Putem sa juram ca asa o veste buna asteapta toata lumea! Ei bine, desi de mai multi ani se observase ca ciocolata are efecte pozitive asupra inimii si colesterolului, pina acum nu se demonstrase stiintific acest fapt.

Inca din anul 2004 o echipa de cercetatori finlandezi a constatat ca ciocolata ne agra creste cu 12% nivelul de colesterol bun fata de cazul persoanelor care nu consuma deloc ciocolata sau prefera ciocolata alba. Rezultatele au fost confirmate in 2007 de specialisti niponi, insa abia la inceputul lunii februarie 2011 aceiasi japonezi au putut explica complicatul mecanism prin care consumul de ciocolata conduce la scaderea colesterolului rau (LDL) si cresterea celui bun (HDL).

Desi ciocolata contine zahar, indicele glicemic este coborit, iar deliciosul desert are in componenta si numeroase minerale, oligoelemente si antioxidanti –in aceasta ultima categorie regasindu-se polifenoli, compusi binecunoscuti pentru efectele impotriva imbatrinirii si inflamatiilor. In plus, flavonolii (principalul grup de polifenoli din ciocolata) au o actiune protectoare si chiar reparatoare asupra vaselor sanguine. Experientele efectuate in laborator pe celule umane de ficat si intestin, in care au fost introdusi diferiti polifenoli prezenti in cacao, au aratat o crestere a concentra- tiei de proteine continute si transportate de HDL.

Astfel se explica efectul ciocolatei asupra cresterii colesterolului bun si inhibarii celui rau. Asadar, in afara de savoare, ciocolata ofera organismului si substante bune pentru sistemul cardiovascular. De la deliciu la medicament, –ce veste poate fi mai buna?

IOANA PETRE

Molluscum contagiosum este o boala de piele intilnita frecvent, cauzata de un virus ce se gaseste in medii umede (dusuri, vestiare, piscine, nisipul de pe plaja etc.).

Aparind sub o forma asemanatoare cosurilor de mici dimensiuni, boala se raspindeste foarte rapid –virusul patrunzind prin mici fisur i la nivelul firelor de par.

La copii

Datorita unei imunitati mai diminuate, infectia se raspindeste foarte rapid si afecteaza mai ales copiii cu virsta de 5 – 6 ani, dar si pe cei mai maricei, in special daca au sistemul imunitar slabit. O boala perfida, care nu provoaca dureri, molluscum contagiosum provoaca pustule ce ajung si la dimensiuni de 2 – 3 mm in diametru, iar boala se transmite prin contact direct (piele pe piele), de la un copil infectat la unul sanatos. Daca un copilas prezinta molluscum contagiosum este total contraindicat sa i se faca baie impreuna cu fratiorii si, nu in ultimul rind, parintii trebuie sa fie atenti si sa-i rezerve un prosop special, intrucit contaminarea se poate face si pe aceasta cale. Evident, pe toata perioada tratamentului, bolnavul trebuie sa se fereasca sa frecventeze piscinele, saunele publice etc.

La adulti

Molluscum contagiosum se transmite cel mai adesea prin contact direct, de la pielea bolnava la cea sanatoasa, iar daca virusul este prezent in zona genitala boala se poate transmite pe cale sexuala sau datorita zgirierii proeminentelor (cu aspect de pustule). La adulti dimensiunile bubitelor cu aparenta de cosuri ating si 5 mm in diametru, pot fi unice sau grupate (ca si la copii) fiind localizate in zona genitala, dar si pe trunchi, fata sau pleoape.

Tratamentul

Pustulele pot disparea si de la sine, fara a lasa cicatrici, dar dupa o perioada destul de lunga de la contaminare: intre 2 si 4 luni, in cazuri extreme intinzindu-se si pina la 5 ani. Avind in vedere usurinta cu care se raspindesc de la o zona la alta, dermatologii recomanda indepartarea leziunilor prin diferite metode: cu azot lichid (criocauterizare), prin distrugere cu diverse solutii de acizi, electrocauterizare, chiuretare cu un instrument ascutit, sau, cind cazurile sint in forma incipienta, prin aplicarea de creme sau geluri cu retinoizi, substante imunostimulatoare sau diverse medicamente topice antivirale.

Si terapia laser s-a dovedit eficienta, insa este asociata cu usoare dureri. Exista si tratamente homeopate, si in acest caz consultul unui specialist fiind indispensabil pentru a prescrie tratamentul personalizat in functie de virsta pacientului, dar si de alte criterii.

Cercetarile moderne au dus la producerea unor noi medicamente pentru tratarea infectiilor virale, iar evolutia infectiilor cu molluscum contagiosum s-a ameliorat in cazul pacientilor cu SIDA. Ceea ce este extrem de important de retinut: aspectul asemanator pustulelor nu trebuie sa va insele si sa incercati indepartarea prin clasica metoda (stoarcere), caci extindeti boala pe zone mult mai ample. Programati-va de urgenta o vizita la medic!

