luni, martie 30, 2026
CANADA CONSULTING IMMIGRATION SERVICES
Acasă Blog Pagina 66

Propunerea de revocare a sefei DNA a fost facuta de ministrul Justitiei

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Propunerea de revocare a sefei DNA a fost facuta de ministrul Justitiei

.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a cerut revocarea procurorului-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi. Anuntul a fost facut in urma cu citeva minute, in cadrul prezentarii unui Raport privind activitatea manageriala a sefei DNA pentru perioada februarie 2017 – februarie 2018.

Ce urmeaza

Raportul insotit de propunerea de revocare vor fi transmise sectiei de procurori a CSM si presedintelui Romaniei, pentru a analiza si pentru a decide in raport cu competentele constitutionale.

Ce a spus ministrul Justitiei

LIVE TEXT (Ziare.com,Hotnews.ro)

  • Avem o justitie, unii spun ca e buna, altii rea. Justitia trebuie sa fie egala pentru toti, sa fie in slujba cetateanului, sa fie buna nu si rea. Justitia trebuie sa fie egala pentru toti, sa fie in slujba cetateanului, sa fie buna, nu si rea. In urma cu 6 luni, se implineau 6 luni de la preluarea demnitatii de ministru al Justitiei. Atunci prezentam directiile de modificare pentru legile justitiei
  • Legile de modificare au fost adoptate e adevarat cu unele modificari, cateva solutii au fost declarate neconstitutionale, vor fi modificate de parlament, in sensul deciziilor CCR, in final vor fi promulgate si publicate in MOF, urmand sa produca efecte juridice.
  • Dupa alte 6 luni, se implineste exact un an de la preluarea demnitatii de ministru al Justitiei. Tot impreuna ne aflam azi aici si va voi prezenta raportul privind activitatea manageriala de la DNA
  • Demnitatea de procuror e absolut respectabila daca e exercitata in limitele competentelor constitutionale, cu buna credinta, pentru a servi binelui public, valoare care reprezinta una dintre exigentele statului de drept
  • Personal, am inceput activitatea profesionala ca procuror. Eram sef de promotie, mi s-a propus sa raman asistent universitar la Drept in Iasi, prima facultate de drept infiintata in Romania. Puteam sa optez pentru a fi judecator, notar sau avocat, dar am optat pentru demnitatea de procuror. Am fost si sunt foarte multumit de respectiva optiune pentru ca atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale, chiar daca ulterior m-am intors la Facultate, am urmat toate treptele carierei universitare, am exercitat prerogativele functiei de cancelar, 3 ani, prodecan, 8 ani, decan, 12 ani iar din februarie 2016 sunt rectorul universitatii.

 

  • Prezentul raport nu reprezinta o evaluare a activitatii DNA 
  •  Raportul de sinteza privind activitatea ministerului Public, DIICOT si DNA va fi prezentat parlamentului conform legii. Pana la finalul lui februarie, trebuie sa primesc respectivele rapoarte, sa realizez o sinteza a lor, pe care o voi prezenta. Prin urmare, obligatia din legea 304 nu are legatura cu raportul privind activitatea manageriala la DNA, prezentat azi
  • Raportul de fata reprezina luarea de pozitie a ministrului determinata de rolul sau constitutional, art 132,care stabileste ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului
  • Elaborarea raportului a fost realizata pe fondul dezbaterilor care au capatat o amploare deosebita in spatiul public in ultimul an, dezbateri care au divizat profund opinia publica, au ridicat la cote nemaintalnite in istoria recenta atacurile la persoana si punerea in discutie a unor valori constitutionale, precum prezumtia de nevinovatie, dreptul la aparare, liberatea persoanei, care au polarizat atentia forurilor europene, au declansat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost folosite niciodata fata de Romania, amenintand realizarea obiectivelor asumate de ridicare a MCV si punand chiar in pericol statul de drept
  • Luarea de pozitie priveste activitatea sefului DNA si se bazeaza pe prevederile legale privind competenta ministrului de a cere revocarea sefului DNA in cazul nerespectarii atributiilor
  • Potrivit art 51 al 3 din legea 303, la verificarea organizarii eficiente a activitatii, vor fi avute in vedere urmatoarele criterii: folosirea adecvata a resurselor, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale, repartizarea sarcinilor
  • Fata de cadrul legal invocat, am realizat o analiza privind organizarea eficienta, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilitatilor, aptitudinile manageriale ale procurorului sef al DNA, in perioada feb 2017 – feb 2018, iar

etapele institutionale premergatoare au fost si sunt urmatoarele:

  • Raportul de evaluare a eficientei manageriale si a modului de indeplinire a obligatiilor procurorului-sef, urmare a pronuntarii de catre CCR a Ceciziei 68/2017 prin care s-a constatat ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre ministerul public – respectiv DNA, si Guvern. Conflict generat de actiunea PICCJ de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG 13, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului. Am conchis atunci faptul ca rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor in raport de faptele constatate oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate ori alte masuri institutionale
  • Am pornit de la controlul pe care l-am solicitat Inspectiei Judiciare, de a face o verificare manageriala de fond la DNA, in conditiile in care ultimii zece ani nu se facuse nici una, cu exceptia celor punctuale pornite de la sesizari
  •  Am declarat ca voi lua o decizie referitoare la conducerea DNA pe baza analizei tuturor circumstantelor.
  • Raportul se bazeaza si pe declaratiile publice ale procurorului sef al DNA.

