joi, martie 26, 2026
CANADA CONSULTING IMMIGRATION SERVICES
Acasă Blog Pagina 139

Canada si perceptia populatiei asupra imigratiei

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Canada si perceptia populatiei asupra imigratiei

Aero_imigratieIn urmatorii 20 de ani, structura populatiei din Canada va cunoaste modificari insemnate, intrucit imigrantii vor ajunge sa reprezinte peste un sfert din populatia tarii, estima recent agentia nationala de statistica.

Dupa 2031, procentul de imigranti (ce se va situa intre 25 si 28%) va depasi recordul inregistrat in perioada anilor 1911-1931, cind 22% din totalul populatiei provenea din rindul celor nascuti in afara tarii. O crestere cu 1% a numarului de imigranti corespunde unei mariri cu 0,21% a importurilor si cu 0,11% a exporturilor, conform datelor Statistics Canada pe baza carora un recent raport al Conference Board of Canada, arata clar: tara este mai inovatoare si mai competitiva datorita aportului adus de imigranti.

Integrarea imigrantilor… mereu in actualitate

Si raportul Conference Board of Canada evidentiaza, ca de altfel majoritatea studiilor referitoare la integrarea imigrantilor in societatea canadiana, obstacolele intilnite de imigranti in ’’acomodarea’’ sociala si profesionala.

Printre obstacolele ce apar in calea dezvoltarii potentialului fiecarui nou venit, Conference Board of Canada mentioneaza nu numai dificultatea recunoasterii diplomelor si a experientei obtinute in strainatate, ci si aplicarea necorespunzatoare a politicilor de integrare, dar si discriminarea la locul de munca. Se intelege astfel de ce rata somajului printre imigrantii cu studii superioare este de 4 ori mai mare decit in rindul canadienilor cu acelasi nivel academic, subiect ce a fost prezentat pe larg in precedenta editie print a ziarului ZigZag Roman-Canadian.

Printre masurile ce ar trebui adoptate pentru a facilita integrarea imigrantilor, raportul mentionat include imbunatatirea serviciilor oferite candidatilor la imigrare inainte de sosirea in Canada si intensificarea demersurilor de inlesnire a recunoasterii competentelor profesionale. Si aceasta cu atit mai mult cu cit, asa cum aratam la inceput estimarile Statistics Canada, peste doua decenii un sfert din populatie va fi alcatuita din imigranti -atrasi in continuare de marile orase, concentratiile cele mai ridicate regasindu-se tot in Toronto (50% din populatie va fi de origine imigranta in 2031), Vancouver (44%), Montreal (30%) si Calgary (30%).

Problema refugiatilor ilegali radicalizeaza opiniile fata de imigratie

In urma numarului crescind de cazuri de trecere ilegala a frontierei, urmate de solicitarea statului de refugiat, o parte din canadieni au inceput sa manifeste sentimente de respingere fata de imigranti.

Un exemplu edificator este cel al unuia din candidatii la primaria orasului Toronto (alegerile fiind programate in data de 25 octombrie). Concret, campania electorala a lui Ford Rob s-a concentrat nu doar pe criticarea politicii de imigratie dusa de Ottawa, dar a mers pina la propunerea ca Toronto sa fie declarat ’’zona libera de refugiati’’. In ciuda datelor citate anterior, care arata ca imigratia contribuie la cresterea economica a Canadei, procente tot mai semnificative din populatie incep sa o percepa ca avind efecte negative asupra tarii, arata un sondaj de opinie realizat in lunile iulie si septembrie de institutul Angus Reid Public Opinion.

Recentul sondajul a scos in evidenta ca la nivel national procentul mediu al celor care impartasesc aceasta opinie negativa a ajuns la 46% (cu 5% mai mult decit in august 2009), valorile maxime fiind inregistrate in Alberta (56%) si Ontario (55%), iar cele minime in Columbia-Britanica si Quebec (cite 35%). Cei ce cred in efectele pozitive ale imigratiei reprezinta 34% (cu 3 % mai putin fata de datele din 2009), arata sondajul amintit. Daca incalzeste cu ceva o mica comparatie, vestea buna ar fi ca in Statele Unite atitudinea negativa fata de imigratie este intilnita la circa 67% din populatie…

Inasprirea legislatiei in cazul imigratiei ilegale

Trebuie spus insa ca intensificarea atitudinii negative a canadienilor fata de imigratie se datoreaza numeroaselor cazuri de persoane intrate ilegal in Canada si care ulterior au cerut statutul de refugiat. Un fenomen in crestere, dovada si proiectul de lege initiat de Guvernul de la Ottawa si depus in Parlament (la 21 octombrie), prin care se vor aduce modificari majore in cazul categoriei de refugiati:

– In conformitate cu notiunea de ’’arrivée irreguliere’’, ce se refera la intrarea clandestina pe teritoriul Canadei, persoanele respective pot fi mentinute in detentie timp de maxim un an (iar cererile lor de azil vor fi tratate diferit fata de solicitarile refugiatilor care sosesc in Canada pe cai ’’normale’’).

