest capitol se aplica persoanelor asigurate in baza legislatiei din Quebec sau din Romania.
2. Pentru aplicarea prezentului capitol, expresia “persoana asigurata” inseamna:
a) in ceea ce priveste Quebec, orice persoana care imediat inainte de sosirea sa in Romania era “o persoana care are resedinta in Quebec” in sensul Legii privind asigurarea de boala din Quebec;
b) in ceea ce priveste Romania, orice persoana asigurata in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
3. Cu toate acestea, prezentul capitol nu se aplica unei persoane vizate la articolele 9 si 10, nici copiilor sai, nici sotului/sotiei sale si persoanelor aflate in intretinerea persoanei vizate.

ARTICOLUL 14
STATUTUL DE SOT SI DE COPII AFLATI IN INTRETINERE

Institutia competenta determina statutul de sot/sotie si de copii aflati in intretinere in conformitate cu dispozitiile legislatiei pe care o aplica.

ARTICOLUL 15
DREPTUL LA PRESTATII IN NATURA

1. Pentru deschiderea, mentinerea sau redeschiderea dreptului la prestatii in natura in temeiul legislatiei unei Parti, perioadele de asigurare sau de resedinta realizate in baza legislatiei celeilalte Parti sunt asimilate cu perioadele de asigurare realizate in baza legislatiei primei Parti.
2. Pentru aplicarea paragrafului precedent, expresia “perioade de asigurare” desemneaza perioadele de cotizare, de munca, de activitate profesionala sau de resedinta, asa cum sunt definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de catre legislatia in baza careia au fost realizate, precum si toate perioadele asimilate, recunoscute de aceasta legislatie ca fiind echivalente cu perioade de asigurare.

ARTICOLUL 16
TRECEREA DE LA LEGISLATIA UNEI PARTI LA CEA A CELEILALTE PARTI

1. Persoana asigurata intr-una dintre Parti, alta decat o persoana vizata la articolele 7, 8, paragrafele 1 si 2 ale articolului 9, articolele 10 sau 11, care paraseste teritoriul acestei Parti si isi are sederea pe teritoriul celeilalte Parti pentru a lucra beneficiaza, ca si sotul/sotia si copiii aflati in intretinere care o insotesc, de prestatii in natura furnizate de institutia de la locul de sedere, in conditiile prevazute de legislatia pe care aceasta o aplica, tinand cont de dispozitiile articolului 15, pe durata intregii perioade de munca pe acest teritoriu, indiferent de durata prevazuta pentru aceasta activitate.
2. Persoana asigurata care paraseste teritoriul unei Parti pentru a avea resedinta pe teritoriul celeilalte Parti, beneficiaza, ca si sotul/sotia si copiii aflati in intretinere care o insotesc, de prestatii in natura furnizate de catre institutia de la locul de resedinta, prevazute de legislatia pe care aceasta o aplica, tinand cont de dispozitiile articolului 15, incepand cu data sosirii pe acest teritoriu, conform celorlalte conditii prevazute de aceasta legislatie.
3. Aceleasi dispozitii se aplica sotului/sotiei si copiilor aflati in intretinere care insotesc ori se alatura persoanei asigurate vizate la paragrafele 1 si 2, in masura in care acestia beneficiaza, inainte de a pleca, de dreptul la prestatii pe teritoriul Partii pe care il parasesc.

ARTICOLUL 17
PERSOANA VIZATA LA ARTICOLUL 7, 8 SAU 11

O persoana asigurata vizata la articolele 7, 8 sau 11, care este supusa legislatiei uneia dintre Parti in timp ce are sederea pe teritoriul celeilalte Parti pentru a lucra, beneficiaza, ca si sotul/sotia si copiii aflati in intretinere care o insotesc, de prestatii in natura furnizate, pe cheltuiala institutiei competente de catre institutia de la locul de sedere, in conformitate cu dispozitiile legislatiei pe care aceasta din urma o aplica, pe durata perioadei de munca pe acest teritoriu.

ARTICOLUL 18
SEDERE PENTRU STUDII

1. O persoana asigurata in baza legislatiei unei Parti care are sederea pe teritoriul celeilalte Parti pentru a studia beneficiaza, daca dreptul sau la prestatii nu este deschis pe teritoriul de sedere, de prestatii care ii sunt furnizate, ca si sotului/sotiei si copiilor aflati in intretinere care o insotesc, pe cheltuiala institutiei competente, de catre institutia de la locul de sedere, in conformitate cu dispozitiile legislatiei pe care aceasta din urma o aplica, pe durata perioadei de studii pe acest teritoriu.

2. Pentru aplicarea paragrafului 1, a studia in Quebec inseamna a fi inscris la cursuri de zi intr-o institutie de invatamant de nivelul colegiului sau de nivel universitar, recunoscuta de catre ministerul responsabil; a studia in Romania inseamna a fi inscris la cursuri de zi intr-o institutie de invatamant de nivel postliceal sau universitar, acreditata de catre ministerul responsabil.
3. Paragraful 1 se aplica prin analogie persoanei care efectueaza:
a) un stagiu de studii, de nivelul descris la paragraful 2 si recunoscut de catre institutia de invatamant;
b) cercetari de nivel universitar sau postuniversitar;
si care nu poate beneficia de prestatii in baza articolului 17.

ARTICOLUL 19
COSTUL PRESTATIILOR IN NATURA

1. Pentru aplicarea articolului 16, prestatiile in natura sunt furnizate pe cheltuiala institutiei de la locul de sedere sau de resedinta.
2. Pentru aplicarea articolelor 17 si 18, prestatiile in natura sunt furnizate pe cheltuiala institutiei competente.

ARTICOLUL 20
PRESTATII IN BANI

Prestatiile in bani sunt furnizate direct si pe cheltuiala sa de catre institutia competenta, in conformitate cu dispozitiile legislatiei pe care aceasta o aplica.

CAPITOLUL 2
PENSIILE DE BATRANETE, DE INVALIDITATE SI DE URMAS

ARTICOLUL 21
PRESTATII AVUTE IN VEDERE

1. Prezentul capitol se aplica tuturor prestatiilor vizate de Legea privind regimul pensiilor din Quebec.
2. Prezentul capitol se aplica de asemenea tuturor prestatiilor vizate de Legea privind sistemul public de pensii din Romania.

