Profitind de prezenta in Canada –la Conferintei la nivel inalt privind siguranta aviatiei – a oficialilor din Romania implicati in transportul aerian, ZigZag Roman – Canadian a incercat sa clarifice posibilitatea reintroducerii unei cursei directe Romania-Canada, asa cum a existat in urma cu mai multi ani.

Exista posibilitatea reintroducerii cursei Tarom directe cu aterizare la Monteal sau Toronto?

Radu Berceanu: Tarom trebuie sa isi caute un loc printre companiile aviatice din Europa si din lume. Marimea si posibilitatile actuale ale companiei sint de operator regional, in zona europeana, iar daca ar redeveni operator intercontinental ar da faliment. Mai ales in aceasta perioada in care multe companii aeriene au avut grave probleme financiare, unele au dat chiar faliment.

Deci nu sint sanse nici macar pentru o cursa la doua saptamini prin Tarom?

Este adevarat ca o cursa pe saptamina sau la doua saptamini ar fi plina, dar lucrurile stau altfel. Ca sa faci cursa asta trebuie sa ai avionul. Acesta nu poate face doar o cursa pe saptamina, caci ar fi o pierdere financiara totala. Un avion trebuie sa zboare 20 de ore din 24 ca sa fie rentabil. Sint convins ca daca miine ar fi o cursa directa, ar fi plina ochi, dar asta nu inseamna ca Tarom ar scoate bani; din contra, ar avea niste pierderi uriase. Mai demult s-au facut cumparari de avioane si curse care nu aveau nici o legatura cu activitatea economica. Au fost achizitii din motive, ca sa zic asa, politice. Nu ne putem permite sa continuam asa decit daca s-ar aloca bani foarte multi de la buget pentru a acoperi pierderile de genul asta. Pe de alta parte, Romania nici nu are voie sa faca asa ceva, fiind in UE avem de respectat reguli foarte stricte. Daca am vrea sa dam bani de la bugetul de stat pentru Tarom sau sa sponsorizam o cursa la Montreal, Toronto sau New York ar veni imediat UE pentru a intrerupe ajutorul de stat.

Ungaria avea curse directe.

Tarom a avut anul acesta mici pierderi, citeva milioane, dar de multe ori a inregistrat cistiguri importante, in timp ce compania din Ungaria are aproape 600 milioane de euro pierderi, tocmai pentru ca a vrut sa faca mai mult decit isi poate permite. Au trebuit sa vinda compania unor rusi, nici asa nu s-au descurcat, a rascumparat-o statul ungar, s-a cam ales praful de ea. Compania bulgara nu mai exista de mult, pentru ca tot asa, au tinut-o dupa sistemul de dinainte de ’89.

Romania face totusi unele demersuri?

Ce vrem sa facem noi, si am avut unele demersuri in acest sens, este sa gasim o companie care se ocupa in general de transport intercontinental, de genul Delta, Air France etc, care sa aiba legaturile si posibilitatile sa faca aceasta cursa. Tarom intra definitiv in Sky Team, unde sint Air France, KLM etc. Si avind aceasta colaborare vom putea propune celor care au un avion transatlantic sa faca programarile de asa natura ca intr-o zi a saptaminii sa faca zborul Bucuresti-Montreal. Nu uitati ca avionul trebuie sa zboare ca sa scoata bani. Iar un aparat ce face zborul intercontinental si care costa 100 milioane euro, pentru a-si scoate banii in perioada de functionare, sa zicem de 20 ani, trebuie sa zboare des. Nu merge sa vina de la Bucuresti la Montreal si aici sa stea sa astepte pina este directionat in alta parte. Noi avem doua avioane cu care nu stim ce sa facem. Sint doua Airbus 310, de lung curier, cumparate dupa o poilitica care nu a fost… nici politica, nici economica. Au fost achizitionate cu o groaza de bani dupa nici un criteriu. Mie mi s-a mai spus ’’Faceti in continuare cursa de China’’. Era o cursa de Beijing, care era plina. Da, dar in timp ce cursa era plina, compania era plina de datorii.

Ati spus ca face aceste propuneri de colabortare. Le veti face?