– Solicitantii de azil nu mai vor fi reprimiti in Canada daca se intorc in tara de origine inainte de obtinerea cetateniei canadiene. Masura decurge din faptul ca s-a observat ca desi justificarea solicitarii de azil se bazeaza in general pe lipsa de securitate a persoanei respective in tara sa de origine, numerosi azilanti se intorc acasa sa… petreaca vacantele in familie.

– Situatia celor care vor obtine statutul de refugiat va fi reanalizata dupa 5 ani, pentru a se verifica daca solicitantul mai are nevoie de protectie sau poate fi trimis inapoi in tara de origine.

– Refugiatii nou sositi in Canada nu vor putea sa sponsorizeze (’’pareneze’’) in primii 5 ani o alta persoana, chiar daca este cazul unui membru de familie.

– Inasprirea masurilor impotriva celor care faciliteaza introducerea ilegala a persoanelor in Canada.

Desi noua legislatie este catalogata ca fiind ’’dura’’ de reprezentantii NPD, o serie de experti in imigratie considera ca noile reglementari nu vor avea ca efect disparitia retelelor de trecere clandestina a frontierei, ci va duce la marirea ‘’tarifelor’’ percepute celor care vor sa intre ilegal in Canada.

RAZVAN DUPLEAC

Interviu cu violonistul Carmen Piculeata -secretul cel mai bine pastrat al Montrealului muzical, cum il numeste presa canadiana

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Interviu cu violonistul Carmen Piculeata -secretul cel mai bine pastrat al Montrealului muzical, cum il numeste presa canadiana

Carmen_Piculeata’’Cinta atit de frumos la vioara de parca ar mingiia o femeie!’’ Este expresia cu care o colega de-a noastra a caracterizat concertul pe care violonistul Carmen Piculeata, alaturi de formatia sa (’’L’ orchestre Tzigane de Montreal’’) l-a sustinut recent la biserica ’’Sf. Nicolae’’ din Montreal. De a ltfel, concertul a deschis stagiunea 2010 – 2011 pe care Musique Multi-Montreal (MMM) o pregateste melomanilor. Piesele din folclorul romanesc (’’Mocirita cu trifoi’’, ’’Barbu Lautarul’’, ’’Marie -poale ciurate’’) si din muzica clasica romaneasca (’’Balada’’ lui Ciprian Porumbescu) s-au intilnit, in mod placut, cu cele internationale foarte cunoscute si asteptate de auditoriu (’’Ceardasul’’ lui Vittorio Monti, ’’Oci Ciornie’’ sau splendidul tango sud-american ’’La cumparsita’’), interpretate remarcabil de orchestra din care mai fac parte si alti muzicanti romani: Cristina Arefti -pian, Grigore Rau -nai si Roman Manolache –contrabas. Un concert pe care au de ce sa-l regrete cei care l-au pierdut… Le oferim insa un interviu extrem de spumos cu violonistul Carmen Piculeata, odata cu informatia ca peste circa doua luni acesta isi va lansa un nou CD cu piese proprii. ’’La mine totul e muzical, inclusiv numele’’.

Care este povestea emigrarii dvs. in Canada?

In 1993 am avut primul contract la Toronto. L-am onorat, m-am intors in Romania imediat dupa aceea, dar baietii cu care eram au mai ramas putin in Canada, pentru ca au gasit un alt contract. Nu au depasit nici ei termenul vizei, dar cind am mers anul urmator la Ambasada mi s-a refuzat viza pe motiv ca prietenii mei nu se intorsesera la timp din Canada, desi asta nu era adevarat. Si chiar daca asa ar fi fost, nu eu as fi fost vinovat. Asa ca atunci m-am gindit sa fac astfel incit sa nu mai am nevoie de viza pentru Canada… In plus, toate problemele pe care le-am avut pe vremea lui Ceausescu, cu rude stabilite in strainatate, sau care lucrau in strainatate, eu eram un fel de ’’oaie neagra’’ a familiei. Una peste alta, in 1995 am decis sa cer rezidenta canadiana, mai ales ca la momentul acela nu se stia de viitoarea intrare a Romaniei in UE si de posibilitatea de a ne deplasa in Europa mult mai usor.

In ce masura ati reusit sa va realizati pe plan muzical in Canada, dincolo de premiile pe care le-ati primit?