Intru in fondul de analiza a raportului

  • Daca as sari direct la concluzii, v-as spune ca acele concluzii sunt fundamentate pe un numar de 20 de puncte, care prezinta 20 de categorii de acte si fapte, mentionate in raport.
  • Punctul 1: Am retinut o situatie fara precedent in cadrul raporturilor dintre autoritatile publice din Romania:
  • Intr-un singur an, 2017, au fost inregistrate trei conflicte juridice de natura constitutionala, in cadrul carora DNA prin conducerea sa a fost chemata in fata instantei de contencios constitutional. Trei conflicte in care CCR a circumstantiat ferm compententa DNA in doua dintre ele, sanctionand comportamentul lipsit de loialitate, neconstitutional, din partea procurorului sef al DNA.
  • Am aratat prin raportul de analiza a activitatii procurorului sef DNA din martie 2017 ca in sine constatarea unui singur conflict juridic nu are aptitudinea de a determina revocarea conducatorului institutiei. Conduitele contrare constitutiei, izolate, pot fi indreptate.
  • Concluziile sunt evident diferite cand incalcarea constitutiei depaseste limitele de competenta prevazute de constitutie si de lege, cand incalcarile devin sistematice
  • In mai putin de jumatate de an de la decizia 68/2017, DNA prin conducerea sa a fost chemata iarasi in fata CCR, pentru inca doua conflicte de natura constitutionala. Asadar, trei sesizari intr-un singur an, dintre care in doua CCR a constatat existenta unei incalcari a constitutiei, de catre DNA, prin conducerea sa.
  • In a treia situatie, desi CCR nu a constatat un conflict juridic, a facut in considerente necesarele precizari prin care a orientat pe viitor conduita DNA, in sensul ca nu poate ancheta oportunitatea adoptarii unei HG. Acolo era o OUG, aici era vorba de HG.
  • E un bilant semnificativ si daca privim din perspectiva activitatii CCR: Daca examinam cea mai recenta statistica a CCR, care releva ca numarul deciziilor prin care se constata conflicte juridice constitutionale intre autoritati au fost de 13, dintr-un numar de 39 de decizii de la momentul revizuirii Constitutiei din 2003
  • In 14 ani, au fost constatate 13 conflicte, dintre care 2 in 2017 si generate de catre DNA
  • Prin incalcarea limitelor de competenta in raport cu Parlamentul, Guvernul, CCR, printr-o conduita contrara principiului colaborarii loiale. Prin decizia 68, CCR a retinut ca Ministerul Public s-a considerat competent sa verifice oportunitatea si implicit legalitatea adoptarii OUG.
  • O astfel de conduita, a spus Curtea, echivaleaza cu incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat. Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau CCR.
  • Ministerul Public, prin DNA, si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional. Mai spunea Curtea ca actiunea Ministerului Public creaza o presiune asupra membrilor Guvernului.
  • Declansare unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui mare numar de funcitonari publici, ministri, a detemrinat o stare de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creaindu-se premisele unui blocaj. Sub imperiul unei temeri de formularea unor viitoare acuzatii, Guvernul e blocat in activitatea sa de leguitor
  • Curtea Constitutionala a constatat un conflict juridic constitutional, retinand conduita pe care trebuie sa o urmeze DNA, in sensul abtinerii de la actiuni care au ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Ministerul Public nu are competenta sa desfasoare activitati de cercetare penala pentru oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.
  • Un singur act nu e de natura sa determine o sanctiune, spuneam atunci (in martie 2017 – n.red.)
  • Ulterior, prin decizia 611 / 2017, referitoare la cerrerile de solutionare a conflictelor juridice constitutionale dintre Parlament si ministerul Public, pe de o parte, formulate de presedintele Senatului si Camerei, Curtea Constitutionala a constatat iar un conflict juridic de natura constitutionala prin refuzul procurorului-sef de a se prezenta in fata comisiei speciale de ancheta a Parlamentului pentru alegerile din 2009.
  • CCR a retinut in ce o priveste pe doamna Kovesi ca a refuzat sa dea curs celor trei invitatii si sa se prezinta in fata comisiei speciale, iar la solicitarea de a raspunde in scris, a dat un raspuns incomplet, care a contribuit la prelungirea perioadei de activitate a respectivei comisii. Si aici CCR a constatat ca prin refuzul de prezentare s-a creat un blocaj in activitatea comisiei, care a dus la prelungirea cu 60 de zile a termenului
  • CCR a stabilit ca in aplicarea colaborarii loiale intre institutii, au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazuril
  • Concluzionand, CCR a stabilit ca procurorul-sef DNA inlatura a priori orice colaborare loiala cu parlametul, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment public cu interes desebit, daca s-a aflat intr-un anumit loc la momentul alegerilor prezidentiale din 2014
  • CCR a statuat ca prin refuzul de a se prezenta in fata Comisiei si de a prezenta informatiile solicitate, este incalcata autoritatea parlamentului, organ reprezentativ al poporului, si desfasurarea activitatii sale
  • In al patrulea rand, prin decizia 757/2017 asupra cererii de solutionare a unui conflict juridic constitutional dintre Guvern si DNA, legat de anchetarea emiterii a doua HG, desi CCR nu a constatat un conflict juridic, a precizat in considerentele deciziei, care sunt obligatorii, ca in privinta oportunitatii emiterii actului administrativ individual parchetul nu are competenta de a incepe urmarirea penala, dar poate cerceta faptele de natura penala savarsite in legatura cu emiterea. Daca legea permite realizarea unei anumite operatiuni administrative, nu poate fi pusa in discutie cenzurarea oportunitatii. Aceste considerente le reiau pe cele din decizia 68 a CCR
  • Iti pui intrebarea cum de, in conditiile in care cu jumatate de an urma CCR spune ca procurorul nu poate ancheta oportunitatea, ulterior sub considerentul ca e vorba de HG si nu OUG, au fost verificate absolut aceleasi aspecte
  • In al cincilea rand, din comunicatul DNA privind verificarea celor doua HG (legate de cazul lacului Belina – n.red.), s-a prevazut ca au fost incalcate prevederile Constitutiei si Legii 213/1998. Scria in comunicat ca au fost incalcate o serie de dispozitii ce reglementeaza normele de tehnica legislativa. DNA s-a erijat in evaluator fara nicio distinctie inclusiv asupra aspectelor de oportunitate in adoptarea HG.
  • In partea speciala a Codului Penal sunt prevazute faptele penale, infractiunile, nu in legea privind tehnica legislativa sau proprietatea publica. In legislatia penala avem probabil prea multe incriminari, aproape o mie, dar niciuna nu are denumirea marginala in fapta de a adoptare a unui act normativ cu incalcarea normelor de tehnica legislativa. Nu constituie infractiune, nu o verifica procurorul, o sanctioneaza CCR, instanta de contencios administrativ daca e de rang infralegal.
  • In al saselea rand, ulterior acestui fapt, afirmand ca cele cuprinse in comunicat au exprimat simple opinii ale institutiei, stiti bine ca DNA a retras comunicatul,  apreciem ca e inadmisibila o astfel de abordare oprin care sunt afectate valori si drepturi fundamentale ale unei persoane fizice. Ca ministru, nu pot sa exprim simple opinii cand te referi la demnitatea, libertatea unei persoane. In randul 7, trei conflcite juridice de natura constitutionala, in mai putin de un an calendaristic, in prezentarea … (Ziaristii incep sa vocifereze, vor o concluzie, cer o discutie cu ministrul)
  • … …sunt si avizele date de Comisia de la Venetia,  – am ajuns la pagina 11 din pagina 36 – pun acest raport pe pagina MJ, il veti dezbate, comenta, dupa care eventual voi veni si voi tine o conferinta de presa.Comisia de la Venetia prevedea in 2012 ca Romania contururile politice si constitutionale trebuie dezvoltate, demnitarii nu urmaresc intotdeauna interesele statului ca un intreg
  • CCR a constatat ca prin conduita sa sefa DNA nu numai ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatile, ci refuza sa participe la clarificare aunor aspecte legate de un interes de ordin public
  • In al optulea rand, am retinut comportamentul excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor
  • In realizarea angajamentului asumat prin precendetul raport, am solicitat in iulie 2017 un control al Inspectiei Judiciare la DNA. In cuprinsul raportului, se consemneaza o serie de dificultati, intampinate de inspectori, retinandu-se inclusiv indicii cu privire la savarsirea abaterii discipliniare constand in obstructioarea activitatii inspectorilor de catre sefa DNA.
  • In al noualea rand, implicarea in anchetele altor procurori realizate cu incalcarea competentelor constitutionale. Declaratii publice de notorietate releva comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi ca personal a supravegheat ancheta procurorilor in legatura cu OUIG 13  Citez: “Eu mi-am asuma acest dosar impreuna cu dl procuror x si y, nu au facut un milimetru la stanga s-au la dreapta fara ca eu sa spun da”. Se observa o implicare in realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice, intr-o ancheta contrara limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o indreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o releva iesirile in spatiul public
  • In al zecelea rand, prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolva dupa rezonanta publica pe care o au, nu dupa calitatea persoanei anchetate, ci in ordinea cronologica a inscrierii sesizarii. Am aici referiri la articolele 99 lit c din 303, 99 lit m din aceeasi lege
  • In al 11-lea rand, cu prilejul unor evenimente publice – Contestarea actelor si autoritatii CCR – sefa DNA a invinovatit practic CCR punand pe seama deciziilor Curtii pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte apreciate ca fiind de natura penala. “Din acest motiv procurorii mai pot investiga doar faptele de abuz in serviciu in care s-a incalcat legislatia primara. Reiese ca societatea ramane neaprata in fata unor astfel de practici, dupa de decizia CCR. Pe langa pierderile de milioane de euro, intreaga societate va privi cum cei cu functii publice vor urmari satisfacerea unor interese diferite de ale societatii”
  • In al 12-lea rand, la inceputul lui 2017, sefa DNA a declara ca se teme de desfiintarea DNA. In alt interviu, la Euronews, s-a lansat intr-o critica dura a proiectelor de legi din dezbaterea parlamentara, acuzand politicienii si oamenii de afaceri ca lovesc impotriva efortuui de curatare a uneia dintre cele mai corupte tari din UE.
  • Potrivit Constitutiei, tuturor legilor in vigoare, procurorul isi exercita competentele legale, interpreteaza, aplica legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului.
  • In al 13-lea rand, au fost exprimate critici vehemente cu privire la unele propuneri de modificare legislativa, dovedite ulterior ca fiind constitutionale. Afirmatiile astfel facute sunt fara precedent si nereale, au afectat iremediabil imaginea Romaniei, sunt de natura sa creeze o imagine falsa asupra realitatii, asupra Romaniei si a statului de drept
  • Eram la dezbaterea din Parlamentul European, am avut 9 intrevederi cu oficiali, si multi interlocutori, oameni de seama, evocau aspecte asupra carora fusesera informati gresit, sa nu spun dezinformati. A ajuns acest mesaj, prin dezinformare. Am explicat de 9 ori ca Romania nu are nicio legatura cu situatia juridica in care se afla Polonia, pentru ca in Romania nimeni nu a pus problema nerespectarii deciziilor CCR, nimeni nu a schimbat procurorii-sefi sau presedintii de instante, ministrul Justitiei nu are astfel de competente. Ne aflam intr-o cu totul alta paradigma, prezentata deformat.
  • In al 15-lea rand, enuntul este urmatorul: Incercarea de a obtine condamnari cu orice pret. In conditiile in care s-a afirmat ca trebuie sa venim cu dosare importante, sa ajungem la ministri, la persoane de rang inalt. Aceasta incercare – decapare e cuvantul cheie, e absolut contrara oricarui stat de drept. O cauza penala are rostul ei, nu sunt cauze penala mai importante si mai putin, pentru ca in joc e destinul unui om egal cu toti ceilalti. Cauzele trebuie rezolvate asa cum au fost organele sesizate, nu dupa functii
  • In al 16-lea rand, enuntul este: Cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor si raportari eronate.Aici e o pagina mai tehnica. Se raporteaza numarul de inculpati trimisi in judecata in 2016 si se raporteaza numarul de achitari din 2016, concluzionandu-se ca a scazut rata achitarilor. Si daca pui raportul de achitari pe anul in curs, ai un calcul la alta baza decat cea factuala.
  • In al 17-lea rand: Neimplicarea procurorului-sef DNA in identificarea si eliminarea comportamtenlor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spatiul public e plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu, el a fost apreciat, in loc sa fie luate masuri de verificare
  • In al 18-lea rand, falsificarea transcierii unor convorbiri telefonice, inregistrarea are un continut, transcriptul are alt continut. Am aici notate multe hotarari judecatoresti prin care instanta a statuat neconcordanta intre inregistrare si transcriere, motiv pentru care cauza a fost trimisa inapoi.
  • In al 19-lea rand: Tergiversarea solutionarii unor cauze. Curtea Europeana prevede solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Termenul rezonabil e mai mic decat termenul de prescriptie. Am avut recent un caz pe care nu ai cum sa-l uiti, Microsoft, lasat atatia ani in nelucrare, incat a trecut si termenul de prescriptie, ceea ce este absolut inadmisibil.
  • In al 20-lea rand: Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori, si ma refer  la DNA Ploiesti.   Eu nu spun ca e adevarat, dar in toata opinia publica, cand s-a ajuns ca procurori cu functie se reclama intre ei, exista obligatia minimala sa vezi daca e adevarat sau nu, si nu sa lauzi respectiva unitate

