Problema eliminarii taxei federale pe produse si servicii (TPS) precum si a taxei provinciale pe vinzari (TVQ) si inlocuirea acestora cu o taxa unica armonizata (TVH) – este unul din subiectele pe care Quebec intentioneaza sa le discute cu Guvernul federal.

Semnarea unui astfel de acord Quebec –

Ottawa ar aduce indirect un beneficiu rezidentilor din provincia francofona, care in noile conditii vor putea sa cumpere produse din statul american Washington fara a mai plati taxa statala pe vinzari. Cum ar deveni posibil acest fapt? In virtutea unei legi a respectivului stat american, ce prevede scutirea de la plata taxei statale pentru toti strainii care, in tara in care locuiesc, platesc o taxa pe vinzari de maxim 3%.

Precizam ca, in unele cazuri, taxa pe vinzari in statul Washington atinge 9,5%.

In Canada, de scutirea respectivei taxe statale americane beneficiaza deja locuitorii din Newfoundland, New Brunswick, Nova Scotia (unde introducerea taxei unice armonizata a eliminat-o pe cea pe vinzari), precum si din Alberta si cele trei teritorii (care nu au deloc taxe provinciale/teritoriale pe vin zari). De adaugat ca, de la 1 iulie, si locuitorii din Ontario si British Columbia vor beneficia de scutirea respectiva, intrucit cele doua provincii vor inlocui GST si PST cu o taxa unica armonizata.

CRISTINA SOFRONIE

Guvernul Canadei a lansat o mini-campanie internationala prin care urmareste sensibilizarea opiniei publice mondiale impotriva propunerii de introducere a unei taxe bancare mondiale, idee agreata de SUA si tarile Uniunii Europene.

In expuneri sau video-conferinte sustinute la Washington, Mumbai, Shanghai si Ottawa, patru ministri federali au expus solutia propusa de Canada in schimbul introducerii respectivei taxe: constituirea unui fond de urgenta prin emitere de instrumente de datorii care, in cazul crizelor financiare, sa permita conversia activelor in actiuni ordinare, sa genereze capital si sa permita iesirea din criza.

In acest fel, sustine Canada, riscul aparitiei unor probleme la nivel international va fi asumat in mod corect de actionari. La fel cum, in cazul in care economia mondiala se comporta bine, beneficiari sint tot actionarii. Prin urmare, Guvernele nu vor mai fi nevoite sa intervina pentru ajutarea sistemelor bancare nationale, asa cum s-a intimplat in 2009 in toate tarile dezvoltate, mai putin in Canada.

Banca Canadei ar putea creste, de la 1 iunie, rata directoare

Intr-o prima etapa, rata directoare ar putea creste de la 0,25% la 0,50%, urmind ca pina la sfirsitul anului sa se inregistreze si alte mariri -acesta este scenariul pe care il prevad majoritatea specialistilor in finante. Evident, odata cu rata directoare vor fi marite toate dobinzile, de la ipoteci pina la liniile de credit si imprumuturile personale.

Daca toate datele economice din Canada indica necesitatea cresterii acestei rate pentru a putea controla inflatia, in SUA situatia este mai complicata: recentele scaderi de preturi (la energie, chirie, dar si la o serie de produse) ar putea conduce la deflatie, ceea ce ar putea face ca Rezerva Federala sa mentina rata directoare la nivelul actual. Acest fapt ar influenta negativ economia Canadei, puternic dependenta de schimbul comercial cu vecinul de la sud.

CRISTINA SOFRONIE

De la 30 iunie, calatorii care fac apel la o agentie de turism vor fi rambursati integral pentru serviciile turistice pe care nu le-au primit din motive independente de vointa lor – noua prevedere a fost anuntata de ministrul de Justitie din Quebec si reprezentantii Oficiului de Protectie a Consumat orilor (OPC).

In prezent, legislatia limiteaza la 3.000 $ indemnizatia pe care o poate primi clientul unei agentii de turism in cazul in care nu beneficiaza de serviciile pentru care a platit.

O alta modificare introdusa de noul regulament va permite agentiilor de turism sa mareasca tarifele la serviciile autorizate, daca se inregistreaza cresteri ale pretului la combustibili sau modificari importante la cursul de schimb valutar.