Noi am discutat deja problema, pentru ca ne intereseaza aceste legaturi directe, macar o data pe saptamina, poate chiar de doua ori pe saptamina la citi romani sint in Canada. Ne preocupa sa gasim tot felul de variante pentru a lega marile comunitati de romani cu Romania. Dar asta nu o poate face Tarom. Singura solutie este sa folosim legaturile pe care le avem, mai ales ca in curind vom face parte din Sky Team. De asta s-au si facut aliantele astea, sa se faca jocuri de avioane, de rute, care eficientizeaza cursele.

Intrevedeti o data la care sa ne dati o veste buna?

Da, cred ca undeva spre toamna acestui an. Ruxandra Brutaru, director general Tarom – In 2009 numarul de pasageri care au calatorit intre Montreal si Bucuresti a fost intre 11.000-12.000, indiferent de cine a efectuat cursa si cu cite escale. Din pacate, acesta este un numar insuficient pentru a sustine o operare. O aeronava de 210 locuri trebuie sa aiba o incarcare minima de 75% pentru a fi rentabila. La o cursa de lung curier, gradul minim de acoperire pentru a fi rentabila trebuie sa fie mai ridicat decit la o cursa scurta. Am analizat si situatia pentru New York, anul trecut fiind inregistrati 32.000 de calatori spre/dinspre Bucuresti. Ca si la Montreal, sezonalitatea este un element foarte important. La New York, unde am analizat foarte atent situatia, am constatat ca 27.000 din cei 32.000 de pasageri au calatorit intre iunie si octombrie. S-ar putea deci realiza o operare directa, cu caracter sezonal, de vara, cu o frecventa de 4-5 curse pe saptamina. Din pacate, aeronavele Tarom nu raspund cerintelor. In primul rind financiar nu sint eficiente – sint aeronave un pic mai vechi, un pic mai grele, cu consum mai mare de combustibil si numar de locuri relativ mic fata de ce ofera concurenta. Va dau dau un exemplu concludent: Air France face o cursa Paris – Montreal cu Airbus 330, care are aproape 100 de locuri in plus fata de modelul 310 pe care il are Tarom. Deci la noi ar fi un cost mult mai mare pe loc. Ar trebui sa avem preturi aproape duble fata de o companie care face aceeasi ruta. Este aproape imposibil pentru o companie mica, ca Tarom, dar si ca Malev, CSA etc, sa sustina o operare lung curier profitabila.

Chiar daca de la Bucuresti s-ar realiza apoi legatura cu Chisinau? Adica o cursa Montreal-Chisinau cu escala la Bucuresti.

Bucuresti – Chisinau este o ruta importanta pentru noi, si politic si strategic. Dar din pacate aceste lucruri sint vazute diferit in aviatie, exista niste acorduri bilaterale intre Romania si Republica Moldova, sint contracte intre state… David Ciceo, directorul aeroportului international Cluj

Am inteles ca in viitor exista vesti bune pentru curse directe Cluj – Montreal.

Aeroportul international Cluj-Napoca a avut o crestere deosebit de importanta a traficului, in 2009 am avut 834.000 pasageri, iar pe primul trimestru din 2010 avem o crestere de 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In acest an speram sa incepem constructia la o noua pista de aterizare, de 3.500 m, care sa ne ofere posibilitatea sa primim zboruri transcontinentale directe Cluj – Montreal, Cluj – New York si bineinteles si alte destinatii.

Deci directe, fara escala.

Da, tocmai asta este ideea unei piste de 3.500 m: sa avem in viitor zboruri directe in Canada, SUA si alte tari.

Cit timp estimati ca va dura constructia pistei?

Este un proiect complex, dar Consiliul judetean Cluj a inceput procedura de achizitionare a 200 hectare de teren, trebuie deviat riul Somes, asa ca o prognoza optimista ar fi de 4-5 ani.

In timpul acesta veti face demersurile politico-administrative pentru a gasi un operator care sa faca cursele long curier fara escala?

Bineinteles, in acest timp vom discuta cu mai multi operatori. Deja avem Lufthansa cu zboruri zilnice la Munchen, dar sintem in discutii cu mai multe companii aeriene.