Premiile astea nu prea ma incalzesc. Mai degraba vreau sa ma simt bine asa, de la suflet la suflet, din inima. De exemplu, cu baietii cu care cint acum ma simt si eu mult mai bine. Asta desi am avut ocazia sa cint in Romania cu cele mai mari vedete de acolo, atit folclor cit si muzica ’’tigana’’ -nu-mi place expresia ’’muzica tiganeasca’’… Dar in Canada a fost putin mai greu, desi am cintat si cu vedete de aici, cum ar fi Mélanie Renaud, Natalie Choquette, Michel Cusson, Michel Cyr. Acesta din urma a fost seful meu de orchestra la Cirque du Soleil si pot sa spun, fara sa fie lipsa de modestie, ca datorita talentului meu m-a lasat sa fac ceea ce am vrut eu in spectacol, sa improvizez cum am vrut, din punct de vedere muzical. Aaaa… sa va spun povestea intrarii mele in colaborare cu Cirque du Soleil! Ei au facut auditii peste tot in lume, au fost inclusiv in Romania, la Clejani, pentru a-i audia pe cei din ’’Taraful haiducilor’’, cel mai renumit grup din muzica ‘‘tigana’’. N-au gasit ceea ce cautau si s-au intors in Canada. La un moment dat, am primit un telefon de la ei si m-am prezentat la o auditie la Cirque du Soleil, unde in ziua respectiva era o coada foarte lunga de violonisti care asteptau sa dea proba. Dupa ce m-au auzit pe mine, cei din juriu au oprit auditia si au decis ’’gata, s-a terminat. Asta (adica eu) e violonistul de care avem nevoie!’’ Am cintat pentru cei de la Cirque du Soleil pentru mai multe spectacole, printre care ’’Kooza’’ si ’’Delirium’’ si am facut si turnee in SUA si Canada cu spectacolul ’’Varekai’’. Acum, aici in Canada, mi-am ales citiva colaboratori dintre ’’ai mei’’, ca sa spun asa, sint instrumentisti romani din R. Moldova, care ma inteleg, ma ’’simt’’ mai bine decit muzicienii de aici, pentru ca in muzica mea exista foarte multe nuante, pe care colegii de orchestra trebuie sa le simta, altfel nu putem colabora. Sa va mai spun ceva. Acum citeva zile, intr-un ziar montrealez s-a scris ca as fi ’’secretul cel mai bine pastrat al Montrealului muzical’’. Ma intreb la ce s-a referit. Probabil la sansele ceva mai mici pe care le au imigrantii fata de cei originari de aici… Eu insa am avut sansa numita Cirque du Soleil, unde se pune pret pe valoare si nu pe origine, si cred ca intre artistii de acolo sint 4 – 5 canadieni ’’de souche’’, restul sint spanioli, italieni, multi rusi si chinezi…

Va trageti dintr-o familie cu multe nume importante in muzica, incepind cu bunicul.

Aaa, pai mai bine va spun cum am invatat eu vioara de la bunicul! Am inceput pe la 4 ani, iar bunicul avea vreo 70 si ceva de ani. Ora mea de vioara era cam in vremea siestei. Bunicul venea la noi acasa cu bicicleta, era mort de oboseala, ii cerea mamei sa-i puna ceva de mincare si apoi treceam la lectia de vioara. Eu incepeam sa cint, usor-usor, iar el, cum era obosit de mersul cu bicicleta pe unde avea de dat ore de vioara, in citeva minute adormea. De-abia asteptam sa fug la joaca, iar cind se apropia de sfirsit ’’ora de muzica’’ ma intorceam in ultimele minute si incepeam sa cint, tare de tot… Bunicul se trezea si zicea ’’Bravo, nepoate, extraordinar!’’ Asa erau lectiile mele de vioara cu bunicul… Apoi am inceput sa cint la scoala, cu fratele meu mai mare, care era foarte dur cu mine si ma si inhiba cit de bun este… Nu ieseam afara sa ma joc cu copiii, ca sa-l ascult pe el. Pe la 9 ani, cind am inceput sa iau lectii cu el, de inhibare nici nu mai puteam sa cint… In fine, am terminat liceul de muzica si toata lumea se ruga de mine ’’du-te la Conservator, ca esti plin de talent!’’. Eu nu si nu, ca nu ma intereseaza, ca ma insor si ma duc sa cint la nunti, ca asta-mi place mie. Si nu regret deloc, pentru ca in muzica clasica sint atitea si atitea nume cunoscute… Dar in muzica mea, nu neaparat tigana, mai degraba est-europeana, sint unul dintre cei mai buni violonisti din lu-me, fara falsa modestie. Hai sa va mai spun o istorie, cu tata… El provine dintr-o familie cu multi frati, in care toata lumea cinta la vioara, atit barbatii cit si femeile. Dar ei, fiind saraci, nu aveau decit o vioara. Cel care se scula primul, o lua si fugea in padure. Si era mare bataie intre ei pe vioara, se statea la rind ca sa cinte la ea. Si asa au invatat vioara, n-au avut alte conditii… De aia ma intreba tata ’’mai, nu vrei si tu sa te imbraci frumos, cu frac si papion ca fratii tai, si sa cinti in orchestra?’’. Eu nu, ca nu-mi place, ca mie imi place la nunta, acolo ma inveselesc. Mi-amintesc cum ma lua tata la nunti cu el cind eram mic si ma punea pe masa, sa cint si eu oamenilor. Si abia asteptam, asta era marea mea placere!