Daca insa majorarea depaseste 7%, conform noilor prevederi clientul va putea anula voiajul si va putea solicita ramburasarea completa a platii efectuate. Aceste mariri de pret sint permise in prezent doar in cazul croazierelor.

McNeil, filiala a companiei farmaceutice Johnson & Johnson, a anuntat retragerea de pe piata mondiala a aproximativ 40 de medicamente destinate copiilor, motivul invocat fiind nerespectarea standardelor de calitate.

In Canada, masura se refera la numai la suspensiile lichide Motrin pentru copii si bebelusi, precum si Tylenol pentru copiii afectati de tuse si curgerea nasului. Conform unui comunicat de presa, anumite medicamente de pe lista celor retrase din circulatie ar putea contine ‘‘o concentratie prea mare de ingrediente active’‘, iar altele ‘‘ar putea contine mici particule’‘.

Ontario reduce pretul medicamentelor generice

Guvernul din Ontario a reusit, in urma unor negocieri secrete cu companiile farmaceutice, sa ajunga la o intelegere privind reducerea pretului la medicamentele generice de la 50 la 25 % din pretul medicamentelor de origine.

Un medicament generic este identic sau echivalent cu cel original, insa este produs de alta companie si vindut sub o denumire comuna internationala (numele substantei chimice). Conform legislatiei in domeniu, substanta activa a unui medicament generic trebuie sa fie la fel de eficienta ca a produsului original.

Protocolul semnat intre Ontario si reprezentantii industriei farmaceutice ar putea duce la cresterea pretului medicamentelor generice in restul provinciilor canadiene, intrucit fabricantii acestor produse ar putea cumpara en-gros din Ontario pentru a vinde mai scump in restul Canadei.

Totusi, provincia Quebec ar putea beneficia de intelegerea semnata de Ontario, intrucit politica guvernamentala in domeniul medicamentelor generice prevede ca fabricantii ‘‘trebuie sa ofere regimului public din provincie cel mai bun pret dintre toate regimurile publice provinciale din Canada’‘.

De altfel, in baza acestei politici, Quebec a beneficiat deja de o reducere la preturile medicamentelor generice, dupa o scadere a lor in Ontario. In acest sens, guvernul Charest a solicitat Regiei de asigurari de sanatate din Quebec sa afle amanunte ale intelegerilor facute de Executivul din Ontario cu cele 47 mari companii farmaceutice din Canada.

CRISTINA SOFRONIE

Un proiect de lege care introduce pedepse noi pentru furtul de automobile si alte infractiuni legate de traficul de masini a fost depus in Parlamentul de la Ottawa de ministrul federal al Justitiei si procuror general al Canadei, Rob Nicholson, impreuna cu deputatul de Lévis-Bellechasse, Steven Blaney.

Daca va fi adoptat, proiectul legislativ prevede urmatoarele modificari:

• – Introducerea infractiunii distincte de ‘‘furt de autovehicul’‘, care se va pedepsi, in anumite conditii, cu 6 luni de inchisoare
• – Introducerea unei infractiuni noi referitoare la deteriorarea sau furtul placii de inmatriculare a unui autovehicul. Masura vizeaza eliminarea grupurilor criminale care fura placu- tele de inmatriculare pentru a le monta apoi pe alte masini furate, de aceeasi marca, modificind astfel identitatea autovehiculului.
• – Crearea unei infractiuni privind traficul de bunuri obtinute prin mijloace criminale, inclusiv de masini furate si revindute intregi sau pentru piese.
• – Prevederea unei noi infractiuni privind posesia de bunuri obtinute prin mijloace criminale.
• – Modificarea Codului criminal, in sensul acordarii de puteri crescute Agentiei serviciilor de frontiera in lupta impotriva scoaterii din Canada a bunurilor furate.

Furtul de automobile si activitatile criminale conexe (revinzarea masinilor, intregi sau pentru piese, utilizarea vehiculelor pentru comiterea altor infractiuni etc.) au capatat amploare in ultimii ani, peste 145.000 de masini fiind furate in Canada in 2007, pagubele produse proprietarilor si agentiilor de asigurare depasind 1 miliard de dolari.

CRISTINA SOFRONIE

Modul in care se ‘‘consuma’‘ cele 533 milioane $ alocate prin buget pentru cheltuielile interne ale deputatilor si senatorilor va ramine un mister pentru populatie, aceasta este decizia Biroului intern al Parlamentului de la Ottawa.