Interviu realizat de CRISTINA SOFRONIE si RAZVAN DUPLEAC

Ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Radu Berceanu, a fost prezent la Montreal in perioada 26 martie – 1 aprilie in calitate de presedinte al Conferintei la nivel inalt privind siguranta aviatiei. Scopul conferintei a fost de elaborare a strategiei Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (OACI) in domeniul sigurantei aeronautice pentru perioada 2011 – 2013. La conferinta au participat circa 1.000 de reprezentanti din 190 de state, pe agenda de lucru figurind masuri de mentinere a sigurantei zborurilor civile, initierea unei intelegeri internationale privind schimbul de informatii, armonizarea regulilor sigurantei aeronautice, protejarea datelor si asumarea de catre OACI a rolului de integrator, analist si distribuitor a informatiei in probleme de siguranta aeronautica. Din delegatia romana au mai facut parte si Catalin Cotrut, reprezentant permanent al Romaniei la OACI, precum si alti factori de decizie din aviatia civila romaneasca.

Scris de ADRIAN ARDELEAN

Unul dintre ’’monstrii sacri’’ ai folclorului romanesc se afla in aceasta perioada la Montreal si este mai mult decit probabil sa se stabileasca aici pentru totdeauna. Gheorghe Turda, caci despre el este vorba, a oferit deja amatorilor montrealezi de muzica populara momente de desfatare artistica: un concert propriu, o participare la concertul Mioarei Cortez, plus citeva cintari religioase la slujba de Paste. In plus, maestrul a avut amabilitatea de a oferi un interviu publicatiei noastre.

Care este de aceasta data motivul prezentei dvs. la Montreal?

Gheorghe Turda: Nu vin pentru prima oara in Canada, dar ca sa va raspund sincer: sint in vizita la prima mea dragoste din perioada studentiei –Teodora (vezi Galerie foto), pe care am cunoscut-o intr-o tabara studenteasca, in 1969 sau 1970. Ne-am indragostit unul de altul, dar drumurile vietii ni s-au despartit la un moment dat, eu raminind in Bucuresti, la ansamblul Rapsodia, ea maritindu-se la Brasov, iar la un moment dat s-a stabilit in Canada. Iar acum, dupa 39 de ani, ne-am regasit. Bine, ne-am mai intilnit de citeva ori, fie cind era ea in Romania, fie cind veneam eu in turnee in Canada. Dar acum, cind sintem din nou singuri amindoi, dupa decesul de acum aproape doi ani al sotiei mele, se pare ca Dumnezeu a vrut sa ne regasim si probabil ca o sa raminem impreuna pentru restul vietii.

Deci sa intelegem ca va vom avea la Montreal de acum inainte?

Da, mai mult ca sigur ca asa va fi, dar nu chiar 100% din timp. De exemplu, voi pleca in Romania dupa Paste, dar ma voi intoarce, pentru ca se pare ca asa a vrut Dumnezeu, sa fiu impreuna cu Tea, iar aceasta pare sa insemne Montreal.

Sa trecem la un subiect legat de vocatia dvs., folclorul, si razboiul pe care acesta il poarta cu manelele. Cum credeti ca se va termina acest conflict intre folclorul autentic si aceasta plaga a manelelor?

Eu sint printre primii care au ’’scos sabia’’ impotriva acestui curent nefast care s-a abatut asupra tezaurului folclorului romanesc. Am fost si voi ramine un mare luptator impotriva flagelului manelelor – si nu sint singurul care poarta acest ’’razboi’’. Culmea este ca manelele nu reprezinta folclorul specific al tiganilor, desi ei au inceput sa le cinte si sa le promoveze la noi. Manelele sint o combinatie intre muzica orientala, turceasca cu cea greceasca, albaneza, sirbeasca. La inceput combinatia aceasta s-a localizat in nordul Dunarii, dupa care s-a extins in toata Romania. Dar este o muzica ce nu ne apartine nici noua si nici tiganilor; este o muzica de imprumut, cu texte care, la fel, nu au nici un substrat artistic si nu reprezinta nimic viabil ca forma de manifestare culturala. Exista si muzica tiganeasca adevarata, cum ar fi cea cintata de Romica Puceanu, Gabi Lunca, Dan Moisescu, sau chiar Maria Tanase, dar actualele manele nu reprezinta asa ceva. Pornite de la melodii lente, cintate de turci pe vremea sultanilor, manelele au ajuns astazi la ritmuri si texte care nu mai au nimic comun cu arta muzicala.