La ce virsta ati avut prima vioara?

Pe la 4 ani… Am si o poza de atunci, vioara era mai mare decit mine, de-abia o tineam…

Pe Ion Voicu l-ati cunoscut?

Da, nepotul meu de frate (baiatul fratelui meu mai mare) a fost elevul lui Ion Voicu. Am avut ocazia sa-l cunosc, pentru ca atunci cind erau concerte la Craiova, atit Ion Voicu cit si Stefan Ruha, alt mare violonist al Romaniei, veneau la noi in casa, fiind buni prieteni de familie cu ai mei. Mi-aduc aminte ca odata, inainte de a intra pe scena la un concert, Stefan Ruha a luat in mina o sticla de coniac ’’Zarea’’ de 1 kg si a baut din ea cum ar bea apa… L-a intrebat pe frate-meu daca nu vrea si el, raspunsul a fost ’’nu’’, si atunci a baut sticla aia toata, ca pe apa. Iar in concert a cintat dumnezeieste! Si Ion Voicu si Stefan Ruha erau niste oameni de o calitate umana extraordinara, n-am cuvinte sa ma exprim…

De ce purtati acest prenume feminin, ’’Carmen’’?

A, pai pina la mine parintii au avut numai baieti si isi doreau mult si o fata. Iar in perioada cind ma pregateam sa vin pe lume au fost la opera ’’Carmen’’, de Bizet, si le-a placut numele asta, asa ca au decis ca indiferent daca au fata sau baiat sa-i dea numele de Carmen… Dar asta inseamna ’’cintec’’ in limba latina, asa ca la mine totul e muzica, inclusiv numele…

Scris de CRISTINA SOFRONIE si ADRIAN ARDELEAN

Dezvaluiri incendiare la 40 de ani de la Criza din octombrie: ministrul Laporte, urmarit de SQ

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Dezvaluiri incendiare la 40 de ani de la Criza din octombrie: ministrul Laporte, urmarit de SQ

Canada - Criza din octombrie 1970La 16 octombrie 1970, Guvernul federal condus de Pierre-Elliot Trudeau promulga ‘‘Legea privind masurile de razboi’’, masura exceptionala care a jucat un rol major in evenimentele care ulterior au ramas in istorie sub denumirea de ’’Criza din octombrie’’.

Decretul suspenda libertatile civile ale cetatenilor si permitea politiei sa aresteze orice persoana banuita ca ar avea legaturi cu Frontul Eliberarii Quebecului (FLQ).

Cu o zi inainte, la 15 octombrie, seful de Cabinet al lui Pierre Trudeau a avut la Quebec o intilnire cu primul ministru al provinciei, Robert Bourassa. In cadrul acesteia a fost semnata scrisoarea, conceputa deja de la Ottawa, prin care provincia Quebec a cerut Guvernului Canadei sa proclame Legea privind masurile de razboi. O scrisoare identica fusese semnata anterior si de primarul orasului Montreal, Jean Drapeau.

Imediat dupa adoptarea legii, strazile din Montreal au fost invadate de 8.000 de soldati canadieni, fiind operate peste 500 de arestari. Persoanele considerate suspecte de catre politie erau in special jurnalisti, poeti, actori sau cintareti, toti avind un numitor comun: erau suveranisti. De altfel, perioada 1960-1970 a fost una plina de convulsii, iar ’’”Criza din octombrie 1970″’’ a fost, poate, cel mai trist episod din istoria Canadei.

Unul dintre cele mai socante episoade de atunci este legat de rapirea si decesul ministrului Muncii si al Imigratiei, Pierre Laporte.

Si iata ca dupa 40 de ani noi dezvaluiri, de-a dreptul incendiare, vin sa contureze tabloul acelui octombrie 1970, care se pare ca are mai multe umbre decit s-a crezut.

In recenta carte ’’”Révélation d’un espion de la SQ”’’, autorul, Claude Lavallé, fost angajat al Sureté du Québec ca specialist in interceptari telefonice, dezvaluie faptul ca ministrul Laporte era sub urmarirea autoritatilor provinciale pentru… colaborare cu Mafia montrealeza. El urma sa fie arestat si inculpat, insa rapirea si ulterior decesul sau au provocat in rindul populatiei un val de simpatie care l-a transformat in erou.