(Tudorel Toader socoteste cat costa un dosar la fiecare parchet: La Ministerul Public un dosar costa sub 2000 lei, la DIICOT 6000 lei, la DNA 39.400 si ceva de lei)

Concluzii:

  • Potrivit Art 1 din Constitutie, Romania e stat de drept, in Romania s-a dezvoltat componenta de prevenire dar si de combatere a coruptiei. Buna activitate a DNA din acest ultim punct de vedere e consemnata in documentele interne si internationale. Standardul luptei anticoruptie nu trebuie insa sa protejeze comportamente neconstitutionale, defaimatoare la adresa Romaniei, conducatorilor institutiilor publice. DNA trebuie sa continue sa functioneze legal.
  • DNA nu se identifica cu procurorul sef, ale carei actiuni au demonstrat ca pot pune in pericol chiar institutia, prin exces de autoritate, comportament discretionar, sfidarea autoritatii Parlamentului, contestarea deciziilor CCR
  • Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care permit unei tari sa evite si sa depaseasca crizele posibile. A retinut comisia de la Venetia, intr-un aviz. Combaterea coruptiei trebuie sa continue insa in conformitate cu statul de drept
  • Nimeni nu e mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifica pe cele rele. Trebuie sa dezvoltam ce e bun, sa eliminam ce e rau. M-as adresa fiecarui roman in parte. Sa faceti un exercitiu cu ochii inchisi sau deschis: Imaginati-va faptul ca e unul arestat pe nedrept si ca sta in puscarie o luna pe nedrepte, vorbeste singur, nu are cui sa se planga, dupa care e achitat, ne pare rau, despagubire din buget fara nicio raspundere. Ziaristii cer exemple. Nu stiti? Nu doresc la nimeni sa fie victima unei erori judiciare. Daca vreunul e victima, isi schimba radical intelegerea lucrului desfasurat, aplicarea prezumtiei de nevinovatie.
  • Potrivit comisiei de la Venetia, un exercitiu al puterii care conduce la abuzuri irationale sau nerezonabile, deciziile opresive incalca statul de drept
  • Declansez procedura de revocare din functie a procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

 

STIRE IN CURS DE ACTUALIZARE

 

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

 

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

Prof. Vania Atudorei, decorat cu Medalia pentru benevolat a MS Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii si Canadei

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Prof. Vania Atudorei, decorat cu Medalia pentru benevolat a MS Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii si Canadei

.