Printr-un comunicat ce a produs uimire generala, Biroul a respins solicitarea verificatorului general al Canadei de a examina cum sint cheltuiti banii publici, motivatia fiind ca cererea este ‘‘in afara mandatului’‘.

Reamintim ca Sheila Fraser, verificatorul general al Canadei, a cerut inca de anul trecut o ancheta privind justificarea cheltuirii fondurilor alocate parlamentarilor federali. Demersul verificatului general a fost facut intrucit Legea privind accesul la informatie nu se aplica in cazul bugetelor alocate deputatilor, acestia fiind obligati sa prezinte doar un simplu audit financiar in care sa arate scopul in care au fost folositi banii. ‘‘

Coafarea’‘ unor intrebari incomode

La o intilnire a primului ministru federal cu un grup de tineri din toate provinciile Canadei, cel putin o intrebare adresata Guvernului ‘‘a fost rescrisa’‘ prin eliminarea nuantelor mai incomode, cum ar fi cea referitoare la refuzul Canadei de a finanta in lumea a treia serviciile medicale pentru avort, arata presa canadiana.

Organizatorii reuniunii, ce a avut ca tema pozitia Canadei la apropiatele summituri G8 si G20, de la Toronto, au recunoscut ca intrebarile au fost trimise din timp premierului, insa au negat ca s-ar fi intervenit pe texte. Din cele aproximativ 40 de intrebari selectionate initial, doar 8 au fost retinute in faza finala, nici una stinjenitoare pentru Guvern.

CRISTINA SOFRONIE

Asa dupa cum publicatia noastra va informa din timp, inclusiv in numarul trecut, la primul summit UE – Canada desfasurat dupa ce Ottawa a reintrodus vizele pentru cetatenii cehi, printr-o rezolutie aferenta reuniunii si adoptata in unanimitate, Parlamentul European a cerut Canadei sa elimine obligativitatea vizei pentru Romania, Bulgaria si R. Ceha – singurele tari din UE fata de care Ottawa mentine acest regim.

Amintim ca Romania si Bulgaria au aderat la UE la 1 ianuarie 2007, in martie 2008 Ottawa a eliminat vizele doar pentru Polonia, Slovacia, Lituania si Ungaria si, desi a promis ca vor urma Romania si Bulgaria, obligativitatea a fost mentinuta. Ulterior, in iulie 2009, autoritatile canadiene au reintrodus Mexic si R. Ceha pe lista statelor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru intrarea in Canada. In cazul cehilor, masura a fost motivata de multitudinea de cereri de azil politic depuse de rromii din aceasta tara, care s-au pretins persecutati.

Decizia luata la Ottawa fata de R. Ceha a stirnit atunci nemultumiri nu numai la Praga, ci si la Bruxelles, Comisia Europeana vorbind cu ton ridicat despre ‘‘discriminare inacceptabila’‘ si amenintind cu introducerea obligativitatii vizelor pentru canadieni in tarile din Europa. Totusi, era si este greu de presupus ca mai ales Franta ar achiesa la o astfel de masura…

Pozitia Canadei

Guvernul federal a argumentat decizia de impunere a vizelor pentru cetatenii unei tari prin luarea in considerare a unor factori precum: profilul socio-economic al tarii ce solicita ridicarea restrictiei, rata de refuz a cererilor de viza, nivelul general de coruptie din acea tara, gradul de securizare a documentelor de calatorie, managementul frontierelor, procentul de depasire a perioadei de sedere legala si numarul cererilor de azil.

Totusi, in comunicatul de presa al Guvernului Canadei, emis imediat dupa reuniunea din 5 mai de la Bruxelles, se precizeaza: ‘‘Liderii (Canadei si UE – n.red.) si-au reiterat ferma determinare de surmontare a ultimelor obstacole pentru a atinge, cit mai repede posibil, obiectivul comun de a permite tuturor cetatenilor Uniunii Europene sa intre fara viza in Canada’‘.

In interviul acordat anul trecut publicatiei Zigzag Roman-Canadian de ministrul federal al Imigratiei, Jason Kenney, acesta preciza ca numarul de solicitari de vize refuzate de Ambasada Canadei de la Bucuresti este in scadere, Romania ‘‘mergind in directia buna’‘ spre obiectivul final de eliminare a vizelor.

