Din decembrie 2010, inainte de imbarcarea in avion vor trebui prezentate autoritatilor aeroportuare listele complete cu pasagerii care survoleaza teritoriul SUA, indiferent daca fac escala pe un aeroport american sau doar traverseaza spatiul aerian al Statelor Unite.

In functie de informatiile detinute de autoritatile americane, pasagerilor despre care se considera ca reprezinta un pericol pentru SUA li se va interzice imbarcarea in avion. Noile cerinte ale Washington vor fi aplicate inclusiv cetatenilor canadieni.

Reamintim ca la 1 noiembrie 2009 au intrat in vigoare masuri similare pentru pasagerii care pleaca sau vin din SUA, insa nu si pentru cei care doar tranziteaza spatiul aerian american. Companiile aeriene sint obligate sa transmita Departamentului Securitatii de la Washington numele si prenumele tuturor calatorilor, precum si data nasterii si sexul. Iar daca la momentul inregistrarii se constata informatii lipsa, pasagerilor respectivi nu li se permite imbarcarea in avion.

CRISTINA SOFRONIE

Ministrul federal de Finante, Jim Flaherty, a anuntat tintele pe care le are in vedere Bugetul Canadei 2010 -– 2011: stimularea economiei, diminuarea somajului, limitarea deficitului bugetar si atingerea echilibrului financiar in urmatorii 5 ani, inaintea oricarei alte tari din G7.

Pentru a atinge aceste obiective, Ottawa prevede investitii modeste in anumite sectoare (cercetare, dezvoltare, pregatire profesionala a tinerilor), pentru care cele 900 milioane $ alocate in 2010 reprezinta cel mai mic buget din ultimii 13 ani.

In planul fiscalitatii, bugetul nu prevede cresteri de taxe si impozite, particularii beneficiind chiar de reduceri de impozit – evaluate la 3,2 miliarde $.

Cotizatia pentru ajutorul de somaj va ramine neschimbata in acest an, insa de la 1 ianuarie 2011 va creste, cel mai probabil cu 15 centi pentru fiecare transa de 100 $. In acest fel se spera ca organismul care se ocupa cu gestionarea fondurilor pentru ajutorul de somaj va elimina deficitul financiar (care ar putea ajunge la 15 miliarde $ in 2012) cel tirziu in 2014.

Pentru eliminarea deficitului record de 54 miliarde $ in urmatorii 5 ani, ministrul federal de Finante a anuntat un plan in trei etape, unul din aspectele principale fiind economisirea a 17,6 miliarde $ din fondurile destinate aparatului guvernamental.

In schimb, bugetele alocate Sanatatii si Educatiei vor creste de la 35,7 miliarde $ in anul financiar 2009-2010, la 44,7 miliarde $ in 2014-2015. In acest an Sportul va primi 962 milioane $ (din care 22 milioane pentru sportul de mare performanta).

La nivel international, Canada afiseaza cea mica rata a impozitului global pe noile investitii dintre toate tarile membre ale G7 (grupului celor sapte cele mai dezvoltate tari din lume), iar incepind din 2010 si impozitul (federal si provincial) aplicat pe veniturile societatilor va fi cel mai mic din G7. In plus, Guvernul de la Ottawa a anuntat ca intentioneaza sa faca din Canada o zona libera de drepturi vamale pentru industria manufacturiera.

Impozitul personal si sanctionarea “’’evitarii fiscale’’”

Bugetul prevede reducerea nivelului de impozitare a veniturilor obtinute de particulari (cu 3,2 miliarde $), marirea contributiilor pentru copii (cu 310 milioane $), dar si acordarea de reduceri fiscale suplimentare pentru persoanele in virsta (340 milioane $). Analizind bugetele depuse in Parlament de conservatori de la instalarea la putere (februarie 2006), se observa totusi ca reducerile fiscale pentru particulari au fost mai mari in trecut. Legea impozitului pe venit urmeaza sa fie modificata pentru a se impiedica retururile de impozit generate de operatiuni de ’’evitare fiscala’’, care permit contribuabililor sa evite plata unei parti din impozitul pe venit. Spre deosebire de evaziunea fiscala, incadrata ca infractiune, evitarea fiscala se afla la limita legii, ’’respectind legea impozitului pe venit, dar nu si spiritul in care a fost facuta legea’’. In viitoarele declaratii de venit va trebui sa se specifice in mod clar orice operatiune de ’’evitare fiscala’’, iar omiterea unei astfel de declaratii va fi penalizata, a anuntat ministrul federal de Finante.