Sub inaltul patronaj al Guvernatoarei Canadei, E.S. Julie Payette, ieri a avut loc la Toronto ceremonia de acordare a unor inalte distinctii si decoratii canadiene, iar singurul roman  dintre cei 59 de canadieni onorati a fost prof. Vania Atudorei. Distinctia i-a fost acordata romanului din Montreal pentru munca de benevolat pe care a depus-o in diferite sfere de activitate in cei 28 de ani de cind se afla in Canada. VEDETI GALERIA FOTO LA FINALUL ARTICOLULUI

Specialist in microbiologie si farmacie, profesorul de la Colegiul Gerald-Godin din Montreal a mai primit distincii din partea Canadei – Medalia Jubileului de Diamant al Majestatii Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii si Canadei (2012), dar si a Frantei – prin decret semnat de premierul francez i s-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului “Palmes Academiques” (2014). De ieri, acestor distinctii li se alatura si Medalia pentru benevolat a Majestatii Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii si Canadei.

Cititorii ziarului ZigZag Roman-Canadian il cunosc pe prof. Vania Atudorei, editie de editie, prin intermediul interviurilor inedite realizate cu personalitati din diverse domenii – nu doar din Romania sau Canada, ci din mai multe colturi ale lumii.

 

 

Desi am fost prezenti la ceremonia de ieri, ii spunem inca o data SINCERE FELICITARI, DOMNULE PROFESOR!

 

 

Medalia pentru benevolat a Majestatii Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii si Canadei

Medalia de argint a Suveranei Elisabeta a II-a este o distinctie oficiala onorifica a Canadei, care recunoaste realizarile exceptionale benevole, precum si devotamentul cetatenilor canadieni care, cu generozitate, isi pun la dispozitia societatii talentul si competentele profesionale.

Creata in anul 2016, aceasta distinctie a inlocuit Premiul Guvernatorului General al Canadei, iar medalia este insotita de o insigna ce poate fi purtata zilnic, de o scrisoare oficiala si de o diploma.

Medalia are un diametru de 36 de mm si are pe avers portretul M.S. Regina Elisabeta a II-a, iar pe revers sint infatisate doua inimi inlantuite, care simbolizeaza compasiunea si generozitatea, iar razele ce le inconjoara reprezinta timpul acordat semenilor. Panglica medaliei are la mijloc culorile vice-regale albastru si auriu, fundalul rosu este culoarea regala, iar cele cinci benzi aurii evoca degetele miinii.

CRISTINA SOFRONIE

Foto: ZigZag Roman-Canadian
E.S. Julie Payette si prof. Valia Atudorei – Credit foto: MCpl Vincent Carbonneau, Rideau Hall © OSGG, 2018
Diploma ce insoteste Medalia pentru benevolat a Majestatii Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii si Canadei (Foto: ZigZag Roman-Canadian)
E.S. Julie Payette si prof. Valia Atudorei, alaturi de consulul general al Romaniei la Toronto, Mugurel Stanescu, directorul Zigzag Roman-Canadian, Razvan Dupleac si editorul sef al publicatiei, Cristina Sofronie (Foto: ZigZag Roman-Canadian)

 

 

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

 

Trudeau in India, fata de portul kirpanului: opinie diferita de a Parlamentului Quebec

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Trudeau in India, fata de portul kirpanului: opinie diferita de a Parlamentului Quebec

.

Imaginile cu familia premierului canadian Justin Trudeau vizitind Taj Mahal au facut rapid inconjurul lumii. Probabil insa ca declaratiile facute la Delhi fata de inderdictia de a purta kirpan in Parlamentul din Quebec vor capta interesul cu aceeasi repeziciune, de aceasta data al clasei politice din provincia francofona a Canadei.

Curtea de Apel din Quebec a confirmat ieri ca Adunarea nationala nu si-a depasit prerogativele atunci cind a adoptat, in 2011, o motiune prin care a dat dreptate serviciului de paza al Parlamentului Quebec de a interzice purtarea kirpanului (pumnal ceremonial purtat de shikh-ii ordodocsi) in interiorul acestui edificiu. In 2015 si Curtea Superioara a respins obiectia ridicata de doi reprezentanti ai Organizatiei Mondiale Sikh din Canada (World Sikh Organization of Canada, WSOC), nemultumiti ca au fost pusi sa lase acest obiect la punctul de control de la intrarea in Parlamentul din Quebec. Balpreet Singh si Harminder Kau, cei doi reprezentanti ai WSOC, au fost in 2011 in Adunarea Nationala pentru a prezenta memoriul acestei organizatii in cadrul consultarilor privind legea privind “acomodarile rezonabile” in serviciul public si in unele institutii.

Intrebat in conferinta de presa sustinuta la Delhi despre decizia Curtii de Apel din Quebec, premierul Justin Trudeau si-a reafirmat opozitia fata de orice forma de restrictie vestimentara impusa minoritatilor religioase: “Cred ca toti canadienii stiu foarte bine unde ma pozitionez in apararea drepturilor minoritatilor si drepturile minoritatilor religioase de a purta ceea ce aleg sa poarte. Pozitia mea a fost intotdeauna foarte clara“.

Totusi, premierul canadian a evitat sa spuna daca in opinia sa decizia de ieri a fost neconstitutionala sau a incalcat Carta canadiana a drepturilor si libertatilor.

Referitor la decizia Curtii de Apel din Quebec, reprezentantii WSOC au declarat ca se asteptau la acest verdict: “In Canada, la Adunarea Nationala din Quebec si in inchisori sint singurele locuri in care kirpanul este complet interzis. Este regretabil ca problema kirpanului a fost atit de politizata in Quebec. Nu se mai refera la drepturile omului si la securitate, ci la politica de identitate“, a fost comentariul facut de Balpreet Singh.

Povestea va continua, intrucit WSOC vrea sa conteste la Curtea Suprema a Canadei decizia luata ieri de Curtea de Apel din Quebec.