Printre celelalte teme discutate la summit-ul de la Bruxelles s-au numarat si cele referitoare la Acordul de liber-schimb dintre Canada si UE (care va fi finalizat anul viitor), precum si solicitarea de introducere a unei taxe bancare mondiale. José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a insistat ca subiectul taxei bancare sa figureze pe agenda reuniunilor G8 si G20, care vor fi organizate in Ontario in luna iunie. Pozitia Canadei a ramas insa neschimbata: Guvernul federal respinge ferm introducerea unei taxe pentru sistemul bancar canadian, care a rezistat crizei de anul trecut fara ca vreo institutie financiara din Canada sa fie nevoita sa primeasca ajutor guvernamental.

CRISTINA SOFRONIE

*Ontario – 18 noi reprezentanti, Quebec – status quo

Proiectul de lege depus la 1 aprilie de Guvernul Harper prevede majorarea de la 308 la 338 a numarului reprezentantilor in Camera Comunelor, insa cele 30 de locuri suplimentare vor fi distribuite doar la trei provincii: Ontario – 18, Columbia Britanica – 7 si Alberta – 5. Restul provinciilor si teritoriilor canadiene isi vor pastra nechimbat numarul de reprezentanti la Ottawa.

Dupa cum motiveaza conservatorii, scopul acestei modificari ar fi de reprezentare mai echitabila, din punct de vedere al ponderii demografice, a provinciilor si teritoriilor la nivel federal.

Masura, care va diminua reprezentativitatea provinciei Quebec in Parlamentul federal, este contestata de Bloc Québécois – singurul partid federal care apara la Ottawa doar interesele provinciei francofone.

Conform algoritmului de repartizare pe provincii si teritorii a deputatilor federali, singura modalitate pentru ca provincia Quebec sa isi poata mari numarul de reprezentanti la Ottawa fiind inregistrarea unei cresteri demografice – fie prin ridicarea ratei natalitatii, fie prin marirea numarului de imigranti acceptati.

CRISTINA SOFRONIE

Incepind de la 31 martie, salariul minim in provincia Ontario a crescut cu 0,75 $/ora, ajungind la cel mai ridicat nivel dintre toate provinciile si teritoriile canadiene.

Dupa 10 de ani de mentinere la acelasi nivel (1995-2004), salariul minim in Ontario a fost marit de 7 ori de guvernul Dalton McGuinty (venit la putere in oct. 2003), ajungind de la 6,85 $ (cit era in 2004) la 10,25 $/ora in 2010. Cei mai multi angajati remunerati cu salariul minim pe economie lucreaza in domeniul serviciilor alimentare (40.000 lucratori in restaurante, baruri, hoteluri, etc), vinzarilor en-detail si agricultura.

In celelalte provincii si teritorii, salariul minim pe ora are urmatoarele valori: Alberta 8,80 $, Columbia Britanica 8,00 $, Insula Prince Edward 8,40 $, Manitoba 9,00 $, New Brunswick 8,25 $, Newfoundland 9,50 $, Nova Scotia 8,60 $, Nunavut 10,00 $, Quebec 9,00 $, Saskatchewan 9,25 $, Teritoriile de Nord-Vest 8,25 $, Yukon 8,89 $.

Dar a crescut si numarul angajatilor guvernamentali cu salarii peste 100.000 $

Datele statistice din provincia Ontario arata ca, fata de anul 2008, numarul angajatilor din sectorul public si parapublic care au primit in 2009 salarii de peste 100.000 $/an a crescut cu 15%. Dintre sectoarele economice aflate sub tutela guvernamentala, Energia si Sanatatea ofera cele mai mari salarii anuale, presedintele Ontario Power Generation avind in 2009 un venit de 2,15 milioane $.

Totusi, majoritatea angajatilor guvernamentali care in 2009 au realizat venituri de peste 100.000 $ nu provin din rindul functionarilor de rang inalt sau al sefilor de companii de stat, ci dintre salariatii si membrii de sindicat care au avut numeroase ore suplimentare.

Reamintim ca, in forma actuala, Legea privind divulgarea salariului in sectorul de stat devine din ce in ce mai contestata in Ontario, deoarece plafonul de 100.000 $/an, de la care se face public numele persoanei care are acest venit, nu a mai fost revizuit de 15 ani.

CRISTINA SOFRONIE