ARTICOLUL 22
PRINCIPIUL TOTALIZARII

In cazul in care o persoana a realizat perioade de asigurare conform legislatiei ambelor Parti si in masura in care aceasta persoana nu este eligibila pentru o prestatie doar in baza perioadelor de asigurare realizate in baza legislatiei uneia dintre Parti, institutia competenta a acestei Parti totalizeaza, in masura necesara pentru deschiderea dreptului la o prestatie in baza legislatiei pe care o aplica, perioadele de asigurare realizate in baza legislatiei sale proprii si perioadele de asigurare realizate in baza legislatiei celeilalte Parti, cu conditia ca acestea sa nu se suprapuna.

ARTICOLUL 23
PRESTATIILE IN BAZA LEGISLATIEI DIN QUEBEC

1. Daca o persoana care a fost supusa succesiv sau alternativ legislatiei celor doua Parti indeplineste conditiile legale pentru deschiderea, pentru sine sau pentru persoanele aflate in intretinerea sa, urmasii sai sau pentru persoanele ale caror drepturi decurg de la aceasta, a dreptului la o prestatie in baza legislatiei din Quebec fara sa fi recurs la totalizarea prevazuta la articolul 22, institutia competenta din Quebec determina cuantumul prestatiei conform dispozitiilor legislatiei pe care o aplica.
2. Daca persoana vizata la paragraful 1 nu indeplineste conditiile legale pentru deschiderea dreptului la o prestatie fara a fi recurs la totalizare, institutia competenta din Quebec procedeaza dupa cum urmeaza:
a) recunoaste un an de contributii daca institutia competenta din Romania atesta ca o perioada de asigurare de cel putin 3 luni dintr-un an calendaristic a fost realizata in baza legislatiei din Romania, cu conditia ca acel an sa fie inclus in perioada cotizabila definita de legislatia din Quebec;
b) totalizeaza, conform articolului 22, anii recunoscuti in baza subparagrafului a) si perioadele realizate conform legislatiei din Quebec.
3. Atunci cand dreptul la o prestatie este dobandit in baza totalizarii prevazute la paragraful 2, institutia competenta din Quebec determina cuantumul prestatiei platibile prin adunarea sumelor calculate conform subparagrafelor a) si b) de mai jos:
a) cuantumul reprezentand partea prestatiei corespunzatoare castigurilor este calculat conform dispozitiilor legislatiei din Quebec;
b) cuantumul reprezentand componenta forfetara din prestatia platibila conform dispozitiilor Intelegerii este determinat prin inmultirea: cuantumului forfetar al prestatiei determinate conform dispozitiilor Regimului pensiilor din Quebec cu fractia care exprima raportul dintre perioadele de contributii la Regimul pensiilor din Quebec si perioada cotizabila definita de legislatia privind acest Regim.

ARTICOLUL 24
PRESTATII IN BAZA LEGISLATIEI DIN ROMANIA

1. Daca o persoana a fost supusa succesiv sau alternativ legislatiei celor doua Parti, institutia competenta din Romania determina conform legislatiei pe care o aplica, daca aceasta persoana are sau daca urmasii sai au dreptul la prestatii, tinand cont, dupa caz, de dispozitiile articolului 22.
2. Daca persoana interesata indeplineste conditiile mentionate la paragraful 1 al prezentului articol in conformitate cu legislatia din Romania, fara aplicarea dispozitiilor articolului 22, institutia competenta din Romania calculeaza prestatiile numai in functie de perioadele realizate in baza legislatiei pe care o aplica.
3. Daca persoana interesata indeplineste conditiile mentionate la paragraful 1 al prezentului articol, in conformitate cu legislatia din Romania, numai prin aplicarea dispozitiilor articolului 22, prestatiile sunt determinate dupa cum urmeaza:
a) institutia competenta din Romania calculeaza cuantumul teoretic al prestatiilor datorate ca si cum toate perioadele ar fi fost realizate in baza legislatiei pe care o aplica;
b) institutia competenta din Romania calculeaza apoi cuantumul efectiv al prestatiei datorate persoanei interesate in functie de cuantumul teoretic calculat conform dispozitiilor subparagrafului a) al prezentului paragraf, proportional cu durata perioadelor realizate inainte de aparitia riscului, in conformitate cu legislatia pe care o aplica, raportat la durata totala a perioadelor realizate inainte de aparitia riscului, in conformitate cu legislatia ambelor Parti.
4. Daca valoarea prestatiei variaza in functie de numarul de membrii de familie, institutia competenta din Romania ia in considerare si membrii de familie si urmasii care au resedinta in Quebec.
5. In scopul stabilirii dreptului la o prestatie de batranete conform legislatiei din Romania si pentru aplicarea articolului 22:
a) un an calendaristic care este o perioada de asigurare conform Regimului pensiilor din Quebec este considerat ca 12 luni admisibile conform legislatiei din Romania;
b) o luna care este o perioada admisibila conform Legii privind securitatea de batranete din Canada care se aplica pe teritoriul din Quebec si care nu face parte dintr-o perioada de asigurare conform Regimului pensiilor din Quebec este considerata ca o luna admisibila in baza legislatiei din Romania.
6. In scopul stabilirii dreptului la o prestatie de invaliditate, de urmas sau de deces conform legislatiei din Romania si in scopul aplicarii articolului 22, un an calendaristic care este o perioada de asigurare conform Regimului pensiilor din Quebec este considerat ca 12 luni admisibile in baza legislatiei din Romania.

ARTICOLUL 25
AJUTORUL DE DECES PENTRU ROMANIA

In cazul in care o persoana supusa legislatiei din Romania a decedat pe teritoriul Quebecului, decesul se considera ca a survenit in Romania.

ARTICOLUL 26
PERIOADA MINIMA

1. Prin derogare de la orice alte dispozitii ale Intelegerii, daca durata totala a perioadelor de asigurare realizate conform legislatiei unei Parti este mai mica de un an si daca, tinand cont numai de aceste perioade, dreptul la o prestatie nu este dobandit in baza legislatiei acestei Parti, institutia competenta a acestei Parti nu este obligata in baza Intelegerii sa plateasca o prestatie pentru aceste perioade.
Aceste perioade de asigurare sunt luate totusi in calcul de catre institutia competenta a celeilalte Parti pentru a determina eligibilitatea la prestatiile acestei Parti prin aplicarea prezentului titlu.
2. Perioadele de asigurare vizate la paragraful precedent sunt luate in considerare de catre institutia celeilalte Parti pentru aplicarea dispozitiilor subparagrafului a) al paragrafului 3 al articolului 24, ca si cum aceste perioade ar fi fost realizate in conformitate cu legislatia pe care o aplica, cu exceptia subparagrafului b) al paragrafului 3 al articolului 24.