Foto: easterneye.eu

 

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

 

 

Incurajati-i pe studentii romanii veniti in Canada la John Molson Undergraduate Case Competition

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Incurajati-i pe studentii romanii veniti in Canada la John Molson Undergraduate Case Competition

Incepind de astazi si pina in data de 24 februarie, la Montreal se desfasoara John Molson Undergraduate Case Competition (JMUCC), cel mai cunoscut concurs la nivel global de studii de caz in management.

Pentru prima data, la aceasta competitie, ce are loc la la John Molson School of Business (Concordia University), participa patru studenti de la Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor: Deak Peter (Informatica economica, anul III), Eltes Rita (Management, anul III), Kelemen Kincso (Informatica economica, anul II) si Szabo Norbert (Finante-banci, anul III).

Pe pagina Fb a JIMUCC sint prezentate echipele din cele 14 tari participante. Ii puteti incuraja pe studentii din Romania prin like-uri si mesaje dind click AICI.

 

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

 

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

 

26 februarie: Simona Halep va reveni pe No 1 in clasamentul WTA

ZigZag Roman-Canadian
-
0
26 februarie: Simona Halep va reveni pe No 1 in clasamentul WTA

.

26 februarie. Aceasta este ziua in care Simona Halep va reveni pe primul loc in clasamentul WTA.

Infringerea Carolinei Wozniacki din semifinalele de la Doha (in fata Petrei Kvitova), coroborata cu anuntata sa absenta de la turneul din Dubai, vor duce la pierderea de catre poloneza a primei pozitii in clasamentul WTA – No 1 mondial urmind a-i reveni tenismenei romance.

Simona are acum 7.965 de puncte si Wozniacki 8.010. Ca si anul trecut, Simona nu va participa nici acum la turneul din Dubai – deci, nu va pierde nici un punct in clasamentul WTA. In schimb, Wozniacki, care a ajuns anul trecut in finala la Dubai si, pentru ca nu-si va apara acum titlul, va pierde puncte importante: va ajunge la 7.425 (prin scaderea a 585 primite anul trecut pentru finala disputata).

Reamintim ca Simona Halep a anuntat saptamina trecuta (inainte de semifinalele de la Doha) ca ia o pauza din motive medicale si ca spera sa se refaca pentru a fi in forma maxima la Indian Welles si Miami.

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

Quebec – cu savorile berilor “Lupul Dacic”, “Dragaica”, “Transilvania”, “Biserica Neagra”, “Ada Kaleh”

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Quebec – cu savorile berilor “Lupul Dacic”, “Dragaica”, “Transilvania”, “Biserica Neagra”, “Ada Kaleh”

.

Denumirile de mai sus nu spun multe canadienilor, dar in mod cert eticheta sortimentului “Draconic Transylvanian” le va atrage atentia celor care fac o analagie intre figura domnitorului Vlad Tepes si mitul Dracula, atit de prizat in Occident.

Insa romanii din Quebec tresar cind vad pe rafturile magazinelor (IGA) aceste sortimente. Asa s-a intimplat cind un prieten a pus pe o retea de socializare poza cu sticla “Lupul dacic“, etalata alaturi de alte beri cunoscute.

Mai multe detalii in curind, dar cind iesiti la cumparaturi nu uitati sa cautati pe rafturi si berile “Lupul Dacic“, “Transylvania Pale Ale“, “Draconic Transylvanian Pale Ale“, “Dragaica“, “Ada Kaleh“, Eglise Noire” – precum si “Der Drachenorden“, “Kolsch“, “King Cogne“. Toate sint produse de aceeasi braserie (Brasserie Kruhnen) si, dupa cum se afiseaza cu mindrie pe site, isi datoreaza savorile unice  unui ingredient secret din bucataria transilvaneana (nu, nu este usturoiul, asigura producatorii glumin ), ci unul a carui tenta florala potenteaza savoarea acestor beri si le distinge de alte marci ce se gasesc in Quebec.

 

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

 

Motiv de cearta intre Canada si SUA: Madawaska – “Tara porcilor spinosi”

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Motiv de cearta intre Canada si SUA: Madawaska – “Tara porcilor spinosi”

.

In limba Mi’kmaq, “madawas” inseamna “porc spinos“, iar “kak” inseamna “loc, pamint sau tara“. Republica Madawaska, sau “tara porcilor spinosi“, a fost o entitate administrativa fara un statut clar si fara o organizare civila distincta ce a fost definitivata in primul rind de oamenii care o populau – si care au impartit aceeasi limba, cultura si religie.

Din punct de vedere geografic, Madawaska a fost o regiune de frontiera care a inclus parti din Quebec, New Brunswick (Canada) si Maine (SUA). De-a lungul timpului, zona a fost motiv de disputa intre provinciile canadiene, precum si intre Statele Unite si coloniile britanice din America de Nord. Principalul motiv al discordiei a fost industria lemnului de cherestea, care a facut ca SUA si Guvernul de la Londra sa incerce sa controleze padurile bogate din regiune. Desi Madawaska a fost in final impartita intre americani si Canada, localnicii si-au pastrat mostenirea culturala si au ignorat frontierele impuse, facind afaceri in ambele parti ale granitei.

Un teritoriu disputat

Definirea in termeni clari a Republicii Madawaska este dificila, deoarece aceasta nu a fost nici o entitate civila organizata, nici o entitate administrativa bine precizata. Ca urmare, nu au existat nici un district, stat sau colonie bine definite, care sa cuprinda intreaga regiune. In schimb, ea a fost definita de oamenii care au populat-o si care au impartasit aceeasi limba, cultura si religie. Locuitorii din regiune au fost si sint si astazi cu precadere acadieni si canadieni francezi.

Din punct de vedere geografic, Madawaska a fost o zona de granita care a inclus parti din Quebec, New Brunswick si Maine, fiind concentrata de-a lungul malurilor riului Saint-John. Mai exact, zona a inclus valea superioara a riului Saint-John in New Brunswick, Temiscouata si sudul regiunii Kamouraska din Quebec, precum si districtul Aroostook din Maine. Madawaska a fost numele unui riu care se varsa in St-John si care marca locul unde s-au stabilit locuitorii vaii (aborigeni si europeni).

Primii locuitori ai regiunii Madawaska au fost aborigenii, care s-au stabilit pe malurile acestui riu, profitind de bogatia de resurse din regiunea salbatica. Insa oamenii care au definit in cele din urma regiunea si au dat aroma sa distincta, care poate fi intilnita si astazi, au ajuns in zona in anii de dupa Revolutia Americana.