Provincia Quebec a inclus deja ’’practica evitarii fiscale’’ in rindul infractiunilor, pedeapsa prevazuta fiind o amenda ce corespunde cu 25% din impozitul eludat. Guvernul provincial estimeaza ca sumele astfel recuperate incepind cu anul 2001 se ridica la circa jumatate de miliard de dolari.

Forta de munca si dezvoltarea economica

Actualul bugetul aloca 4,2 miliarde $ pentru sprijinirea celor care si-au pierdut locul de munca in urma crizei din 2009, fondurile fiind impartite in trei mari directii:

• 1,6 miliarde $ -pentru prelungirea cu 5 saptamini a perioadei de acordare a ajutorului de somaj, simplificarea accesului la acest program si pentru prelungirea duratei maxime a acordurilor de munca partajata (conform acordului de munca partajata, o persoana poate primi ajutor de somaj daca accepta sa isi reduca numarul de ore de lucru cu scopul ca o alta persoana sa isi poata mentine locul de munca);
• 1 miliard $ – pentru pregatirea profesionala;
• 1,6 miliarde $ – pentru mentinerea la acelasi nivel (1,73 $ pentru fiecare transa de 100 $) a contributiilor la fondul de somaj. Totusi, in 2011 se prevede marirea acestei contributii, cresterea urmind a fi limitata la 15 centi pentru fiecare transa de 100 $.

Guvernul mai prevede acordarea in urmatorii 2 ani a 214 milioane $ pentru reducerea somajului in rindul tinerilor.

Planul de actiune lansat in 2009 pentru iesirea din criza  va continua in acest an cu Faza a II-a, in care se urmareste sustinerea si intarirea ritmului de dezvoltare economica, pentru care sint prevazute 19 miliarde $ ce vor fi alocate pentru infiintarea de noi locuri de munca, proiecte de infrastructura, dezvoltarea regiunilor cele mai atinse de recesiunea incheiata anul trecut etc.

Sectorul financiar

Desi Guvernul mentine decizia de a forma o Comisie de valori mobiliare unica pentru intreg teritoriul Canadei, durata maxima de formare a acestui organism fiind fixata la 3 ani, bugetul nu prevede fonduri destinate acestui scop. Pentru finantarea intreprinderilor mici si mijlocii, bugetul aloca 500 milioane $, fondurile urmind sa fie gestionate de Banca de Dezvoltare a Canadei. Sumele prevazute in acest an fiscal pentru lupta impotriva ’’spalarii banilor’’ si cea impotriva finantarii activitatilor teroriste se ridica la 16 milioane $, alte 5 milioane $ fiind destinate intaririi securitatii sistemului de plati in Canada.

Canada pe plan international

Fondurile destinate ajutorului international sint suplimentate anul acesta cu 364 milioane $, totalul ridicindu-se la 5 miliarde $. Totodata, sint prevazute majorari pentru fondurile destinate imprumuturilor (800 milioane $) si pentru subventii acordate in vederea reducerii saraciei din tarile slab dezvoltate (40 milioane $) dar si a cresterii rezervelor FMI.

Totusi, Guvernul nu mentioneaza nimic cu privire la fondurile alocate in 2010 misiunilor din Afganistan, aceeasi discretie fiind pastrata si in ceea ce priveste sumele necesare pentru anuntata retragere, in 2011, a soldatilor canadieni din acest teatru de lupta.