ARTICOLUL 27
PERIOADELE REALIZATE IN BAZA LEGISLATIEI UNEI TERTE PARTI

Daca o persoana nu are dreptul la o prestatie in urma totalizarii prevazute la articolul 22, perioadele de asigurare realizate in baza legislatiei unei terte parti care este legata de fiecare dintre Parti printr-un instrument juridic de securitate sociala care contine dispozitii privind totalizarea perioadelor de asigurare, sunt luate in considerare la stabilirea dreptului la prestatii in conformitate cu modalitatile prevazute de prezentul titlu.

CAPITOLUL 3
PRESTATII IN CAZUL LEZIUNILOR PROFESIONALE

ARTICOLUL 28
PRESTATII VIZATE

Prezentul capitol se refera la toate prestatiile prevazute de legislatia fiecareia dintre Parti, in materie de leziuni profesionale.

ARTICOLUL 29
LUCRATORUL SUPUS LEGISLATIEI UNEIA DINTRE PARTI SI CARE ARE SEDEREA SAU RESEDINTA PE TERITORIUL CELEILALTE PARTI

1. Un lucrator care ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale devine beneficiarul unei prestatii in conformitate cu legislatia uneia dintre Parti, atunci cand are sederea sau resedinta pe teritoriul celeilalte Parti, are dreptul la prestatii pe acel teritoriu.
2. Un lucrator care datorita unei leziuni profesionale are dreptul sa beneficieze de prestatii ca urmare a acestei leziuni de la institutia competenta a uneia dintre Parti, isi mentine dreptul la prestatiile mentionate atunci cand se deplaseaza pe teritoriul celeilalte Parti pentru sedere sau pentru a-si stabili resedinta.

ARTICOLUL 30
RECIDIVA

1. Un lucrator al carui accident de munca sau a carui boala profesionala a fost recunoscut/a de institutia competenta a unei Parti si care sufera o recidiva a accidentului de munca sau a bolii profesionale atunci cand are sederea sau resedinta pe teritoriul celeilalte Parti are dreptul pe acel teritoriu la prestatii ca urmare a acestei recidive.
2. Determinarea dreptului la prestatii se face tinand cont de urmatoarele situatii:
a) in cazul in care lucratorul a desfasurat, conform legislatiei Partii pe teritoriul careia are sederea sau resedinta, o activitate susceptibila a provoca recidiva, institutia competenta a acestei Parti se pronunta asupra recidivei in conformitate cu legislatia pe care o aplica.
In acest caz:
i) institutia competenta a celeilalte Parti suporta, daca este cazul, costul prestatiei datorate in conformitate cu legislatia proprie, ca si cum nu ar fi fost nici o recidiva;
ii) institutia competenta de la locul de sedere sau de resedinta suporta costul prestatiei suplimentare corespunzatoare recidivei. Pentru prestatiile in bani, valoarea acestui supliment este determinata conform legislatiei Partii pe teritoriul careia lucratorul are sederea sau resedinta, ca si cum evenimentul initial ar fi avut loc pe propriul sau teritoriu. Acest cuantum este egal cu diferenta dintre valoarea prestatiei datorate dupa recidiva si valoarea prestatiei care ar fi fost datorata inaintea acesteia. Prestatiile in natura pentru recidiva sunt furnizate de catre si pe cheltuiala institutiei competente de la locul de sedere sau de resedinta in conformitate cu legislatia pe care aceasta o aplica;
b) in cazul in care lucratorul nu a desfasurat conform legislatiei Partii pe teritoriul careia are sederea sau resedinta, o activitate ce ar fi putut provoca recidiva, prestatiile acordate ca urmare a acestei recidive sunt platite de catre institutia competenta a celeilalte Parti in conformitate cu legislatia pe care o aplica.
3. Termenul “recidiva” include recidiva si agravarea.

ARTICOLUL 31
ACORDAREA PRESTATIILOR

In cazurile prevazute la articolele 29 si 30:
a) prestatiile in natura sunt acordate, in numele si pe cheltuiala institutiei competente, de catre institutia de la locul de sedere sau de resedinta a lucratorului, potrivit dispozitiilor legislatiei pe care aceasta din urma o aplica in ceea ce priveste domeniul de aplicare si modalitatile de acordare a prestatiilor.
Institutia competenta stabileste durata autorizatiei si se pronunta de asemenea, dupa caz, asupra oricarei cereri de prelungire.
Pentru aplicarea paragrafului 2 al articolului 29, autorizatia trebuie obtinuta inainte ca lucratorul sa se deplaseze pe teritoriul celeilalte Parti pentru sedere sau pentru a-si stabili resedinta.
b) prestatiile in bani sunt furnizate direct de catre institutia competenta a lucratorului pentru leziunea profesionala indemnizata conform dispozitiilor legislatiei pe care aceasta o aplica.

ARTICOLUL 32
ACORDAREA PRESTATIILOR DE MARE VALOARE

In cazurile prevazute la articolele 29 si 30, acordarea protezelor, a dispozitivelor medicale si a altor prestatii in natura de mare valoare este supusa, cu exceptia cazurilor de urgenta, autorizarii de catre institutia competenta a lucratorului pentru leziunea profesionala indemnizata.

ARTICOLUL 33
APRECIEREA GRADULUI DE INCAPACITATE

Pentru a evalua gradul de incapacitate permanenta ca urmare a unei leziuni profesionale in conformitate cu legislatia unei Parti, leziunile profesionale survenite anterior in baza legislatiei celeilalte Parti sunt luate in considerare ca si cum ele ar fi survenit in baza legislatiei primei Parti.