Sa trecem la un alt domeniu: stiu ca aveti un frate primar in comuna natala, Sapanta. Cum se face ca nu ati candidat chiar dvs., dupa modelul conjudeteanului Nicolae Sabau, primar la Cicarlau?

Ca sa fiu sincer, l-am ajutat in turul II din campania electorala cu un concert de muzica populara, pentru ca, vorba aceea, singele apa nu se face… Cit despre o candidatura a mea, nu m-am gindit la asa ceva, pentru ca vocatia mea este scena si muzica populara romaneasca. De fapt, intr-o perioada de dupa 1991 in Sapanta a existat un primar pe nume Gheorghe Turda, un frate de-al tatalui meu, iar lumea m-a confundat cu acel Gheorghe Turda crezindu-se ca primarul Sapantei este cintaretul de muzica populara Gheorghe Turda.

Este adevarat ca sinteti nepotul lui Stan Patras, creatorul celebrului ’’Cimitir Vesel’’ din Sapanta?

Da, sint nepot bun al lui Stan Patras, dar vreau sa va spun ca acel ’’Cimitir Vesel’’, creat de unchiul meu in 1933, este doar unul dintre cele trei lucruri distincte cu care se mindresc sapantenii. Pe de o parte este acest ’’Cimitir Vesel’’, care si-a cistigat notorietatea si numele de pe urma unor turisti japonezi care l-au botezat astfel, dar el exista cu mult inaintea vizitei niponilor in Maramures. Apoi ar fi cunoscutele cergi de Sapanta, tesute din lina de femeile satului, una dintre creatoare fiind chiar mama mea. Ea a facut de altfel doua cergi pentru filmul ’’Dacii’’, pe una dintre acestea fiind scena in care o tinara fata din neamul dacilor este ’’pacalita’’, ca sa spun asa, de un soldat roman – un fel de ’’act de nastere’’ al poporului roman… Cintecele minunate ale sapantenilor, duse pe toate meridianele lumii de Gheorghe Turda, reprezinta al treilea lucru cu care se mindresc cei din Sapanta.

Cum s-a facut ca, dupa terminarea Conservatorului, ati optat pentru folclor desi puteati alege muzica clasica, opera, opereta etc.?

Da, asa este, am terminat Academia de Muzica din Cluj (pe atunci se numea ’’Conservator’’) si ma mindresc cu asta. Am jucat chiar si in rolul lui Figaro din ’’Nunta lui Figaro’’, de Mozart. Sint al doilea absolvent de canto care abandoneaza acest domeniu in favoarea folclorului, dupa Angela Moldovan. Cind am terminat Conservatorul eram deja ’’depistat’’ de o echipa de folcloristi, care m-au auzit cintind muzica populara de la mine din sat si mi-au propus sa vin la Bucuresti, la ansamblul ’’Rapsodia Romana’’, cu repartitie ministeriala. Si am acceptat. De fapt, in ultimii ani ai facultatii activam deja in cadrul ansamblului folcloric, facind naveta intre Cluj si Bucuresti. Astfel ca deciza de la sfirsitul facultatii a venit ca o confirmare a ceea ce eu faceam deja. Legat de intrebarea ta, as mai povesti ceva. In 1987, in cadrul unui turneu in Japonia, am fost intervievat de o televiziune din Tokyo. Si, foarte bine informati, japonezii m-au intrebat si ei cum de am renuntat la o cariera in opera – opereta si am optat pentru folclor. Fara sa ma fi gindit inainte, in minte mi-a venit, probabil de la Dumnezeu, un raspuns care a facut istorie: ’’Mi-a placut mai mult palinca de Sapanta decit berea lui Mozart’’…

Apropo de turneele in strainatate, poate ne mai povestiti citeva dintre istoriile de atunci.

