Incepind din luna septembrie, Public Service Commission of Canada va ’’forma’’ in spatiul virtual din Second Life o ’’insula’’ pe care se va regrupa, pentru a fi recrutata, o parte din cei care vor sa lucreze in locul angajatilor ce urmeaza sa se pensioneze.

Pentru a-i ’’ghida’’ pe cei interesati, in lumea virtuala din Second Life functionarii reali ai Comisiei vor avea avatare care sa le oglindeasca personalitatea si, pentru ’’acomodare’’, vor dispune de uniforme si accesori identice cu cele din viata reala.

Amintim ca, in 2008, Guvernul provinciei Ontario a organizat in Second Life un ’’Tirg de munca’’ la care au participat circa 8.000 de persoane din intreaga lume.

CRISTINA SOFRONIE

Directorul Serviciului Canadian de Informatii si Securitate (SCRS), Richard Fadden, a fost chemat la audieri la Comisia de siguranta nationala si securitate publica din Camera Comunelor pentru afirmatiile sale potrivit carora politicieni din doua guverne provinciale, dar si multi politicieni municip ali din mai multe orase din Columbia-Britanica s-ar afla ’’in solda unor guverne straine’’.

Cu toate insistentele membrilor Comisiei de a fi nominalizati respectivii politicieni si reprezentanti municipali, seful SCRS nu a oferit detalii, dar a precizat ca nu-si retracteaza afirmatiile si ca nici nu va demisiona, asa cum i-au cerut deputatii BQ si NPD. Cum a inceput scandalul politicienilor aflati in solda guvernelor straine. Declaratiile care au pus pe jar clasa politica din Canada au fost facute prima data de directorul SCRS in timpul unui discurs tinut la Royal Canadian Military Institute, in fata unui auditoriu format din politisti si militari interesati de acest tip de informatii. Insa la acea intilnire a fost prezenta o echipa a televiziunii CBC care a filmat discursul, astfel ca directorului Fadden i s-a solicitat un interviu pe tema respectivelor afirmatii. In acel interviu el a refuzat sa-i numeasca pe politicienii la care a facut referire, dar a precizat ca acestia sint ’’agenti in solda unor guverne straine’’, ceea ce in limbajul serviciilor secrete se numeste ’’agenti de influenta’’.

Cu toate ca Richard Fadden a refuzat sa specifice guvernele la care s-a referit, presa canadiana a remarcat ca in perceptia generala referirile au fost facute la provinciile Ontario si Columbia Britanica, unde multe voturi sint date de imigranti de prima generatie.

Premierii provinciilor Ontario si respectiv Columbia-Britanica, Dalton McGuinty si Gordon Campbell, au declarat ca populatia are dreptul la explicatii detaliate din partea SCRS, Campbell catalogind chiar drept ’’alegatii iresponsabile’’ afirmatiile respective. Seful SCRS nu a vrut sa identifice nici tarile banuite de ingerinte in politica guvernelor provinciale canadiene, dar a facut referire la faptul ca, in timpul mandatului predecesorului sau, serviciul de informatii aloca jumatate din buget pentru a combate spionajul chinez. “’’Imi mentin mesajul general privind ingerinta straina, a declarat directorul SCRS in interviul dat pentru CBC. Este un motiv de preocupare si o amenintare, aici ca si oriunde in lume, mult mai real decit si-ar imagina multi, iar asta trebuie spus si discutat. (…) Anumite tari pleaca de la principiul ca, daca pot dezvolta o relatie de influenta cu persoane aflate la inceput de cariera, atunci indivizii respectivi vor pastra relatia pe timp indelungat. Si foarte rapid, o tara ofera bani acestor persoane. Se formeaza asadar un fel de acord secret’’”.

Prim ministru al provinciei Saskatchewan, Brad Wall, a pus in discutie pertinenta serviciului canadian de informatii de a face dezvaluiri despre spionaj fara a da detalii si a sustinut ca astfel de declaratii pot dauna relatiilor economice cu China.

Audierile nu au adus lamuriri

In timpul audierilor la Comisia de siguranta nationala si securitate publica din Camera Comunelor, directorul SCRS a refuzat sa dezvaluie detalii despre politicienii la care a facut referire, precizind insa este in desfasurare ancheta serviciului pe care il conduce, iar raportul final va fi inaintat in curind ministrului federal al Securitatii publice, Vic Toews. Daca in timpul audierilor Richard Fadden a avut o atitudine calm-rigida, dupa cum a consemnat presa canadiana, nu aceeasi stare i-a caracterizat si pe membrii Comisiei, politicienii fiind intrigati de faptul ca nenominalizarea ’’agentilor de influenta’’ afecteaza reputatia intregii clase politice din Canada.