ARTICOLUL 34
DUBLA EXPUNERE LA ACELASI RISC

1. Atunci cand un lucrator a desfasurat conform legislatiei celor doua Parti o activitate care implica o expunere care conduce la acelasi risc si e susceptibila de a provoca o boala profesionala, drepturile acelui lucrator sau, in caz de deces, cele ale beneficiarilor sunt examinate exclusiv in baza legislatiei Partii unde lucratorul sau beneficiarii sai prezinta cererea. Institutia competenta a acestei Parti tine cont de urmatoarele dispozitii:
a) atunci cand, conform acestei legislatii, acordarea prestatiilor este subordonata conditiei ca o astfel de activitate sa fi fost desfasurata pe o perioada de timp determinata sunt luate in considerare, daca este necesar, perioadele realizate conform legislatiei celeilalte Parti in care aceasta activitate a fost desfasurata. Aceste perioade trebuie sa fie confirmate in prealabil de catre institutia competenta a acestei ultime Parti;
b) atunci cand, conform acestei legislatii, acordarea prestatiilor este subordonata conditiei ca boala sa fi fost diagnosticata pentru prima data pe teritoriul sau, aceasta conditie este considerata ca indeplinita in situatia in care boala a fost diagnosticata pentru prima data pe teritoriul celeilalte Parti;
c) atunci cand, conform acestei legislatii, acordarea prestatiilor este subordonata conditiei ca boala sa fi fost diagnosticata intr-un interval de timp determinat dupa incetarea ultimei activitati care implica o expunere contributiva la acelasi risc si susceptibila sa provoace o boala profesionala, se tine cont, daca este necesar, de o astfel de activitate desfasurata in conformitate cu legislatia celeilalte Parti, ca si cum ar fi fost desfasurata in conformitate cu legislatia pe care o aplica.
2. Daca cererea de prestatii este acceptata, institutia competenta care a acceptat-o, plateste prestatiile in bani si furnizeaza prestatiile in natura in conformitate cu normele prevazute de legislatia pe care o aplica.
3. Daca cererea de prestatii nu poate sa fie acceptata conform legislatiei pe care o aplica institutia competenta a Partii mentionate la paragraful 1, aceasta din urma notifica lucratorul sau in caz de deces beneficiarii, precum si institutia competenta a celeilalte Parti pentru ca aceasta sa se pronunte la randul sau asupra eligibilitatii in temeiul legislatiei pe care o aplica si luand in considerare, daca este cazul, subparagrafele a), b) si c) ale paragrafului 1.

ARTICOLUL 35
LUAREA IN CONSIDERARE A PERSOANELOR AFLATE IN INTRETINERE

Daca legislatia unei Parti prevede ca valoarea prestatiilor in bani variaza in functie de numarul de persoane aflate in intretinere, institutia competenta a acestei Parti tine cont de asemenea si de persoanele aflate in intretinere care au resedinta pe teritoriul celeilalte Parti, in masura in care criteriul resedintei nu este esential in conformitate cu legislatia aplicabila, pentru determinarea statutului de persoana aflata in intretinere.

TITLUL IV

DISPOZITII DIVERSE

ARTICOLUL 36
ARANJAMENTUL ADMINISTRATIV

1. Un aranjament administrativ care trebuie sa fie aprobat de catre Parti stabileste procedurile de aplicare a Intelegerii.
2. Organismul de legatura al fiecarei Parti este desemnat in Aranjamentul administrativ.

ARTICOLUL 37
CEREREA DE PRESTATII

1. Pentru a beneficia de o prestatie in cadrul aplicarii Intelegerii, o persoana trebuie sa prezinte o cerere in conformitate cu procedurile prevazute de Aranjamentul administrativ.
2. Pentru aplicarea capitolului 2 al titlului III, o cerere de prestatii prezentata dupa intrarea in vigoare a Intelegerii in conformitate cu legislatia uneia dintre Parti este considerata a fi o cerere pentru o prestatie corespunzatoare in conformitate cu legislatia celeilalte Parti, in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand o persoana indica intentia sa ca cererea sa fie considerata ca cerere in baza legislatiei celeilalte Parti;
b) atunci cand o persoana indica, la data cererii, ca perioadele de asigurare au fost realizate conform legislatiei celeilalte Parti.
Data primirii unei astfel de cereri este considerata a fi data la care aceasta cerere a fost primita conform legislatiei primei Parti.
3. Prezumtia de la paragraful precedent nu impiedica o persoana sa solicite ca cererea sa pentru prestatii de pensie sau de batranete in baza legislatiei celeilalte Parti sa fie amanata.

ARTICOLUL 38
PLATA PRESTATIILOR

1. Toate prestatiile in bani sunt platite direct beneficiarului in moneda Partii care efectueaza plata sau intr-o moneda convertibila la locul de resedinta al beneficiarului, fara nici o deducere pentru cheltuielile administrative, altele decat comisioanele bancare, daca exista, implicate de plata prestatiei.
2. Pentru aplicarea paragrafului 1, atunci cand este necesar sa se utilizeze un curs de schimb, cursul de schimb utilizat este cel al institutiei financiare, in vigoare in ziua in care aceasta converteste cuantumul platii.

ARTICOLUL 39
TERMEN LIMITA DE PREZENTARE A RECURSURILOR

1. O cerere de recurs care trebuie, in baza legislatiei unei Parti, sa fie prezentata intr-un anumit termen la institutia competenta a acestei Parti este considerata primita daca este prezentata in acelasi termen la institutia competenta omoloaga a celeilalte Parti. In acest caz, institutia competenta a celei de a doua Parti transmite fara intarziere respectiva cerere la institutia competenta a primei Parti.
2. Data la care aceasta cerere este prezentata institutiei competente a uneia dintre Parti este considerata ca fiind data de prezentare la institutia competenta a celeilalte Parti.

ARTICOLUL 40
EXPERTIZA

1. In cazul in care institutia competenta a uneia dintre Parti o solicita, institutia celeilalte Parti trebuie sa ia masurile necesare pentru a efectua expertiza solicitata privind persoana care are resedinta sau sederea pe teritoriul celei de a doua Parti.
2. Expertiza prevazuta la paragraful 1 nu poate fi refuzata pentru simplul motiv ca aceasta a fost efectuata pe teritoriul celeilalte Parti.

ARTICOLUL 41
TAXE SI SCUTIREA DE VIZA PENTRU LEGALIZARE

1. Orice scutire sau reducere de taxe prevazute de legislatia uneia dintre Parti referitoare la eliberarea unui certificat sau unui document necesar pentru punerea in aplicare a acestei legislatii se aplica si la certificatele si documentele necesare pentru punerea in aplicare a legislatiei celeilalte Parti.
2. Orice document necesar pentru aplicarea Intelegerii este exceptat de viza de legalizare de catre autoritatile responsabile, precum si de orice alta formalitate similara.