Socantele dezvaluiri ale fostului angajat al SQ

Iata ca, dupa 40 de ani, in cartea publicata recent,” ’’Révélations d’un espion de la SQ’’” (Ed. de l’’Homme), Claude Lavallé, fost specialist in interceptari telefonice la SQ, face unele dezvaluiri socante, aducind in lumina aspecte nestiute. El arata ca ministrul Laporte era implicat in afacerile Mafiei montrealeze, condusa in acea vreme de Vic Cotroni, Frank Dasti si Nicola Di Iorio. ’’

“Acest eveniment (rapirea lui Laporte, n.r.) a insemnat esecul meticuloasei noastre anchete referitoare la coruperea omului politic de catre Mafia, ancheta care ar fi condus relativ curind, sint convins, la inculparea ministrului Muncii. In rolul de ostatic, de victima, Pierre Laporte devenea automat inatacabil. Cine ar fi avut curajul sa-l actioneze in justitie? Aveam sentimentul ca rapitorii tocmai ne-au «furat un subiect» care ar fi condus la un mare scandal. Evident, nu aveam cum sa stiu ca aceasta rapire se va termina prin moartea tragica a ministrului”’’, dezvaluie fostul specialist in interceptari telefonice al SÛreté du Québec.

In editia print a publicatiei nostre gasiti intregul articol referitor la Criza din octombrie 1970.

CRISTINA SOFRONIE

Lacune in siguranta pastrarii datelor personale la nivel federal

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Lacune in siguranta pastrarii datelor personale la nivel federal

Frauda calculatorModul in care angajatii organizatiilor federale utilizeaza tehnologiile wireless si procedurile pentru distrugerea unor date considerate nefolositoare ar putea duce la raspindirea neautorizata de informatii personale in rindul populatiei, arata o recenta analiza realizata de Jennifer Stoddart, comis ar federal responsabil cu protectia vietii private.

In urma unui control efectuat la cinci ministere si organisme federale (intre care SCHL/CMHC, Health Canada si Correctional Service of Canada), Stoddart a constat ca telefoanele mobile inteligente nu au parola, lasind neprotejate informatiile stocate in aparate, iar reteaua folosita inclusiv pentru transmiterea de informatii personale nu este criptata in mod adecvat.

Un al doilea control, facut la Library and Archives Canada si Industry Canada, a scos in evidenta ca o serie de informatii personale considerate desuete nu au fost eliminate corespunzator, pericolul de a ajunge in posesia persoanelor neautorizate fiind destul de ridicat. Astfel, unele din calculatoarele donate de guvernul federal unor institutii de invatamint nu aveau discurile sterse in mod securitar, nefiind astfel respectate procedurile referitoare la distrugerea informatiilor.

In context, reamintim ca Guvernul de la Ottawa a elaborat o strategie de cybersecuritate la nivel national, printre masurile adoptate regasindu-se protectia sistemelor informatice nu doar din institutiile federale, ci si din cele ale organismelor provinciale sau din industrie ce detin informatii esentiale pentru securitatea Canadei.

CRISTINA SOFRONIE

Un tratament facial avansat: microdermabraziunea

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Un tratament facial avansat: microdermabraziunea

Micro_cosmeticaTratamentul de microdermabraziune este o procedura nedureroasa prin care se indeparteaza stratul superficial al pielii pentru a o nivela si a-i permite sa se regenereze. Procedura se efectueaza cu un instrument electric care contine un capat impregnat cu pudra de cristale, sau un fir electric cu un cap de diamant. In functie de grosimea particulelor de diamant si de presiunea exercitata, dermabraziunea este mai adinca sau mai superficiala.

Prin acest procedeu se realizeaza un gomaj fin al tenului, facilitind astfel irigarea straturilor epidermei si sporirea elasticitatii, fermitatii si flexibilitatii tenului -fiind stimulata productia de colagen si elastina se diminueaza efectele imbatrinirii pielii. Microdermabraziunea este recomandata pentru: – reducerea cicatricilor acneice, reintinerire, reducerea ridurilor fine si medii provocate de virsta, reducerea petelor solare, indepartarea punctelor negre, diminuarea productiei de sebum, vergeturi, reducerea dimensiunii porilor, permeabilizarea pielii facilitind penetrarea produselor cosmetice.

Contraindicatii: In cazul bolilor de piele, cum ar fi: eczema, cancer de piele, herpes activ, acnee activa. De asemenea, procedeul nu este indicat femeilor insarcinate. Dupa fiecare tratament de microdermabraziune este recomandata utilizarea unei protectii solare FPS 60 pentru o perioada de o saptamina.

Inainte de a pleca in vacanta in Sud (la plaja) ar fi bine ca tratamentul sa se faca cu o saptamina inainte, intrucit trebuie ca in primele zile dupa microdermabraziune sa se evite complet expunerea la soare; pe linga aspectul estetic (roseata dureaza citeva ore) este important si faptul ca pielea devine usor sensibila.

Microdermabraziunea este folosita in combinatie cu tratamente cosmetice si peeling-uri chimice, pentru a permite o patrundere mai buna a produselor cosmetice profesionale odata ce a fost indepartat stratul superficial de celule moarte. Se vizeaza in mod special reintinerirea pielii, reducerea ridurilor si a cearcanelor. Pentru a reduce vizibil cicatricile cauzate de acnee se recomanda o cura de 8 – 10 sedinte, la intervale de 10-14 zile, iar pentru a mentine pielea sanatoasa si radioasa este indicat un tratament la 6-8 saptamini.