Da, de ce nu? Sa raminem inca putin la Japonia, unde in acelasi an (1987) a concertat si Michael Jackson. Pe el, japonezii l-au aplaudat abia dupa trei ore de concert, pentru ca nu i-au inteles muzica, mesajul artistic. Pe noi romanii, un intreg stadion olimpic de 12.000 de oameni ne-a aplaudat inca de la ridicarea cortinei… Pe unde am mai fost? In peste 40 de tari: Vietnam, Coreea, Israel, Turcia, Germania, Anglia, Franta, Italia, Spania, Portugalia, Mexic, SUA, Canada si asa mai departe. In Canada, de exemplu, am fost primii romani prezenti -si laureati! – la marele Festival de folclor de la Drummondville, in 1985, deschizind drumul atitor si atitor ansambluri care ne-au urmat. O poveste extraordinara este insa cea a turneului din Mexic, facut in perioada cind acolo era presedinte Luis EcheverrÍa. Ansamblul ’’Rapsodia Romana’’ a ajuns in Mexic inaintea unei vizite a lui Nicolae Ceausescu. Iar cind acesta a sosit, seful statului mexican i-a spus: ’’Mio amigo, acum, dupa ce i-am vazut cintind pe artistii vostri, cunosc mai bine poporul frate roman. Lasa-i pe artisti inca doua saptamini aici, in contul meu’’. Iar Ceausescu a raspuns: ’’Si, senor!’’… Dupa care a venit si a stat de vorba o ora si jumatate cu noi si am observat atunci ce memorie fantastica avea, pentru ca a recitat extrem de multe versuri din marii nostri poeti, ba a incercat chiar sa cinte. Nu avea voce si falsa ingrozitor, dar asta bineinteles ca nu avea nimeni curajul sa i-o spuna…

In afara de talentul pentru folclor aveti, din cite stiu, si talente culinare. Ne dati o reteta inedita?

Da, cred ca stiu la ce te referi. Am fost invitat la o emisune a unei televiziuni din Romania, unde trebuia sa ma intrec la gatit cu alte vedete ale muzicii populare. Si am decis sa gatesc ceva specific ’’morosenesc’’. Am ales slanina fripta cu piine prajita si mujdei de usturoi, insotite de o palincuta de Sapanta. Iar la felul doi o mamaliga cu brinza ’’in paturi’’, facuta la cuptor. Deci: se pune un pic de unt pe fundul ceaunului, apoi se pun straturi alternative de mamaliga si brinza, avind la mijloc un strat gros de jumari si cirnati. Deasupra ultimului strat, de brinza, se adauga trei oua batute, apoi totul se lasa la cuptor vreo 6 – 7 minute, cit sa se rumeneasca ouale si brinza.

Mi-ati facut pofta de mincare, asa ca ma grabesc sa termin interviul: ce proiecte de viitor aveti?

Am inceput un proiect indraznet -’’ Gheorghe Turda si Holograf’’, pentru care am facut deja primele inregistrari. Este ceva similar, daca vreti, cu proiectul Feliciei Filip cu formatia Iris. Apoi am in pregatire un album de romante pe versurile marilor nostri poeti Eminescu, Cosbuc, Goga, Vasile Militaru. Voi avea o forma deosebita de acompaniament, diferit de clasicele vioara, pian, acordeon etc. Pe albumul meu acompaniamentul va fi asigurat doar de orga de catedrala si de taragot, la care nu pot avea pe altcineva decit pe marele Dumitru Farcas.

O ultima intrebare: va cheama Gheorghe Turda si sinteti din Sapanta, dar ce ati zice daca ar exista un Gheorghe Sapanta din Turda?

Ha-ha-ha, mi s-au mai pus intrebari legate de numele meu, dar niciodata formulate atit de interesant… Nu stiu sa fie nici o legatura intre numele meu si orasul Turda de linga Cluj. De altfel, izvoarele istorice arata ca neamul Turdenilor din Sapanta a fost ridicat la rang de nobili in 1712, cam in aceeasi perioada cu alte doua familii instarite de pe aceleasi locuri. Deci nu ne tragem in nici un fel din orasul Turda. Poate invers, vreun membru al familiei din care ma trag sa fi descalecat pe meleagurile Turdei, asemeni lui Dragos si Bogdan in Moldova… Dincolo insa de gluma si de zimbet, vreau sa inchei acest interviu cu o scurta poezie pe care o dedic tuturor cititorilor ZigZag Roman-Canadian si tuturor romanilor aflati departe de tara:

Foaie verde foi de fin, / De esti tinar ori batrin, / Pe oriunde ai umbla / Si oriunde te-ai afla, / Nu uita ca esti roman!

Interviu realizat de ADRIAN ARDELEAN