ARTICOLUL 42
PROTECTIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

1. Orice data care permite identificarea unei persoane fizice reprezinta o data cu caracter personal. Datele cu caracter personal sunt confidentiale.
2. Organismele celor doua Parti pot sa-si comunice orice data cu caracter personal necesara pentru aplicarea Intelegerii.
3. Datele cu caracter personal comunicate unui organism al unei Parti, in cadrul aplicarii Intelegerii nu pot fi utilizate decat in scopul aplicarii Intelegerii.
O Parte poate, totusi, utiliza astfel de date pentru un alt scop cu acordul persoanei in cauza sau fara consimtamantul sau, numai in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand este vorba de o utilizare compatibila, avand legatura directa si relevanta cu scopurile in care datele au fost colectate;
b) atunci cand utilizarea datelor este in mod evident in favoarea persoanei in cauza, sau;
c) in cazul in care utilizarea datelor este necesara pentru aplicarea unei legi sau reglementari in Québec sau in Romania.
4. O data cu caracter personal comunicata unui organism al unei Parti, in cadrul aplicarii Intelegerii, nu poate fi comunicata catre un alt organism al acestei Parti decat pentru aplicarea Intelegerii.
O Parte poate totusi sa furnizeze astfel de date cu consimtamantul persoanei in cauza sau fara consimtamantul acesteia, numai in urmatoarele cazuri:
a) datele sunt necesare pentru exercitarea atributiilor unui organism al unei Parti;
b) comunicarea datelor este evident in favoarea persoanei in cauza, sau;
c) comunicarea datelor este necesara in aplicarea unei legi sau reglementari din Quebec sau din Romania.
5. Organismele celor doua Parti trebuie sa se asigure, atunci cand transmit datele prevazute la paragraful 2, ca folosesc mijloace care sa pastreze confidentialitatea acestor date.
6. Organismul unei Parti, caruia i se comunica date prevazute la paragraful 2 le protejeaza impotriva accesului, modificarii si comunicarii neautorizate.
7. Organismul unei Parti, caruia i se comunica date cu caracter personal prevazute la paragraful 2, ia masurile necesare pentru ca acestea sa fie actualizate, complete si exacte pentru a servi scopului pentru care au fost colectate. Daca este necesar, acesta corecteaza datele si le distruge pe cele a caror colectare sau pastrare nu este autorizata de catre o lege sau reglementare care li se aplica. De asemenea, distruge la cerere datele a caror transmitere este interzisa in conformitate cu legile sau reglementarile Partii care le-a comunicat.
8. Sub rezerva legilor sau reglementarilor unei Parti, datele pe care le obtine una dintre Parti in scopul aplicarii Intelegerii sunt distruse atunci cand a fost indeplinit scopul pentru care au fost colectate sau folosite. Organismele celor doua Parti folosesc mijloace de distrugere sigure si definitive si se asigura de pastrarea caracterului confidential al datelor cu caracter personal care urmeaza a fi distruse.
9. In ceea ce priveste solicitarea adresata organismului unei Parti, persoana in cauza are dreptul de a fi informata cu privire la comunicarea de date cu caracter personal prevazute la paragraful 2 si de utilizarea acestora in alte scopuri decat pentru aplicarea Intelegerii. Persoana in cauza poate avea de asemenea acces la datele cu caracter personal care o privesc si le poate corecta, sub rezerva exceptiilor prevazute de legile sau reglementarile Partii pe teritoriul careia se afla aceste date.
10. Autoritatile competente ale Partilor se informeaza reciproc cu privire la orice modificare a legilor sau reglementarilor privind protectia datelor cu caracter personal, in mod special in ceea ce priveste celelalte motive pentru care acestea pot fi folosite si comunicate altor entitati fara consimtamantul persoanei in cauza.
11. Dispozitiile paragrafului 2 si urmatoarelor paragrafe se aplica tinand cont de adaptarile necesare si altor informatii de natura confidentiala care se obtin in cadrul aplicarii Intelegerii sau in scopul acesteia.

ARTICOLUL 43
MASURI ADMINISTRATIVE

Autoritatile si institutiile competente:
a) isi comunica reciproc orice informatie necesara in scopul aplicarii Intelegerii;
b) se ajuta reciproc, cu titlu gratuit, in orice problema referitoare la aplicarea Intelegerii;
c) isi comunica reciproc orice informatie despre masurile adoptate in scopul aplicarii Intelegerii sau despre modificarile aduse legislatiei lor in masura in care aceste modificari afecteaza aplicarea Intelegerii;
d) se informeaza reciproc despre dificultatile intampinate in interpretarea sau aplicarea Intelegerii.

ARTICOLUL 44
RAMBURSAREA INTRE INSTITUTII

1. Institutia competenta a unei Parti trebuie sa ramburseze institutiei celeilalte Parti costul prestatiilor acordate in contul sau, in conformitate cu dispozitiile primului capitol si ale capitolului 3 al titlului III.
2. Institutia competenta a unei Parti trebuie sa ramburseze institutiei competente a celeilalte Parti cheltuielile aferente fiecarei expertize efectuate in conformitate cu articolul 40. Totusi, comunicarea expertizelor sau a altor informatii aflate in posesia institutiilor competente face parte integranta din masurile de asistenta administrativa si se efectueaza cu titlu gratuit.
3. Partile stabilesc, daca este cazul, in Aranjamentul administrativ daca renunta in totalitate sau partial la rambursarea acestor cheltuieli.

ARTICOLUL 45
COMUNICAREA

1. Autoritatile competente, organismele de legatura si institutiile competente ale celor doua Parti pot comunica intre ele in limba lor oficiala.
2. O decizie a unui tribunal sau a unei institutii competente poate sa fie adresata direct unei persoane care are sederea sau are resedinta pe teritoriul celeilalte Parti.

ARTICOLUL 46
SOLUTIONAREA DIFERENDELOR

1. Autoritatile competente ale celor doua Parti solutioneaza orice diferend referitor la interpretarea sau aplicarea Intelegerii.
2. In cazul in care diferendul nu este solutionat de catre autoritatile competente, acesta trebuie inaintat spre a fi solutionat, prin consultari intre cele doua Parti.