In conferinta de presa sustinuta dupa audieri, directorul SCRS a tinut sa minimalizeze furtuna provocata de afirmatiile sale, declarind ca serviciul pe care il conduce nu considera ’’in acest moment’’ respectivele cazuri ca fiind ’’o preocupare suficienta’’ pentru a le aduce in atentia autoritatilor provinciale. Reprezentanta BQ in Comisia de siguranta publica si securitate nationala, Maria Mourani, a solicitat demisia directorului SRCS, exprimindu-si surprinderea ca acesta a furnizat Comisei mai putine informatii decit a facut-o in interviul pentru CBC: ’’”In interviu a mentionat influentele exercitate de China, India sau tari din Orientul Mijlociu, acum a refuzat sa identifice statele vizate de afirmatiile sale anterioare. Nu vrea sa fie utilizat cuvintul «tradator», dar vorbeste de ingerinta, infiltrare, de politicieni care ar fi in solda tarilor straine. Totusi, acuzatiile sint grave”’’.

Desi demisia i-a fost solicitata atit de BQ cit si de NPD, Richard Fadden a spus ca nu va demisiona intrucit afirmatiile sale, facute dintr-o ’’pura lipsa de atentie’’, nu au compromis niciodata siguranta Canadei si nu au contravenit art. 19 din Legea de functionare a SRCS referitor la comunicarile publice, intrucit continutul declaratiilor era unul general si nu dezvaluia informatii de natura operationala.

CRISTINA SOFRONIE

Asa cum am mai anuntat, incepind din prima zi a acestei luni, guvernul Ontario, condus de Dalton McGuinty, a inlocuit taxele de vinzare federala (GST, 5 %) si provinciala (PST, 8%) cu o singura taxa combinata: Taxa de Vinzare Armonizata (TVH, 13%). Numai ca o serie de produse si servicii care benef iciau de scutirea taxei provinciale (PST) sint taxate de la data mentionata cu TVH, marind implicit cu 8 % suma pe care trebuie sa o plateasca rezidentii din Ontario.

Astfel, printre altele s-au scumpit: benzina, factura pentru energie electrica si gaz natural, serviciile de Internet si telefonie mobila, costul unei consultatii la avocat, dar si alte produse si servicii. Intr-o actiune pe care presa ontariana o califica drept “’’exceptionala”’’, premierul McGuinty s-a adresat populatiei printr-un mesaj televizat in care a declarat ca, desi intelege dificultatile cresterii preturilor la unele produse si servicii, introducerea TVH este o masura necesara pentru cresterea economica dupa perioada de recesiune.

In Columbia Britanica, provincie care de asemenea a inlocuit GST si PST cu TVH incepind de la 1 iulie, populatia a declansat ample miscari de opozitie, peste 700.000 de persoane semnind o petitie prin care solicita organizarea unui referendum care sa stabileasca oportunitatea introducerii noii taxe armonizate.

CRISTINA SOFRONIE

Noua generatie de ATM-uri ce vor fi instalate in Canada va permite ’’contactul direct’’, printr-un ecran video, intre client si un angajat al bancii.

Primul astfel de bancomat a fost deja instalat pentru teste la o sucursala din Hamilton a First Ontario Credit Union, institutie financiara care a demarat ’’antrenarea’’ angajatilor pentru a raspunde ’’in direct’’, video, solicitarilor clientilor. ’’”Tot ce ai de facut este sa atingi ecranul si apare angajatul bancii. Am putea avea un program non-stop, inclusiv duminica”’’, a precizat un angajat al respectivei sucursale bancare.

RBC si Banca Montreal au anuntat ca analizeaza posibilitatea introducerii ATM-urilor ’’cu angajat’’. Dar si TD, care a generalizat, cu costuri semnificative, orarul extins de lucru cu publicul in sucursale, si-a manifestat interesul pentru noua generatie de ATM-uri.

MARIUS FLORESCU

Incepind cu 1 ianuarie 2011, cotizatia la programul ’’Assurance parentale’’ va creste cu 6,25%, majorarea fiind de 12,40 $/an in cazul unui salariu de 40.000 $.

Noile rate anuale vor fi de 0,537 % pentru salariati, 0,752 % pentru angajatori si 0,955 % pentru lucratorii autonomi.

Fara aceste majorari, motiveaza analistii economici, Régime québécoise d’assurance parentale ar fi acumulat un deficit de 440 milioane $ in 2014, in principal datorita cresterii natalitatii, a numarului de tati care recurg la acest program si a revigorarii pietei de lucru.

CRISTINA SOFRONIE

Guvernul Jean Charest ia in calcul redeschiderea negocierilor cu Ottawa privind semnarea de catre Quebec a Constitutiei Canadei, una din intentii fiind recunoasterea natiunii quebecheze in Legea fundamentala. Ministrul responsabil cu Afacerile interguvernamentale si al Reformei institutiilor democratice, Claude Béchard, a precizat ca Guvernul Quebecului doreste sa obtina, pe linga recunoasterea natiunii quebecheze in Constitutie, puteri exclusive in domeniile culturii si comunicatiilor.

In opinia exprimata de Béchard intr-un interviu pentru Le Devoir, negocierile constitutionale s-ar putea desfasura numai intre guvernul din Quebec si cel federal, fara participarea celorlaltor provincii.

