
Cu toate ca vinzatorul a specificat in oferta web ca nu a fost solicitat un certificat de autentificare, el s-a declarat absolut sigur de faptul ca semnatura ii apartine lui Sir John A. Macdonald: “In general, o semnatura nu iese absolut identica mereu, dar Macdonald a avut un fel distinct de a uni initiala din mijloc, A-ul, de restul numelui”.
Partidul Conservator nu a licitat o suma prea mare
Daca in primele zile dupa afisarea pe eBay ofertele nu depaseau 50 $, dupa dezvaluirea in presa canadiana a insemnatatii istorice a documentului scos la licitatie, pretul a sarit la peste 3.500 $ in mai putin de 24 ore. De achizitionarea inscrisului s-au aratat interesate si institutii precum Dominion Institute (organism al carui scop il reprezinta conservarea vestigiilor istorice canadiene) sau Partidul Conservator (PC), formatiunea politica pe care a reprezentat-o Sir John A. Macdonald. Si cum PC nu a licitat o suma prea mare, purtatorul de cuvint al partidului, Ryan Sparrow, a motivat: “Eram pregatiti sa ne asumam un oarecare risc in achizitionarea acestei piese neautentificate”.
In schimb, reprezentantii Dominion Institute s-au declarat bucurosi nu numai pentru ca piesa a fost adusa in Canada, dar si pentru ca un obiect de istorie nationala a stirnit atitea dezbateri pe Internet. “Ar fi fost jenant ca o piesa din istoria Canadei sa se fi vindut pe web pentru ceva gen 40$”, a declarat Jeremy Diamond, director de programe la Dominion Institute.
Documentul a fost achizitionat de un particular pentru 7.850 $In final, inscrisul a fost adjudecat de Jason Kelly, canadian din Ottawa. pentru suma de 7.850 $. “Sincer, nu am crezut ca as fi capabil sa imi permit achizitionarea documentului”, a precizat noul posesor al documentului cu semnatura lui John A. Macdonald, declarindu-se “un mare admirator al istoriei Canadei si de aceea incerc mereu sa mentin aceasta dragoste in familie, dar si printre oamenii care ma inconjoara”.
Desi colectia sa mai cuprinde semnaturile si altor prim-ministri canadieni, printre care John Diefenbaker si William Lyon Mackenzie King, iscalitura lui John A. Macdonald reprezinta “o adevarata bijuterie”, spune Kelly.
Citeva repere istorice

Nascut in 1815 in Scotia, Sir John A. Macdonald a sosit pe paminturile nord-americane la virsta de 5 ani, parintii sai emigrind cu speranta inceperii unei vieti noi, pe un continent ce oferea paminturi vaste si conditii de prosperitate greu de realizat in Europa acelor vremuri.
A intrat in politica in 1843, fiind ales in 1844 in Adunarea legislativa a Provinciei Canada (la acea vreme o colonie britanica in America de Nord, creata prin unirea, in 1840, a doua provincii, Upper Canada si Lower Canada).
Dupa constituirea Canadei prin adoptarea Actului Americii de Nord Britanice (1 iulie 1867), John A. Macdonald a fost ales prim-ministru, functie pe care a ocupat-o intre anii 1867-1873 si 1878-1891.
CRISTINA SOFRONIE



Motivul descinderii ar putea fi legat de ancheta deschisa de comisarul alegerilor federale, William Corbett, privind cheltuielile electorale ale Partidului Conservator in timpul campaniei din 2006, este varianta vehiculata in presa canadiana. Imediat dupa perchezitie, PC a emis o declaratie de presa in care a mentionat ca Elections Canada “a vizitat” sediul central al partidului, insa nu a facut nici o referire la prezenta RCMP/GRC.