TITLUL V

DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE

ARTICOLUL 47
DISPOZITII TRANZITORII

1. Intelegerea nu deschide nici un drept la plata unei prestatii pentru o perioada anterioara datei intrarii sale in vigoare.
2. Pentru aplicarea primului capitol al titlului III si sub rezerva dispozitiilor paragrafului 1, o perioada de asigurare realizata inainte de intrarea in vigoare a Intelegerii este luata in considerare pentru determinarea dreptului la o prestatie in baza Intelegerii.
3. Pentru aplicarea capitolului 2 al titlului III si sub rezerva dispozitiilor paragrafului 1:
a) o perioada de asigurare realizata inainte de intrarea in vigoare a Intelegerii este luata in considerare pentru determinarea dreptului la o prestatie in baza Intelegerii;
b) o prestatie, alta decat ajutorul de deces, este datorata in baza Intelegerii chiar daca ea se raporteaza la un eveniment anterior datei intrarii sale in vigoare;
c) in cazul in care cererea pentru prestatii, care trebuie acordate in urma aplicarii articolului 22 este prezentata in termen de doi ani de la data intrarii in vigoare a Intelegerii, drepturile ce decurg din Intelegere sunt dobandite incepand cu data intrarii in vigoare a Intelegerii sau incepand cu data deschiderii dreptului la o pensie de batranete, de urmas sau invaliditate, daca aceasta data este ulterioara intrarii in vigoare a Intelegerii, fara a aduce atingere dispozitiilor legislatiei uneia sau alteia dintre Parti cu privire la prescrierea drepturilor;
d) o prestatie care pe motiv de nationalitate sau de resedinta a fost refuzata, redusa sau suspendata, este, la cererea persoanei interesate, acordata sau restabilita de la data intrarii in vigoare a Intelegerii;
e) o prestatie acordata inainte de intrarea in vigoare a Intelegerii este revizuita, la cererea persoanei interesate. Aceasta poate fi, de asemenea, revizuita din oficiu. In cazul in care revizuirea duce la o prestatie mai mica decat cea platita inainte de intrarea in vigoare a Intelegerii, prestatia este mentinuta la nivelul sau anterior;
f) in cazul in care cererea mentionata la subparagrafele d) si e) ale prezentului paragraf este prezentata in termen de doi ani de la intrarea in vigoare a Intelegerii, drepturile deschise in baza Intelegerii sunt dobandite de la intrarea acesteia in vigoare, prin derogare de la prevederile legislatiei uneia sau alteia dintre Parti cu privire la prescrierea drepturilor;
g) in cazul in care cererea mentionata la subparagrafele d) si e) din prezentul paragraf este prezentata dupa expirarea termenului de doi ani de la intrarea in vigoare a Intelegerii, drepturile care nu sunt prescrise sunt dobandite de la data cererii, sub rezerva dispozitiilor mai favorabile ale legislatiei aplicabile.
4. Pentru aplicarea capitolului 3 al titlului III, orice perioada de activitate supusa riscului, realizata in baza legislatiei unei Parti inainte de intrarea in vigoare a Intelegerii este luata in considerare la determinarea eligibilitatii pentru prestatii si la repartizarea costurilor intre institutiile competente.
5. Pentru aplicarea articolului 8, o persoana se considera a fi detasata numai dupa data intrarii in vigoare a Intelegerii.

ARTICOLUL 48
INTRAREA IN VIGOARE SI DURATA INTELEGERII

1. Fiecare Parte notifica celeilalte Parti indeplinirea procedurii interne necesare pentru intrarea in vigoare a Intelegerii. Data ultimei dintre cele doua notificari este considerata ca fiind data intrarii in vigoare a Intelegerii.

2. Intelegerea este incheiata pe o durata nedeterminata. Aceasta poate fi denuntata de catre una dintre Parti prin notificarea celeilalte Parti. Intelegerea isi inceteaza valabilitatea la 6 luni de la data acestei notificari catre cealalta Parte.
3. Daca Intelegerea isi inceteaza valabilitatea, orice drept dobandit de o persoana in baza dispozitiilor Intelegerii este mentinut. Autoritatile competente trebuie sa convina asupra drepturilor in curs de dobandire in baza Intelegerii.

Ziarul ZigZag Român-Canadian adreseaza sincere felicitari dlui LuigiMatei, inimosul român din Quebec,precum si tuturor celor care s-au implicat in eforturile pentru realizarea celor doua importante documente in baza carora vor beneficia atitia români stabiliti inCanada si respectiv in Quebec!

– Dle Luigi Matei, ati demarat proiecte ambitioase pentru românii din Quebec si v-ati daruit ani din viata pentru ca acestea sa devina realitate. Merita sa le amintim!

– Intelegerea in domeniul securitatii socialeintre Guvernul României si Guvernul Québec-ului este ultimul proiect finalizat dintre cele pe care le-am inceput pe vremea cind eram presedinte al CRQ (Comunitatea Româna din Quebec). Si cum aceasta intelegere a intrat in vigoare pe 1 martie 2016, eu o consider ca fiind un martisor primit cadou anul acesta de catre toti beneficiarii ei: persoane, institutii si, de ce nu, chiar cele doua Guverne. (…)
La fel, dintre proiecte mai amintesc demersurile facute pentru infiintarea unui consulat onorific al României in orasul Quebec, consulat care acum il avem, recunoasterea experientei de conducator auto dobindita in România de catre imigrantii români – demers care in final a dus la recunoasterea, in iunie 2006, a experienteide conducere dobindita in tarile de origine ale tuturor imigrantilor din provincia Quebec.
Apoi, programe de stagii in cimpul muncii pentru imigranti – care au facut ca multi dintre acestia sa aiba acum un loc de munca, demersuri pentru recunoasterea competentelor profesionale dobindite in România.
Nu in ultimul rind, amintesc Acordul in domeniul securitatii sociale intre România si Canada,semnat pe 19 noiembrie 2009 si intrat in vigoare pe 1 noiembrie 2013 si, bineinteles, Intelegerea in domeniul securitatii sociale intre Guvernul României si Guvernul Quebecului, semnata pe 19 noiembrie 2013 si care a intrat in vigoare la 1 martie 2016.

– Remarcabil, mai ales ca in acest timp mergeati si la serviciu.

– Da, la multe din aceste proiecte lucram in acelasi timp in care faceam demersuri pentru acordurile in domeniul securitatii sociale. A fost o munca colosala, mai ales daca tineti cont ca in acelasi timp trebuia sa ma ocup de familia mea, sa merg la serviciu etc.
Este adevarat ca am initiat aceste proiecte si am facut demersuri pentru realizarea lor, dar tot atit de adevarat este faptul ca sint mai multepersoane care s-au implicat, de aceea eu le consider ca fiind realizari ale CRQ. Iar noi, cei din orasul Quebec, ne mindrim ca am realizat proiecte atit de importante pentru români.

Etapele celor două documente importante pentru românii din Canada şi din Quebec

– Care a fost parcursul pentru realizarea Acordului cu Canada si Intelegerii cu Quebec?