MARIA KARANDI

Au inceput negocierile Intelegerii de securitate sociala Romania – Quebec

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Au inceput negocierile Intelegerii de securitate sociala Romania – Quebec

Acord Romania-Canada_securitate_socialaDaca pensiile din Romania fac in ultima vreme obiectul unor stiri care mai de care mai deprimante, nu acelasi lucru se poate spune despre pensiile ce urmeaza a fi primite de romanii din Quebec. Dimpotriva, pentru acestia avem o veste buna: au inceput negocierile intre Romania si provincia Quebec privind Intelegerea de securitate sociala. Dupa cum probabil va amintiti, un acord similar a fost semnat intre Canada si Romania, acesta fiind in curs de ratificare in parlamentele celor doua state.

Publicatia ZigZag Roman – Canadian a urmarit stadiul negocierilor acestui acord, inca de la initiere.

Incepute acum mai bine de 2 ani, negocierile au trecut prin mai multe etape, publicatia noastra informindu-va pas cu pas despre evolutia lor, in prezent acest act aflindu-se in pragul ratificarii. A venit acum rindul Intelegerii Quebec – Romania, care are la baza statutul provinciei Quebec in cadrul federatiei canadiene -care ii da dreptul de a negocia, semna si pune in aplicare tratate si acorduri proprii cu alte state. Aceasta avind in vedere, de exemplu, ca sistemul de pensii din Canada are atit o componenta federala cit si una provinciala, iar imigrantii din diverse tari au tot interesul sa-si vada recunoscuta vechimea in munca la momentul pensionarii pe ambele componente mentionate.

Mai clar, ideea este ca la atingerea virstei de pensionare, adunarea anilor munciti in tara de origine (Romania, in cazul nostru) poate duce la acumularea unei vechimi in munca suficiente pentru obtinerea unui cuantum cit mai mare al pensiei. Precizam ca nici Canada si nici Quebec NU vor plati pensia pentru anii munciti in Romania, dar vor recunoaste in calculul pensiei canadiene (dupa intrarea in vigoare a acordurilor de securitate sociala) vechimea in munca acumulata in Romania. Cit despre cuantumul efectiv al pensiei, el se compune din pensia canadiana (cu componentele federala si provinciala) la care se adauga pensia romaneasca (platita de catre statul roman).

Explicatiile de mai sus fiind, credem, suficiente pentru a demonstra necesitatea unui acord de securitate sociala, precizam ca recent demaratul Acord Quebec – Romania nu putea incepe inainte de finalizarea textului Acordului Canada – Romania, depinzind de acesta atit ca formulare a textului cit si ca principii de functionare. Astfel, conform calendarului stabilit de cele doua parti, prima intilnire pentru negocierea textului a avut loc la Bucuresti (20 – 24 septembrie a.c). Delegatia romana a fost condusa de Adriana Stoinea, director Relatii Externe in Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Pe parcursul acestei prime runde, cele doua delegatii si-au prezentat sistemele de pensii, tratare a bolilor profesionale si a accidentelor de munca, precum si sistemele de sanatate, pentru evaluarea relevantei lor in viitorul acord. Conform informatiilor primite de la directia Comunicare si Relatii Publice din ministerul roman ’’s-a parcurs o parte importanta a textului, urmind ca celelalte articole ramase neconvenite sa fie discutate cu prilejul urmatoarei runde de negocieri, care s-a propus a se desfasura in cursul anului 2011 in Quebec. Nu putem insa estima durata negocierilor, aceasta depinzind nu doar de cele doua delegatii, ci si de parcursul ulterior al acordului’’ (semnare, ratificare si abia apoi intrarea in vigoare).

Informatiile obtinute din partea delegatiei provinciei Quebec confirma cele spuse de partea romana, inclusiv satisfactia pentru climatul propice in care decurg negocierile. Mai mult, Martin Brie, director de comunicare in Ministerul Relatiilor Internationale din Quebec, fixeaza ceva mai precis data urmatoarei runde de negocieri, respectiv ’’in primul semestru al anului viitor’’. Ramine in sarcina noastra sa urmarim aceste negocieri si sa va informam despre progresele facute in fiecare etapa pina la intrarea efectiva in vigoare a Intelegerii Quebec – Romania, ca a ’’fratelui mai mare’’, respectiv Acordul Canada – Romania.

ADRIAN ARDELEAN

Canadienii care au conturi in Elvetia, sub lupa Guvernului federal

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Canadienii care au conturi in Elvetia, sub lupa Guvernului federal

Bani_contGuvernul de la Ottawa a primit recent din partea Frantei o lista cu 1.785 cetateni canadieni care detin conturi in Elvetia si care ar fi putut insela sistemul de impozitare din Canada.