Posesorii unei diplome de facultate (baccalaureat) obtinuta in Québec intr-un domeniu didactic (franceza, matematica,biologie etc) vor putea preda materia respectiva cu conditia sa urmeze echivalentul a 2 ani de pedagogie. Cei care vor preda la liceu (cégep) vor trebui sa urmeze cursuri echivale nte a 15 credite universitare si sa faca un stagiu de pregatire practica. In plus, studentii anului IV ai facultatii de Pedagogie vor putea trece direct de partea cealalta a catedrei pentru a preda, cu conditia de a-si finaliza studiile in maxim 2 ani. Penuria de profesori se manifesta cu precadere la urmatoarele materii: matematica, engleza – ca limba secundara, stiinte si franceza. Montréal detine locul fruntas in lipsa cadrelor didactice. O treime din noii profesori universitari isi abandoneaza postul in primii 5 ani, arata un studiu al Fédération québécoise des professeurs dUniversité. 10% renunta din primul an. In timp ce numarul doctoranzilor s-a marit in Québec cu 25% in ultimii 4 ani, numai jumatate isi finalizeaza studiile, iar 30% dintre noii posesori ai unei diplome de doctorat se indreapta catre cariera de profesor universitar. Daniel Aninoiu: Profesorii imigranti vor avea dreptul sa profeseze, cu conditia completarii orelor de psihopedagogie Inca de anul trecut, de cind m-am izbit de refuzul sec al ministerului Educatiei de a-mi elibera permis de invatamint, mi-a incoltit in minte ideea de a inainta direct primului ministru un proiect de modificare a prevederilor legale referitoare la acordarea permisului de invatamint. Propuneri facusem inca de acum doi ani in cadrul Forumului cetatenilor (desfasurat la Laval), o larga consultare populara a guvernului. Deci, facusem aceste propuneri dnei ministru Michelle Courchesne, pe atunci ministru al Imigratiei, si dnei Lise Beauchamps, pe atunci ministrul Culturii, insa nu avusesem prea mare succes, chiar daca se infiintase, totusi, vestitul Grup de lucru de pe linga guvernul provinciei Québec, pe care ulterior, probabil pentru eficientizare si/sau imagine, l-a preluat primul ministru Jean Charest direct sub tutela sa. Grupul de lucru incepuse sa slabeasca putin surubul pentru practicarea medicinei de catre doctorii cu diplome obtinute in afara Canadei, dar pe mine ma durea situatia profesorilor, caci eram direct interesat si imi doream sa urgentez cumva. Drept urmare, am asternut pe hirtie, de-a lungul a doua pagini, o scrisoare catre primul ministru al provinciei Québec, dl. Jean Charest, si i-am inminat personal aceasta propunere cind am avut sansa sa-l intilnesc intr-o ocazie.Totul a evoluat mai rapid decit ma asteptam. La numai doua saptamini dupa ce i-am inminat aceasta propunere dlui prim ministru am si primit un raspuns oficial din partea cabinetului sau. Recunosc, am fost putin dezamagit pentru ca am crezut ca este doar un raspuns diplomatic si atit. Insa, surpriza! Peste o saptamina propunerea avansata de mine a aparut publicata, cu citeva usoare modificari. Inainte nu prea puteai strapunge sistemul public de invatamint la nivelul de école secondaire daca nu aveai permis sau brevet. Noutatea consta in faptul ca poti preda, insa va trebui ca in paralel sa completezi orele lipsa de psihopedagogie, conform normelor MEQ (Ministerului Educatie din Québec). Astfel poti obtine permisul lucrind deja ca profesor. Ai 7 ani la dispozitie pentru a face orele respective, deci
Desi este mult de studiu, fiind vorba de obtinerea a 60 de credite (o parte dintre acestea vor fi echivalate cu ce ai facut deja in Romania), totusi este destul de generoasa oferta guvernului in ceea ce priveste durata de studiu acordata in paralel cu perioada in care poti profesa. Noile prevederi sint pentru perioada limitata, fiind valabile doar 4 ani de zile, pina in 2010, dupa care se va reveni la sistemul actual, mai restrictiv…