CRISTINA SOFRONIE

Bancnotele canadiene, realizate in prezent dintr-o hirtie speciala pe baza de bumbac, vor fi imprimate, incepind de anul viitor, pe un suport de polimeri care sa le prelungeasca durata de folosire.

In plus, noilor bancnote li vor introduce mai multe elemente de siguranta care vor face extrem de dificila, daca nu chiar imposibila, falsificarea devizei canadiene.

Un alt avantaj, deloc de neglijat avind in vedere pericolul de pandemii din ultimul timp, este de natura sanitara: banii din plastic sint mai ’’igienici’’ decit cei din hirtie.

Guvernul Canadei a mai anuntat ca si monedele de 1 si 2 dolari vor fi fabricate dupa o noua tehnologie, care permite realizarea mai multor straturi dintr-un otel placat (un material mult mai ieftin).

Din 1988, de cind Australia a introdus in circulatie pentru prima oara in lume bancnotele din plastic, doar citeva tari au mai trecut la utilizarea acestui material la fabricarea banilor, printre acestea numarindu-se si Romania.

CRISTINA SOFRONIE

Proiectul privind introducerea unei taxe mondiale pe tranzactii si servicii bancare ar putea figura pe agenda viitorului summit G20 programat sa se desfasoare la Toronto in perioada 26-27 iunie, premierul Harper fiind co-presedinte al reuniunii.

O astfel de initiativa a fost propusa inca din 1972 de James Tobin, laureat al Premiului Nobel pentru economie in 1981, ca forma de limitare a volatilitatii pietelor de schimb. Ideea nu a fost pusa niciodata in aplicare, din motive considerate tehnic imposibile.

Dupa aproape patru decenii, initiativa revine in actualitate fiind propusa sub denumirea de “’’taxa Tobin”’’ de catre Marea Britanie si sustinuta de presedintii UE si SUA cu motivatia ca fondurile rezultate din introducerea taxei mondiale pe tranzactiile financiare ale bancilor ar urma sa fie folosite pentru ajutorarea institutiilor financiare aflate in dificultate.

La summitul G20 desfasurat anul trecut in Scotia, asa-numita ’’taxa Tobin’’ propusa de premierul britanic nu a stirnit entuziasmul unanim al participantilor. Si nici al reprezentantilor FMI, directorul general Dominique Strauss-Kahn afirmind ca Fondul analizeaza un nou sistem, denumit ’’taxa FMI’’ – un fel de prima de asigurare ’’ce ar consta intr-un fond de rezerva care ar putea fi utilizat in caz de nevoie’’. FMI a primit mandat la nivel international ca pina in aprilie 2011 sa prezinte membrilor G20 un studiu privind mijloacele prin care sa fie transferata bancilor sarcina salvarii lor, iar subiectul urmeaza sa fie dezbatut la summitul din iunie de la Toronto.

Canada s-a opus in mai multe rinduri ideilor de introducere a acestor taxe, la Forumul Economic Mondial de la Davos, din ianuarie 2010, premierul Harper aratind ca ’’nu va opta pentru o reglementare excesiva, arbitrara sau punitiva a sectorului financiar’’, ca refuza ’’o micro-gestiune a unei industrii foarte complexe’’ si ca prefera ’’sa incurajeze transparenta pe pietele financiare, o cultura a prudentei si o relatie de legatura intre risc-performanta-recompensa’’.

Aceeasi pozitie a adoptat-o si ministrul federal de Finante, Jim Flaherty, care a reafirmat recent decizia Canadei de a respinge la viitorul summit G20 initiativa agreata de Marea Britanie, SUA si presedintele UE. Ministrul canadian a justificat pozitia Guvernului de la Ottawa prin dorinta de a nu fi impuse taxe suplimentare sistemului financiar in perioada in care se inregistreaza o absorbtie graduala a efectelor crizei economice de anul trecut.