Dupa expulzarile care au marcat perioada 1755-1764, mai multi acadieni s-au stabilit in valea inferioara a riului St-John. Ulterior, sosirea in regiune a mii de loialisti britanici i-a fortat pe multi acadieni sa ia in considerare o noua mutare. Acadienii erau ingrijorati nu doar de faptul ca loialistii – protestanti si anglofoni – ii vor asimila. Ei se temeau si ca va ramine putin pamint de impartit pentru copiii si nepotii lor. Mai mult, din moment ce deplasarea in zone cu teren mai ieftin si mai bogat in resurse a fost o miscare obisnuita pentru colonistii nord-americani, odata ce regiunea lor adoptiva a fost cucerita, multi acadieni au considerat firesc sa se mute in Madawaska. Impreuna cu acadienii, numerosi canadieni francezi din regiunile Cote-du-Sud si Kamouraska, care erau suprapopulate, au ajuns si ei in zona in cautarea lor de terenuri pentru agricultura.

Datorita succesului pe care l-a cunoscut industria lemnului, populatia din regiunea Madawaska a crescut pe intreg parcursul secolului al XIX-lea. Locuitori din Noua Anglie si numerosi canadieni francezi au ajuns in zona, in cautare de pamint ieftin si pentru a lucra in industria de cherestea, in schimb foarte putini acadieni au migrat in regiune in aceasta perioada. Plecati in special din valea Kennebec, colonistii din Noua Anglie au trait izolati de populatia vorbitoare de limba franceza, stabilindu-se cu precadere in zonele din vestul regiunii si lucrind in industria lemnului.

Pe de alta parte, canadienii francezi au cautat sa se integreze cu populatia bastinasa vorbitoare de franceza. Insa interesant este ca a existat o diviziune clara intre canadienii francezi si colonistii acadieni. Majoritatea imigrantilor noi nu aveau nici o legatura familiala cu zona, ceea ce a provocat disensiuni cu acadienii. Noii-veniti erau priviti cu mare neincredere, nu s-au putut casatori cu cei din familiile bastinase si, de multe ori, nu erau lasati sa faca cumparaturi pe datorie la magazinele din micile asezari.

Agricultura, sursa de bogatie

Desi au ajuns in regiune din diferite zone, locuitorii din Madawaska au impartasit citeva lucruri comune. Cel mai important, deoarece majoritatea erau acadieni si canadieni francezi, populatia sa a fost cu precadere romano-catolica si vorbitoare de franceza. De asemenea, agricultura a fost in centrul vietii locuitorilor din Madawaska, care cultivau cu precadere griu, orz, ovaz, cartofi si chiar tutun, cresteau vaci si cai – calitatea armasarilor din Madawaska fiind faimoasa in intreaga America de Nord.

Desi Madawaska era departe de marile centre comerciale nord-americane, regiunea nu a fost deloc izolata. Zona se afla pe o ruta importanta, cunoscuta ca urmare, locuitorii au importat numeroase bunuri care nu erau specifice zonei, bucurindu-se de produse exotice aduse din regiuni mai circulate: ciocolata, mirodenii, bere, whisky, ceai si cafea. Familiile erau numeroase, unele avind pina la 14 copii, casatoria fiind o necesitate economica.

Inainte de sosirea colonistilor vorbitori de limba franceza, comertul cu blanuri era principala activitate economica din regiune. Dupa sosirea lor, zona a devenit cunoscuta ca un producator important de griu. Istoricii sustin ca a fost produs atit de mult griu, incit colonistii nu numai ca aveau suficiente resurse pentru propria lor existenta, dar au si exportat cantitati importante.

Cu toate acestea, pina la mijlocul anilor 1830, productia de griu a inceput sa scada in zona ca urmare a unor recolte sarace, ierni mai lungi si a concurentei fermierilor din vest.

Dupa declinul industriei griului, o alta industrie a inceput sa se dezvolte rapid: cheresteaua. In Madawaska se aflau paduri de pini intinse, care erau atit de bogate incit au provocat multi ani de tensiune intre Statele Unite si America de Nord Britanica. Initial, colonistilor li s-a permis sa taie copacii doar de pe pamintul lor, daca primeau o aprobare oficiala de la Guvern. Locuitorii puteau vinde lemnul pentru a-si suplimenta veniturile obtinute din vinzarea cerealelor si multe familii au facut averi combinind exploatarea forestiera cu agricultura. Pina la mijlocul anilor 1830 insa, industria lemnului s-a extins cu repeciziune, dupa ce au ajuns in regiune tapinarii implicati in operatiuni de taierea lemnului pe scara larga si, ca urmare, mai multe “tabere de cherestea” au fost deschise in vale, atragind muncitori din regiunea superioara a vaii Saint-John, din Canada inferioara si din Noua Anglie. Iar lucrurile s-au complicat odata cu sosirea in zona a lucratorilor forestieri americani.

Republica Madawaska

In diferite momente ale istoriei, Madawaska a fost un teritoriu disputat de trei entitati diferite: New Brunswick, Quebec si Statele Unite. Incepind cu sfirsitul anilor 1780, provinciile Quebec si New Brunswick si-au sustinut pretentiile fata de regiune si, pentru o scurta perioada, fiecare si-a afirmat, in acelasi timp, autoritatea asupra zonei. Intr-o harta realizata in 1790, autoritatile din Quebec au revendicat Madawaska ca parte a teritoriului lor si au oferit loturi de teren pentru potentialii colonisti. Concomitent, si cele din New Brunswick au recurs la tactici similare si au incurajat colonistii sa se stabileasca in zona pe care o considerau ca face parte din teritoriul lor. Situatia a provocat numeroase probleme: comerciantii si-au contestat licentele de comert unul altuia, ceea ce a dus la procese comerciale multiple.

Lucrurile au devenit mai complicate odata cu sosirea taietorilor de lemne americani. A fost momentul in care, aproape pe neasteptate, in zona a aparut si… Republica Madawaska. Originile republicii-fantoma pot fi gasite in Tratatul de la Paris (1783), care a stabilit granita dintre SUA si coloniile britanice din America de Nord. Ca si in cazul altor citorva zone disputate aflate de-a lungul granitei ce nu fusese definita cu exactitate, zona Madawaska si regiunea mai mare care o includea, aflata intre statul american Maine si provincia canadiana New Brunswick, au reprezentat motive de disputa intre diferite tabere, pina in 1842.

Padurile vaste si bogate din regiune nu au trecut neobservate si, in anii 1810, lucratori forestieri din sudul statului american Maine s-au stabilit de-a lungul riurilor St-John si Aroostook. Aceasta a provocat o disputa teritoriala, intrucit cine avea jurisdictie asupra regiunii controla padurile.

Unul dintre acesti tapinari s-a aflat in prim-planul unui eveniment care a schimbat starea de fapt in zona. In 1817, in regiune a ajuns colonistul american John Baker, care si-a stabilit resedinta la vest de confluenta dintre riurile Meruimticook (numit astazi Baker Brook, in onoarea lui) si St-John. Zona face parte din provincia canadiana New Brunswick. In afara celor care locuiau in asezarea Madawaska, regiunea – astazi numita districtul Aroostook – era pustie.