– Referitor la Intelegerea in domeniul securitatii sociale intre România si Quebec, doresc sa subliniez ca aceasta nu ar fi existat fara un Acord in acelasi domeniu, care a fost incheiat intre România si Canada. O provincie canadiana poate incheia intelegeri in domeniul securitatii sociale cu diverse tari in masura in care Canada are deja acorduri in acest domeniu cu tarile respective si continutul intelegerilor incheiate de provincia canadiana respectiva nu contravin dispozitiilor acordului incheiat de Canada.
Tinind cont de acest context, la inceput a trebuit sa incep demersurile pentru incheierea unui Acord intre România siCanada. Am facut “tatonarile” in 2004, dar adevaratii pasi i-am inceput in 2006. Fusesera inainte ceva discutii intre autoritati, dar nu au dus la nici un rezultat.
Primele scrisori i le-am adresat dlui Stephen Harper, care era atunci prim-ministrul Canadei, si dnei Diane Finley, fosta ministra a Resurselor umane si Dezvoltarii competentelor (Ressourceshumaines et Développement des compétences). In acele scrisori am subliniat si argumentat necesitatea incheierii intreRomânia si Canada a unor acorduri in domeniul securitatii so-ciale, dar am abordat si alte chestiuni precum recunoasterea diplomelor românesti si a competentelor profesionale dobindite in România. Bineinteles ca am contactat si autoritatile române, dar vreau sa mentionez ca majoritatea demersurilor cu România le-am facut prin Ambasada României in Canada. Dna Elena Stefoi, care era la acea vreme ambasadoarea României in Canada, a sprijinit foarte mult proiectele noastre, inclusiv pe acesta.
A urmat apoi un schimb continuu de corespondenta intre noi si autoritati si, in urma acceptului celor doua parti, s-au inceput negocierile si stabilirea continutului Acordului de catre echipele desemnate ale României si Canadei.

– Nu este deloc usor sa aduci la masa negocierilor Guvernele a doua tari… Si totusi, pentru o zi steagul României a fluturat alaturi de cel al Quebecului pe cladirea Parlamentului quebechez!

– Da, asa este. Nu a fost deloc simplu sa aduci Guvernele a doua tari la masa negocierilor si sa cada de acord asupra unei chestiuni propuse de un simplu presedinte al unei asociatii dintr-ocomunitate de doar 800 – 900 de oameni…
Si dupa demararea negocierilor “m-am tinut aproape de evenimente” pentru a nu fi intirziate prea mult, asa ca, la 19 noiembrie 2009, Acordul a fost semnat la Ottawa – pentru partea româna, de catre dl Bogdan Aurescu, care era secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe al României, iar pentru partea canadiana de catre dna Janice Charrette, subministru in Ministerul federal al Resurselor umane si Dezvoltarii competentelor. La invitatia dnei ambasador Elena Stefoi, am participat la acel eveniment si am avut ocazia sa cunosc mai multe persoane din Ministerul Resurselor umane si Dezvoltarii competentelor al Canadei, care la rindul lor, prima fiind doamna Janice Charrette, isi doreau sa ma cunoasca personal pentru ca la ei “aterizau” in final multe din solicitarile mele si erau curiosi sa stie “cum arata cel care le da atit de multa bataie de cap”.

Dupa semnarea Acordului, a urmat ratificarea lui in Parlamentele României si Canadei,precum si elaborarea regulamentelor de punere in aplicare… Iar la 1 noiembrie 2011, Acordul in domeniul securitatii sociale dintre România si Canada a intrat in vigoare.
Dar inca dinainte de semnarea Acordului dintre România si Canada, am inceput demersurile pentru incheierea unei Intelegeri in domeniul securitatii sociale intre Guvernul României si cel al provinciei Quebec. Pasii i-am facut aproape de aceeasi maniera ca pentru Acordul româno-canadian, numai ca de aceasta data a fost mai usor – ii cunosteam pe mai multi ministri si deputati din Quebec, dar ce este mai important este faptul ca CRQ era acum foarte cunoscuta si apreciata de catre autoritatile guvernamentale. A existat o mare deschidere pentru incheierea unei astfel de Intelegeri atit din partea primului ministru de atunci, dl Jean Charest, cit si din par-tea dnei Monique-Gagnon Tremblay, care era ministra RelatiilorInternationale, Francofoniei si Comertului exterior. Pentru partea româna, inca o data trebuie sa amintesc sustinerea si contributiadnei Elena Stefoi, fosta ambasadoare a României in Canada. Intre timp Guvernele s-au schimbat, si la Ambasada României in Canada au avut loc schimbari. Cu toate acestea, chiar daca persoanele s-au schimbat, ceea ce a fost pentru mine foarteincurajator a fost faptul ca noile Guverne si noua ambasadoare a României in Canada, dna Maria Ligor, au dat dovada de aceeasi determinare pentru a finaliza acest proiect.

Intelegerea in domeniul securitatii sociale intre GuvernulRomâniei si Guvernul Quebecului a fost semnata pe 19 noiembrie 2013, pentru partea româna de catre dna Maria Ligor, ambasador al României in Canada, iar din partea Quebecului de catre dl Jean-François Lisée, la acea data ministru al Relatiilor Internationale, Francofoniei si Comertului exterior. Iar pentru o zi steagul României a fluturat impreuna cu steagul Quebecului pe cladirea Assemblée Nationale din Quebec.A fost un moment deosebit! Iar in alocutiu-nea sa de la semnarea intelegerii, dl Jean-François Lisée, pe linga aprecierile sale pentru munca pe care am depus-o, a amintit cu umor si despre petitiile pe care le-am facut. Dupa semnare, a urmat ratificarea in Parlamente si elaborarea regulamentelor de functionare.
Doresc sa mentionez contributia la finalizarea acestui proiect a dnei Christine St-Pierre, actuala ministra a Relatiilor internationale, Francofoniei si Comertului Exterior (MRICE), a dlui Éric Théreaux, subministru in cadrul aceluiasi minister, personalului din Biroul pentru Europa Cen-trala si Orientala din Directia Europa si institutiilor europene ale MRICE din Quebec,dar si echipei care a negociat pentruRomânia aceasta Intelegere.
Nu in ultimul rind, vreau sa multumesc consiliilor de administratie ale CRQ, care au fost mai multe in toata aceasta perioada, dar si sotiei mele, care nu numai ca m-a sustinut, dar s-a si implicat in toate aceste actiuni.
Si iata ca toata munca a dat roade siIntelegerea a intrat in vigoare de la 1 martie 2016.

Importanta Acordului si a Intelegerii

– Care sint principalele prevederi si avantaje date de cele doua documente semnate de România cu Canada si respectiv cu Quebec?