CRISTINA SOFRONIE

Armata canadiana se confrunta cu un caz fara precedent: colonelul Russell Williams (46 ani, casatorit), comandantul celei mai importante baze aeriene a tarii, la Trenton (Ontario), a fost arestat sub acuzatia de ucidere a doua tinere si comiterea a doua agresiuni sexulale, autoritatile anchetind daca nu este autorul si al altor asemenea fapte.

Cercetarile sint extinse in localitatile in care Williams a fost detasat de-a lungul carierei militare, atit in Canada (in Ottawa si Nova Scotia) cit si in strainatate, el fiind in trecut comandantul unei baze secrete canadiene din apropiere de Dubai.

In afara de uciderea unei tinere de 27 de ani si a caporalului Marie-France Comeau –din escadronul 437 al fortelor aeriene, aflat sub conducerea sa directa, fostul colonel este banuit si de doua agresiuni sexuale comise prin patrundere prin efractie in casele victimelor (in septembrie anul trecut).

Datorita pozitiei sale militare, de-a lungul timpului colonelul a pilotat avionul folosit de premierul si Guvernatorul general al Canadei, dar si de membri ai familiei regale a Marii Britanii in timpul vizitelor in Canada.

CRISTINA SOFRONIE

Administratia SUA a ridicat exclusiv pentru Canada restrictiile impuse de clauza Buy American din Programul de relansare economica al presedintelui Barack Obama.

In virtutea acordului incheiat intre Washington si Ottawa, companiile canadiene vor putea participa la licitatiile si ofertele publice pen tru proiectele de infrastructura din 37 de state americane (cele care sint membre ale Organizatiei Mondiale a Comertului).

La fel, provinciile canadiene trebuie sa adopte aceeasi deschidere si sa permita firmelor americane sa liciteze la proiectele locale de infrastructura. Acordul recent parafat pune capat tensiunilor aparute in relatiile diplomatice dintre SUA si Canada dupa promovarea Programului american de relansare economica si a celebrei clauze exclusiviste Buy American.

Intelegerea dintre Washington si Ottawa urmeaza sa fie ratificata de provinciile canadiene, o simpla formalitate avind in vedere ca in timpul negocierilor americano-canadiene reprezentantii provinciali au fost consultati.

CRISTINA SOFRONIE

Tommy Douglas, premierul provinciei Saskatchewan intre 1944-1961 si primul sef al NPD (infiintat in 1961), s-a aflat in atentia Serviciului de securitate al Canadei (SCRS) pentru legaturile sale cu miscarea pacifista si membri ai Partidului Comunist canadian.

Douglas a fost primul sef de Guvern socialist din America de Nord, raminind in istorie drept “‘’parintele asigurarilor medicale”’’, sistem universal introdus mai intii in provincia Saskatchewan (1962) si extins patru ani mai tirziu la nivel federal.

Filajul fostului premier (decedat in 1986) s-a intins pe durata a peste 30 de ani, printre actiunile agentilor secreti canadieni figurind si interceptarea convorbirilor private.

Incercind sa elucideze aceste aspecte, Jim Bronskill, reprezentantul presei canadiene, a solicitat in 2005, in baza legii accesului la informatie, copii ale dosarelor detinute de GRC/RCMP, organizatie in structura careia se afla SCRS. Un an mai tirziu, Library and Archives Canada i-a pus la dispozitie doar o parte din actele solicitate, documente din care, arata presa canadiana, rezulta supravegherea fostului politician. Pentru a impiedica desecretizarea documentelor, SCRS a solicitat Curtii federale sa interzica publicarea actiunilor intreprinse de agentii canadieni, motivul invocat fiind siguranta nationala.

“Originea informatiilor si metodele folosite pentru culegerea acestora trebuie sa ramina secrete pentru a nu pune in pericol viata fostilor agenti si a informatorilor care inca traiesc si pentru a nu compromite actiunile serviciilor secrete canadiene”, mentioneaza reprezentantii SCRS in declaratia depusa la Curtea federala.

CRISTINA SOFRONIE