La recensamintul din 1830, Madawaska avea o populatie de 2.487 persoane, iar cele mai apropiate asezari erau Aroostook (unde traiau 261 de persoane) si Houlton Plantation (cu 576 de locuitori). In 1825, Baker a cerut oficialilor din Maine includerea zonei Madawaska in statul american. Deoarece Baker credea aproape cu fanatism ca teritoriul apartine statului Maine, Guvernul britanic l-a privit ca pe un agitator si un provocator. In 1827, Baker a recurs la mai multe actiuni care au infuriat autoritatile din New Brunswick: a incercat sa opreasca trimiterea postei cu canoea intre Madawaska si Quebec, pe riul St-John, a incercat sa-i oblige pe locuitorii francezi din Madawaska sa respinga autoritatea britanica asupra regiunii si a impiedicat un politist sa efectueze o arestare – astfel incerca el sa sfideze autoritatile britanice.

La 4 iulie 1827, a organizat la casa lui o petrecere de Ziua Independentei, unde i-a invitat pe toti colonistii din Madawaska. In acea perioada, 16 familii americane locuiau in valea riului St-John, alaturi de colonistii francezi. In timpul petrecerii, Baker a proclamat ca intreg teritoriul Madawaska este independent de orice jurisdictie straina si a promis ca nu va recunoaste nici o alta autoritate in afara de Statele Unite. Pentru a saluta crearea noii republici, Baker a inaltat un steag creat de sotia sa, Sophronia “Sophie” Rice. In cursul serii a avut loc un bal, in timpul caruia Baker a anuntat organizarea la 10 august a unei adunari pentru a considera ratificarea unui Guvern al Republicii Madawaska. Baker spera ca, urmind exemplul sau, locuitorii “republicii” isi vor declara apartenenta la Statele Unite.

Impreuna cu Steven Grover, Baker a pregatit asa-numitul Madawaska Compact, care prevedea un angajament de sustinere reciproca si de solutionare a litigiilor prin mediatori alesi, fara a se recurge la autoritatile britanice. Guvernul urma sa fie condus de catre Baker, cu functia de “General” al republicii, si de alti doi membri ai comunitatii, Charles Stetson si James Bacon. Generalul urma sa fie investit cu puteri speciale in ceea ce priveste confiscarile. Dupa un an de existenta, “republica” trebuia sa depuna cerere oficiala pentru anexare la statul Maine.

Insa colonistii francezi care locuiau in regiune au ignorat eforturile lui Baker, iar autoritatile britanice din Fredericton au cerut arestarea sa pentru “revolta“. Iar la 10 august, in ziua stabilita pentru adunare, un magistrat local a sosit pentru a confisca “documentul care fusese oferit spre semnare participantilor” si a cerut ca Baker sa se supuna autoritatii provinciei New Brunswick. Rebelul a refuzat, argumentind ca era pe teritoriul american. Sotia sa a inaltat steagul Madawaska, iar atunci cind magistratul i-a ordonat lui Baker sa-l dea jos, acesta a refuzat din nou. Dupa plecarea judecatorului, Baker a mers in Portland pentru a cere guvernatorului si politicienilor din Maine sa asigure protectia Republicii Madawaska.

Reintors acasa, Baker a fost arestat la 25 septembrie, petrecindu-si urmatoarele 13 luni in inchisoarea din Fredericton. Eliberat, el a fost supus unui proces civil, iar in mai 1828 a fost condamnat pentru ca “s-a opus cu violenta si a rezistat autoritatii Majestatii Sale si a aplicarii legilor in partea superioara a parohiei din Kent; a incercat sa convinga servitorii Majestatii Sale sa se indeparteze de loialitatea fata de Majestatea Sa“, a fost amendat cu 25 de lire sterline si inchis pentru ca nu a platit amenda. Dupa doua luni, Baker a continuat sa refuze sa plateasca banii si a fost din nou inchis, pina la sfirsitul lunii octombrie.

Situatia lui Baker a devenit un incident international, iar presedintele John Quincy Adams a cerut secretarului de stat Henry Clay sa investigheze problema. Odata informat despre detalii, Clay a schimbat scrisori cu Guvernul britanic in privinta lui Baker, ambele tabere recunoscind ca SUA nu pot fi declarate vinovate de actiunile rebelului. Evenimentele din acea perioada au contribuit insa la impulsionarea ideii ca problema granitei trebuie reglementata, chiar daca Guvernele din Maine si New Brunswick nu au fost dispuse sa se desparta de o astfel de sursa de venit. Pentru a preveni alte probleme, Londra si Washington au convenit sa imparta teritoriul disputat. Insa acest fapt nu a fost suficient pentru Maine, care a pretins intreaga regiune.

Byrons

In 1831, Baker s-a aflat in fruntea unei miscari ce a incercat sa creeze un district in Madawaska, dupa ce Adunarea Legislativa din Maine si-a reafirmat pretentiile fata de zona nordica aflata in disputa. Autoritatile britanice au emis un mandat pentru arestarea sa, dar Baker a fugit in padure, alaturi de alti rebeli. Noua ani dupa aceea, in 1840, a fost amendat cu 20 de lire sterline pentru ca “i-a indemnat pe citiva soldati sa dezerteze din Regimentul 58 stationat la Madawaska”.

In 1839, disputa frontaliera a dus aproape la declansarea unui conflict, asa-numitul Razboi din Aroostook. Ingrijorat de faptul ca “provincialii” din New Brunswick au intrat pe teritoriul statului Maine, unde taiau lemne, guvernatorul John Fairfield l-a trimis pe Rufus McIntyre si o mica armata pentru a-i opri. Americanii au fost insa capturati de tapinari, care i-au trimis in fata autoritatilor din New Brunswick, unde au fost acuzati ca au invadat colonia. In plus, oficialii din New Brunswick au decis sa trimita trupe care sa stationeze de-a lungul riului St-John, si ambele tabere au inceput sa ridice in zona cazarmi si posturi militare.

Dar razboiul care se pregatea a fost evitat prin semnarea Tratatului Webster-Ashburton intre SUA si Marea Britanie, la 9 august 1842, document care a rezolvat in cele din urma problema frontierei, riul St-John fiind desemnat ca granita. Maine controla Valea Aroostook si avea drepturi de navigatie gratuite pe riu; locuitorii din Madawaska, care traiau la nord de riu, au ramas britanici; cei care traiau in sud, au devenit cetateni americani. Madawaska a devenit astfel o regiune de frontiera si a fost anexata Canadei de Est (actualul Quebec). In anii 1850, zona a fost transferata provinciei New Brunswick.