– Acordul in domeniul securitatii sociale intre România si Canada permite aplicarea unei singure legislatii in privinta pensiilor pentru limita de virsta, a pensiilor de invaliditate si a pensiilor de urmas.
Acest Acord se aplica pentru Canada Legii asigurarilor pentru batrinete (le programme de la Sécurité de la vieillesse) si Planului canadian de pensii (Régime des pensions du Canada). Iar pentru România, legislatiei privind asigurarea pentru pensiile de limita de virsta, invaliditate si urmas.
Mentionez ca dispozitiile Acordului in ceea ce priveste Planul canadian de pensii (Régime des pensions du Canada) nu se aplica provinciei Quebec. Aici se vor aplica dispozitiile Intelegerii in domeniul securitatiisociale dintre Guvernul României si Guvernul Quebec.
Principalul element pozitiv al dispozitiilor acestui acord este principiul cumulului perioadelor de cotizatii la regimurile de pensii respective pe care o persoana le-a facut in România si in Canada, permitind astfel unei persoane sa primeasca pensie din România si din Canada – care altfel nu le-ar fi primit, neindeplinind conditiile minime cerute de legislatia canadiana si respectiv cea româneasca.
Va prezint un exemplu de aplicare a acestui principiu in ceea ce priveste pensia pentru batrinete (pension de la Sécuritéde veillesse) in Canada, dar mentionez ca acest principiu al cumulului perioadelor se aplica si pentru pensiile din România si pentru Planul canadian de pensii (Régime des pensions du Canada).
Conform legislatiei canadiene, pentru a primi pensia pentru batrinete (pension de la Sécurité de veillesse) este necesar de a fi  indeplinite urmatoarele conditii:
• Persoanele care au rezidenta inCanada trebuie:
– sa aiba cel putin 65 ani;
– sa fie cetatean canadian sau rezident autorizat in momentul in care cererea de pensie este aprobata;
– sa fi avut rezidenta in Canada pe o perioada de cel putin 10 ani dupa implinireavirstei de 18 ani.
• Persoanele care au rezidenta in afara Canadei trebuie sa:
– aiba cel putin 65 ani;
– fie cetatean canadian sau rezident autorizat in momentul in care cererea de pensie este aprobata;
– fi avut rezidenta in Canada pe o perioada de cel putin 20 ani dupa implinirea virstei de 18 ani.
Acum, gratie Acordului incheiat intre România si Canada, persoanele care nu au trait efectiv in Canada 10 ani si respectiv 20 ani, dupa cum prevede legea canadiana, in principiu pot fi admisibile la pensia pentru batrinete (pension de la Sécurité de veillesse) daca au contribuit la regimul de pensii din România. Vreau sa mentionez ca acest cuantum al pensiei primite se calculeaza in functie de anii de rezidenta in Canada.
Cum situatiile pot fi diferite de la o persoana la alta, este foarte important ca cei interesati sa citeasca cu atentie prevederile legilor respective si dispozitiile Acordului, pentru a determina modul in care se aplica la situatia lor specifica.
* Un alt element esential este ca pensiile din ambele tari pot fi primite in tara de rezidenta a aplicantului. Acest Acord a stabilit, intre altele, modalitatile de cooperare intre autoritatile din România si Canada pentru a solutiona cererile aplicantilor.
* Dispozitiile Acordului mentioneaza de asemenea si exceptiile la aplicarea lor, ca de exemplu personalul navigant, lucratorii din functii publice etc. Acordul contine de asemenea prevederi referitoare la lucratorii detasati si la persoanele care desfasoara activitati independente pe teri-toriul uneia dintre cele doua tari.
– Intelegerea in domeniul securitatii sociale dintre Guvernul României si Guvernul Quebec contine dispozitii care trateaza mai multe sectoare din domeniul securitatii sociale, decit prevederile Acordului dintre România si Canada.
Intelegerea se aplica legislatiei dinQuebec privind asigurarea de boala (assurance maladie), asigurarea de spitalizare si alte servicii de sanatate, Regimul pensiilor din Quebec (Régime des rentes du Québec) si celei privind accidentele profesionale, precum si legislatiei din România privind prestatiile de boala si de maternitate, pensiile de batrinete (pentru limita de virsta, anticipate si anticipate partiale), de invaliditate, de urmas, ajutorul de deces si prestatiile acordate in caz de accidente de munca si boli profesionale.
* Principiul de baza consacrat de aceasta intelegere este cel al egalitatii de tratament, astfel ca persoanele stabilite pe teritoriul unei Parti (România sau Quebec) beneficiaza de aceleasi drepturi ca si ceta-tenii acelei Parti.
Unul din exemplele pe care as dori sa-l dau este cel privind asigurarile de sanatate. Dupa cum se stie, pina la 1 martie 2016, data la care Intelegerea a intrat in vigoare, românii care s-au stablit in Quebec trebuiau sa-si cumpere asigurari private de sanatate pentru primele 3 luni.
In urma Intelegerii, incepind cu 1 martie 2016, românii ce se stabilesc in Quebec beneficiaza de asigurarile de sanatate (assurances maladie) din prima zi. Este, consider eu, foarte important acest lucru, nu numai pentru ca economiseste bani cel ce imigreaza in Quebec, dar si pentru ca inca din prima zi este tratat ca oricare cetatean din provincia francofona. Este adevarat ca cei care lucreaza in domeniul asigurarilor, fiind privati de citiva clienti, in mod sigur nu ma vor iubi din cauza acestei Intelegeri.
* Un alt element este cel privind pensiile. Intelegerea prevede totalizarea perioadelor de cotizatie la regimurile de pensii din România si Quebec, permitind drept la pensie persoanelor care nu indeplinesc conditiile doar in baza perioadei de cotizatie realizata in baza legislatiei uneia dintre Parti.
Ca exemplu concret: un român care are mai putin de 15 ani de munca in România si emigreaza in Quebec nu va avea dreptul de a solicita pensie din România. Dar totalizind perioada muncita in Quebec cu cea din România, va depasi cei 15 ani minim pe care ii prevede legislatia din România si astfel va putea solicita pensie din România pentru numarul de ani cit a muncit.
Acelasi calcul se face si privind pensia din Quebec. Mai mult decit atit, cererea de pensie din România o poate face direct la Régie des rentes du Québec care, datorita dispozitiilor intelegerii, coopereaza cu institutiile similare din România, care ii vor “exporta” pensia in Quebec.
Totalizarea perioadelor de cotizatii si “exportul” prestatilor de pensie sint alte doua principii generale pe care le consacra Intelegerea.
* Un alt principiu general stabileste ca persoana care lucreaza pe teritoriul unei Parti este supusa ca si activitate legislatiei acestei Parti.
Intelegerea are dispozitii specifice privind persoanele care lucreaza pe cont propriu, lucratorii detasati, personalul navigant si functionarii publici.
Ca si pentru Acordului de securitate sociala incheiat intre România si Canada, sugerez persoanelor interesate sa studieze cu atentie Intelegerea pentru a vedea cum se aplica situatiei lor specifice, sa fie foarte atenti la termenii utilizati, sa consulte serviciile cu clientii ale organismelor implicate. In Quebec acestea sint Régie d’assurances maladie (RAMQ), Régie des rentes (RRQ) si Commission de la santé et de la sécurité du travail (CSST).

CRISTINA SOFRONIE