Premierul Stephen Harper a promis o ancheta minutioasa si pedepsirea ’’exemplara’’ a celor ce vor fi descoper iti ca au fraudat declaratiile de venituri. Franta a primit datele trimise autoritatilor canadiene de la un fost director de securitate a bancii private HSBC din Geneva.

Pe lista completa a bancii figureaza peste 80.000 nume (din care, cum aratam, doar o mica parte este formata de canadieni), in conditiile in care pentru a deschide un cont la HSBC este necesar un fond de ’’numai’’… 500.000 $. Canada Revenu Agency a confirmat primirea informatiilor despre canadienii posesori de conturi in Elvetia si a anuntat ca va verifica daca ’’titularii au declarat toate veniturile la impozit’’.

“Procesul de verificare va fi insa lung si complicat, apreciaza expertii financiari, mai ales ca in astfel de cazuri persoanele sau intreprinderile care au recurs la evaziuni fiscale si plasarea banilor in strainatate exploateaza gaurile din legislatia canadiana. ’’Cind vorbim de evaziune fiscala, nu ne referim neaparat la o situatie de frauda. Multe cazuri sint la limita legalitatii”’’, a precizat Pierre Tremblay, profesor de stiinte politice la UQAM. Reamintim ca in ultimii cinci ani Ottawa a semnat peste 10 tratate cu autoritati din regiuni considerate ’’paradisuri fiscale’’ pentru a diminua evaziunile fiscale.

Rezultatul? Numai in 2009 Canada Agency Revenu a descoperit peste 1 miliard de dolari lipsa la impozitul federal neplatit de contribuabilii care isi ’’doseau’’ fonduri si bunuri in strainatate.

CRISTINA SOFRONIE

Imigrantii cu studii superioare isi gasesc mai greu de lucru decit licentiatii canadieni

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Imigrantii cu studii superioare isi gasesc mai greu de lucru decit licentiatii canadieni

SalariuRata somajului in rindul imigrantilor cu studii superioare este la nivel federal de 4 ori mai mare decit in cazul persoanelor nascute in Canada si care au cu acelasi nivel de pregatire!

Nu este o suspiciune, ci concluzia unui recent studiu realizat de Fundatiile Comunitare din Canada (FCC) bazat pe datele oferite de Statistics Canada pentru 16 colectivitati din toate provinciile.

Desi in fiecare an Ottawa accepta in medie peste 240.000 imigranti, acestia isi gasesc cu greu un loc de munca corespunzator pregatirii profesionale, mai ales in primii ani. Astfel, conform analizei FCC, in 2009 rata somajului in rindul imigrantilor cu diplome superioare care au venit in Canada dupa 2004 era de 13,9%, fata de numai 3,4 % in cazul absolventilor de studii universitare nascuti in Canada.

In plus, in unele domenii (cum este cel al cercetarii), rata somajului in rindul imigrantilor continua sa se degradeze, in timp ce tendinta pentru cei nascuti in Canada este de stabilizare. Bariere in calea integrarii profesionale Una din principalele bariere in calea angajarii unui imigrant intr-un post corespunzator pregatirii sale profesionale o reprezinta dificultatea recunoasterii competentelor profesionale, multe din titlurile de competenta obtinute in strainatate fiind diferite de cele valabile la nivel national sau provincial, mentioneaza un alt studiu al Statistics Canada.

Documentul, intitulat “’’Imigrantii exercitind profesii reglementate in Canada”’’, arata ca exigentele specifice impuse de organismele provinciale de reglementare a profesiilor sau de asociatiile profesionale nu sint in general satisfacute de absolventii de studii superioare din alte tari, diferentele variind de la o tara la alta.

“Pentru a diminua acest decalaj ar trebui sa se intensifice programele de integrare profesionala”, arata Monica Patten, presedinta FCC, care a exemplificat in acest sens cu situatia din Alberta, unde guvernul provincial ofera imprumuturi cu dobinzi foarte mici celor care vor sa urmeze cursuri de specialitate pentru a-si creste sansele de adaptare profesionala la conditiile impuse de piata locala a muncii.

Cresteri salariale de aproape 3 % in 2011

Exista si vesti bune in ceea ce priveste salariile celor care s-au integrat pe piata muncii: peste 97,6% dintre angajatorii din Canada prevad cresteri salariale pentru anul viitor, valorile medii variind intre 2,7 % (provinciile maritime, Quebec, Manitoba, Teritoriile de Nord-Vest) si 2,9 % (Alberta). Cresterile procentuale asteptate vor fi insa putin inferioare celor inregistrate anul trecut, dupa cum rezulta si din datele prezentate de institutia nationala de statistica in tabelul alaturat.