Desi la nivel administrativ regiunea era sub jurisdictie americana si britanica, la nivel local situatia a ramas relativ aceeasi. Franceza a continuat sa fie limba de comunicare de pe ambele maluri ale riului, in pofida presiunilor Guvernului din Maine de a-i americaniza pe cetatenii vorbitori de limba franceza, iar numeroase familii americane au continuat sa-si trimita copiii la scolile din New Brunswick. De asemenea, locuitorii din ambele parti ale granitei au continuat sa practice catolicismul. De fapt, americanii Madawaskani au continuat sa calatoreasca la St-Basile (in New Brunswick) pentru a merge la slujbe si, pina in anii 1860, au ramas sub jurisdictia Diocezei de Fredericton. Cind a fost creata noua Dioceza de Portland, in 1859, care ar fi putut servi partea americana a vaii, episcopii din Portland, St-John si Arhiepiscopul de Halifax au fost de acord ca valea nu trebuie divizata. Ei au sustinut ca toti credinciosii din regiune s-au opus acestui fapt si ca impartirea lor ar putea compromite caracterul francez al regiunii din Maine. De fapt, Madawaskanii americani au cerut sa fie plasati sub Dioceza de Portland, argumentand ca trecerea riului in timpul iernii era prea dificila.

Republica Madawaska este comemorata si astazi de unii localnici, care se numesc “byrons“. Steagul regiunii, care include un vultur plesuv si un arc cu cinci stele rosii pe un cimp alb, flutura din 1938 pe Primaria din Edmundston (New Brunswick) si la festivalurile din Madawaska. Iar primarul din Edmundston, cea mai mare municipalitate din regiune, poarta si titlul onorific de “Presedinte al Republicii Madawaska”.

ADRIAN NOVAC

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

 

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

Nesansa: Accidentata, Simona Halep S-A RETRAS din turneul de la DOHA. NU va juca nici in DUBAI

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Nesansa: Accidentata, Simona Halep S-A RETRAS din turneul de la DOHA. NU va juca nici in DUBAI

.

Dupa ce astazi a invins-o pe americanca Catherine Bellis (6-0, 6-4) in sferturile WTA, din pacate Simona Halep – numarul doi mondial – a anuntat ca din cauza accidentarilor de la picioare este nevoita sa se retraga din acest turneu si nu va participa nici la cel din Dubai.

In timpul confruntarilor de la Australian Open, Simona s-a accidentat la glezna stinga in primul tur si apoi la cea dreapta, urmarea imediata fiind neparticiparea ei la meciul de Fed Cup dintre Romania si Canada, de la Cluj-Napoca.

“Sint surprinsa ca am putut juca trei meciuri si ca le-am cistigat. Am simtit durerea in fiecare zi si nu a fost usor sa ma descurc. Nu am avut destul timp sa ma recuperez inaintea acestui turneu, dar azi a fost prea mult si am decis sa ma opresc’‘, a declarat Simona, citata de Agerpres, in conferinta de presa sustinuta la Doha. “Cu siguranta pina la Indian Wells nu voi mai juca. Voi decide chiar inainte de turneu daca voi putea sa joc. Pentru moment nu pot spune mai multe. Voi vedea de la o zi la alta si sper sa ma pot recupera pina la Indian Wells“.

In urma retragerii jucatoarei romance numarul doi mondial, spaniola Garbine Muguruza (numarul patru mondial) s-a calificat fara joc in finala de duminica.

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

 

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

Quebec. Concediul pentru ingrijirea copilului, luat cu intreruperi pe o perioada de 2 ani?

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Quebec. Concediul pentru ingrijirea copilului, luat cu intreruperi pe o perioada de 2 ani?

.

Guvernul provinciei francofone a anuntat ca va modifica Regime quebecois d’assurance parentale (RQAP), pentru a permite parintilor o mai mare flexibilitate in gestionarea celor 55 de saptamini de concediu pentru ingrijirea copilului.

Astfel, potrivit noilor propuneri, va fi extinsa la 2 ani perioada in care vor putea fi utilizate cele 55 de saptamini. Parintii vor putea reveni la lucru pentru o perioada scurta si apoi sa-si reia concediul sau pot opta pentru saptamini de lucru scurte. Cel mai important in acest caz este ca angajatul sa aiba acceptul angajatorului. Daca acesta nu va fi de acord cu solicitarea angajatului, se vor aplica actualele prevederi ale RQAP.

Executivul din Quebec spune ca aceste modificari vor fi facute fara cheltuieli suplimentare, iar numarul saptaminilor de concediu va ramine intact, la fel si alocatiile parentale.

Reamintim ce prevede programul de baza oferit de RQAP:

  • 18 saptamini de concediu pentru mama, platit cu 70% din salariu;
  • 5 saptamini de concediu pentru tata, platit cu 70% din salariu;
  • 7 saptamini de concediu pentru unul din parinti, platit cu 70% din salariu;
  • 25 de saptamini de concediu pentru unul din parinti platit cu 55% din salariu.

Reprezentanti ai Federation canadienne de l’entreprise independante si-au exprimat ingrijorarea ca schimbarile preconizate ar putea afecta domeniul afacerilor mici si mijlocii, intrucit un antreprenor care are 10 angajati ar putea sa fie mai putin flexibil in a oferi posibilitati suplimentare angajatilor, comparativ cu o companie ce are sute de salariati.

INTERESAT DE MUNCA SAU EMIGRAREA IN CANADA?

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

Ministrul Imigratiei in Canada: Procesul de reunire a cuplurilor se face mai rapid

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Ministrul Imigratiei in Canada: Procesul de reunire a cuplurilor se face mai rapid

Ministrul federal al Imigratiei, refugiatilor si cetateniei din Canada, Ahmed Hussen, a tinut ca astazi, de Valentine’s Day, sa dea o stire buna cuplurilor care asteapta vesti despre parenarea sotiei/sotului. El a declarat ca acum ministerul pe care il conduce proceseaza mai repede cererile depuse de cetatenii straini ai caror parteneri se afla deja in Canada, reusindu-se sa se recupereze din intirzierile acumulate in ceea ce priveste timpul de procesare a dosarelor.

Ahmed Hussen a afirmat astazi intr-un interviu CBC News ca reunirea familiilor este o prioritate a Guvernului Trudeau si ca in prezent tratarea unui dosar dureaza 1 an in circa 80% din cazuri (inainte, perioada putea fi si de 2 ani), rezultat posibil atit datorita simplificarii procesului de depunere a dosarului, cit si prin infiintarea unor grupuri suplimentare de lucru care proceseaza cererile aflate in faza de asteptare.

Insa, a dat asigurari ministrul Imigratiei, procedurile ramin la fel de stricte, chiar si in cazul in care cererile “vin de la cupluri autentice” (aluzie la casatoriile de convenienta pentru a ajunge in Canada -n.r).

INTERESAT DE EMIGRAREA SAU MUNCA IN CANADA?

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

1...656667...155Pagina 66 din 155

Știri despre

© ZigZag Român-Canadian. Toate dreptirile rezervate | Website created by PC Land powered by Wordpress