Scurt istoric al negocierilor referitoare la semnarea Constitutiei si de catre Quebec

Aprilie 1982. Canada a promulgat Constitutia, inlocuind astfel Acte de l’Amérique du Nord britannique aflat in vigoare din 1867. Noua Lege fundamentala a fost ratificata de Parlamentul federal si toate celelalte provincii, cu exceptia Quebecului. De-a lungul anilor, au existat doua incercari de semnare a Constitutiei si de catre provincia Quebec, insa ambele s-au soldat cu esec.

Aprilie 1987. In cadrul Acordului de la Lac Meech, Guvernul federal a propus 5 amendamente la Constitutie, iar modificarile trebuiau acceptate in termen de 3 ani de parlamentele tuturor provinciilor.

Printre modificarile propuse la Legea fundamentala se regaseau:

• recunoasterea Quebecului drept o societate distincta
• cresterea puterilor provinciale in domeniul imigratiei. Cum insa provinciile Manitoba si Terre-Neuve au refuzat sa ratifice amendamentele, Acordul de la Lacul Meech a ramas fara efect. Octombrie 1992: negocierile constitutionale au continuat, existind o noua propunere prezentata in cadrul Acordului de la Charlottetown.

Spre deosebire de Acordul de la Lacul Meech, in 1992 propunerile de modificare a Constitutiei trebuiau adoptate prin referendum de populatia fiecarei provincii. Rezultatul a fost nefavorabil: 7 provincii si teritorii au votat impotriva amendamentelor propuse, respectivul acord raminind fara efect.

2010, anul relansarii negocierilor?

Quebec pare sa fi schimbat tactica, dorind sa negocieze numai cu Ottawa modificarile constitutionale. Actiunea ar fi justificata, motiveaza ministrul Claude Béchard, de faptul ca amendamentele propuse s-ar aplica NUMAI pentru Quebec, pentru celelalate provincii nefiind prevazuta vreo schimbare.

Juridic, acest lucru este realizabil, intrucit in baza unei intelegeri semnate de guvernele federal si cele provinciale, Constitutia se poate modifica printr-un simplu vot in Camera Comunelor, daca schimbarile se adreseaza exclusiv provinciei vizate de modificari.

Potrivit respectivei intelegeri, Quebec a putut modifica in 1998 un amendament constitutional prin care s-au putut infiinta comisii scolare lingvistice pentru a le inlocui pe cele scolare catolice si protestante, protejate prin Legea fundamentala.

Totusi, admite ministrul Béchard, inainte de a incepe negocierile constitutionale cu Ottawa, Guvernul provinciei Quebec ar trebui sa rezolve cu federalul alte ’’dosare’’ urgente, cum sint: armonizarea taxei federale pe produse si servicii (TPS) si a taxei provinciale pe vinzari (TVQ), exploatarea petroliera din zona Golfului St-Laurent, instituirea comisiei pancanadiene pentru valori mobiliare (proiect cu care Quebec nu este de acord) etc.

CRISTINA SOFRONIE

Liderul PLC, Michael Ignatieff, acuza organizarea facuta de Canada pentru summiturile G8 si G20 ce vor avea loc la sfirsitul acestei luni la Huntsville si respectiv Toronto.

In discursul tinut in Parlamentul de la Ottawa, Ignatieff a afirmat ca suma de peste 1 miliard de dolari alocata securitatii d elegatiilor straine este de fapt pentru ’’sedinte foto’’, intrucit nu sint anuntate teme majore pentru a fi dezbatute.

Si seful NPD, Jack Layton, a declarat ca ordinea de zi a reuniunilor internationale amintite risca sa se transforme ’’intr-o farsa’’, informeaza presa canadiana.

Apararea premierului

Stephen Harper a anuntat din timp ca unul din scopurile sale este de a-i convinge pe ceilalti lideri din G20 sa nu impuna o taxa mondiala pentru banci (subiect despre care publicatia noastra v-a informat din timp). Reamintim ca SUA, UE, Marea Britanie si Franta sint pentru introducerea acestei masuri, in timp ce pozitia Canadei este impartasita de China, India si Australia.

In ceea ce priveste celelalte acuzatii ale Opozitiei privind risipa de bani alocati summiturilor din Canada (400.000 $ pentru un vapor cu abur a carui restaurare va fi gata abia peste citeva luni, 300.000 $ pentru toalete si amenajarea unei zone cu vedere panoramica amplasata la circa 20 km de summitul G8), premierul spune ca si acestea au fost facute pentru a exploata in viitor potentialul turistic al Canadei.

La capitolul cheltuielilor acuzate de Opozitie se inscrie si amenajarea unui lac artificial in mijlocul centrului mass-media de la Toronto (G20). Lacul, aflat intr-un pavilion a carui tematica este Canada, a fost conceput cu scopul de a reda peisajul din zona Muskoka pentru delegatiile media de la G20 care nu vor fi prezente si la G8.

In timp ce Opozitia arata ca realizarea lacului artificial a costat 1,9 millioane $, Stephen Harper sustine ca suma cheltuita a fost de fapt de 57 000 $, iar lacul va ramine ca obiectiv turistic al Canadei.

CRISTINA SOFRONIE