Variatiile mici la nivel national arata faptul ca marea majoritate a angajatorilor isi stabilesc la nivel general bugetul de salarii si nu in functie de regiunea geografica. In Quebec, cresterile salariale medii pe domenii de activitate vor varia intre 2,1 % (sectorul medical, asistenta sociala) si 4,0 % (minerit, petrol si gaze). Rezultatele acestui studiu efectuat de compania Aon evidentiaza ca efectele crizei economice de anul trecut asupra salariilor incep sa se estompeze: daca in 2009 doar 69,5% dintre angajatori au acordat, la nivel national, cresteri salariale, procentul a urcat la 94,5% anul acesta si va continua sa se apropie de 100 % in 2011.

RAZVAN DUPLEAC

Program pentru arhitectii cu diplome obtinute in afara Canadei

ZigZag Roman-Canadian
-
0
Program pentru arhitectii cu diplome obtinute in afara Canadei

Locuri de muncaOttawa finanteaza un proiect ce permite arhitectilor cu diplome obtinute in afara Canadei sa isi gaseasca mai usor un loc de munca in specialitatea lor, a declarat Diane Finley, ministrul Resurselor Umane si Dezvoltarii Competentelor. In cadrul acestui Program, Arhitecture Canada va primi 1,6 milioa ne dolari cu scopul de a finanta proiectul de integrare a arhitectilor formati in afara si avind o vasta experienta.

In cadrul ’’”Plan d’’action economique du Canada”’’, Guvernul a investit 50 milioane dolari pentru imbunatatirea sistemului de recunoastere a titlurilor, astfel incit noii veniti sa reuseasca sa-si valorifice cit mai repede cunostintele si competentele.

Arhitecture Canada va colabora cu Athabasca University pentru a pune la punct programe profesionale si cursuri de formare lingvistica, ameliorind astfel integrarea pe piata muncii a noilor veniti, iar incepind de anul viitor (septembrie) cursurile vor fi oferite de Centre d’Architecture la Athalasca University.

Locuri de munca si posibilitati economice pe termen lung la Montreal

Denis Lebel, ministrul de Stat al Agence de développement économique du Canada pour les régions du Québec, a vizitat societatea Pratt&Whitney -companie ce produce piese importante pentru motoarele aparatelor F-35 Lightning II si recunoscuta pe plan mondial pentru conceptia, fabricarea si intretinerea motoarelor pentru avioane in general, avioane de transport regional si elicoptere. Practic, vizita amintita are o importanta aparte, intrucit ’’industria aerospatiala reprezinta unul din principalele motoare economice din Quebec’’, dupa cum a aratat ministrul Lebel, iar dezvoltarea acestei industrii permite licentiatilor in domeniul aeronautic sa obtina un loc de munca pe masura calificarii lor! In acest context vizita ministrului Denis Lebel la Pratt&Whitney Canada (cu sediul in Longueuil si avind peste 9.200 de salariati in intreaga lume, dintre care 6.200 in Canada) reprezinta deschiderea guvernului canadian catre companiile canadiene de profil.

Pina in prezent, Canada a investit 168 milioane dolari in Programul de avioane de lupta interarme. Implicarea, din 1997, in acest Program aduce avantaje considerabile Canadei, vizind inlocuirea parcului de avioane de vinatoare CF18, a caror fabricare este prevazuta in perioada 2017 – 2020.

ANA-MARIA SURUGIU

O expozitie de exceptie, pentru prima data in America de Nord -Rouge Cabaret: Le Monde Effroyable et Beau’’

ZigZag Roman-Canadian
-
0
O expozitie de exceptie, pentru prima data in America de Nord -Rouge Cabaret: Le Monde Effroyable et Beau’’

Otto_DixMusée des beaux-art de Montreal gazduieste intre 24 septembrie 2010 – 2 ianuarie 2011 prima expozitie consacrata in America de Nord lui Otto Dix (1891-1969), unul dintre cei mai importanti pictori germani ai sec. XX.

Dintre cele 220 de picturi expuse, 40 sint de o rara fragilitate. ’’Expozitia este prima de aceasta amploare consacrata lui Otto Dix in America de Nord si care si-a gasit un loc de onoare la Montreal’’, spune Nathalie Bondie, directoarea muzeului.

Cu un bogat continut didactic si profund marcat de Primul Razboi Mondial, pictorul isi compartimenteaza lucrarile astfel: La Tranche, La rue, Le bordel, La galerie, L’Exposition si Le lac. Evenimentul este marcat si de editarea bilingva (franceza si engleza) a unui catalog de referinta, de peste 250 pagini, bogat ilustrat si care se afla la dispozitia amatorilor de frumos. Vadit impresionati, la vernisaj au fost prezenti si nepotii pictorului. O expozitie ce merita vizitata.

ANA MARIA SURUGIU

1...138139140...155Pagina 139 din 155

Știri despre

© ZigZag Român-Canadian. Toate dreptirile rezervate | Website created by PC Land powered by Wordpress