IOANA PETRE

Desigur, ideal este ca in timpul iernii sa ne putem permite o mica vacanta in Sud, pe linga relaxare beneficiile soarelui asupra organismului fiind binecunoscute, cu conditia de a ne proteja corespunzator de arsurile provocate din dorinta de a acumula tot bronzul plajei…

Exista insa si alte categorii de persoane, cele care, din diverse motive, recurg la bronzul artificial de la solar. Insistind ca inainte de a apela la acest tip de bronzare sa cereti sfaturile celor de specialitate (medicul dvs. de familie fiind primul in masura sa va consilieze), haideti sa facem o scurta trecere in revista a rezultatelor la care au ajuns cercetatorii in ultimii ani. A aparea mereu cu pielea bronzata este o moda relativ recenta, aparuta in special datorita publicitatii si imaginilor care sugereaza fals ca bronzul reflecta automat o stare de sanatate de exceptie.

Dar trebuie stiut ca nici un tip de bronzaj nu este fara pericol, intrucit colorarea pielii este un semn exterior al daunelor produse de soare – iar bronzul este reactia pielii la aceasta agresiune. Ca si soarele, lumina emisa de aparatele de bronzat artificial contine raze ultraviolete ce pot provoca arsuri, imbatrinirea prematura a pielii si cataracte. In plus, aceste raze pot prezenta riscul producerii de cancer de piele, cum ar fi melanomul malign (neoplasm care, de obicei, ia nastere din pielea clinic normala, sau din modificarile ei de la acest nivel).

Razele ultraviolete ale aparatelor de bronzaj activeaza productia de melanina -substanta pigmentara care determina culoarea pielii si irisului, si care protejeaza pielea impotriva radiatiilor ultraviolete ale soarelui. Insa repartitia melaninei difera in functie de tipul de piele. In cazul UV artificiale, pe linga riscul specific generat de aceste raze se adauga si efectul negativ asupra ochilor, produs de puterea aparatului de bronzat.

De multe ori, intensitatea razelor UV emisa de aparate (paturi etc) este mai ridicata decit cea a razelor solare, iar persoanele care recurg frecvent la sedinte de bronzaj risca dezvoltarea cataractei si inflamarea corneei intr-un mod ireversibil. Din aceasta cauza este obligatorie purtarea ochelarilor de protectie de buna calitate. Un recent studiu epidemiologic efectuat de cercetatorii americani arata ca persoanele care se expun aparatelor de bronzat au mai crescut cu 1,5 riscul de a dezvolta un cancer spinocelular al pielii – un cancer cutanat mai rar, dar foarte grav- si de 2,5 ori riscul dezvoltarii unui cancer basocelular – mult mai intilnit, dar care prezinta o evolutie locala, deci mai putin agresiva decit cel precedent.

In cazul tinerilor sub 20 de ani, aceste riscuri sint si mai ridicate, coeficientul cres- cind in primul caz de la 1,5 la 1,8, iar in cel de al doilea de la 2,5 la 3,6. Practic, noile studii americane nu fac decit sa confirme cercetarile specialistilor europeni, care pusesera deja in evidenta legatura dintre bronzul artificial si cazurile de melanom – forma cea mai mortala de cancer de piele. Daca in trecut cabinele de bronzaj emiteau in special UVA, considerate la acea vreme mai putin nocive, in prezent aceste aparate incearca sa ’’mimeze’’ razele soarelui si emit atit UVA cit si UVB –care sint oficial considerate cancerigene de Centrul international de cercetare asupra cancerului.

Bronzatul artificial este nerecomandat persoanelor care au avut cancer de piele, sau chiar celor care au avut in familie un astfel de caz, tinerilor sub 18 ani, persoanelor cu ten deschis si celor aflate sub tratament care ar putea creste sensibilitatea la razele UV.

Nu degeaba Organizatia Mondiala a Sanatatii a incadrat aparatele care emit radiatii ultraviolete (cum este cazul celor de bronzat) de la categoria ’’probabil cancerigene’’ la cea ’’cunoscute ca fiind cancerigene’’. In concluzie, ginditi-va doar de ce nu putine sint vedetele de la Hollywood care, atunci cind nu merg la plaja, aleg sa ramina cu ’’pielea naturala’’ desi aceasta este foarte alba: de la Marilyn Monroe la Madonna, Nicole Kidman… si lista poate continua.

IOANA PETRE

Datele unui studiu publicat recent de Statistics Canada nu sint deloc imbucuratoare: 12% dintre femei si 9% dintre barbatii cu virste intre 12 si 44 ani sufera de dureri cronice (cel mai adesea localizate la spate) si migrene.

Conform rezultatelor studiului, ale carui date au fost culese in perioada 2007-2008, cazurile de dureri cronice sint mai des intilnite la persoanele cu un nivel mai scazut de scolarizare si la autohtoni si sint cauzate de o alimentatie nesanatoasa, limitarea activitatilor fizice etc.

Sanatatea in citeva cifre

Un alt raport, al Institut canadien d’information sur la sante (ICIS) arata ca nu intotdeauna pacientii primesc in spitale ingrijirile medicale corespunzatoare. Spre exemplu, unele interventii chirurgicale inca sint practicate in spitale, desi eficienta lor nu a putut fi dovedita. In acest sens, vicepresedintele ICIS, Jeremy Veillard, arata ca artroscopiile la genunchi nu si-au dovedit eficacitatea din punct de vedere medical.

Numarul acestor interventii s-a ridicat la nivel federal la 3.600 in perioada 2008-2009, cazuri care au contribuit la majorarea cheltuielilor din domeniul sanitar. Un alt aspect mentionat in raport vizeaza operatiile de cezariana, al caror numar atinge in unele provincii si 23% din totalul nasterilor (Terre-Neuve-et-Labrador), fata de o medie de 14%, considerata normala (Manitoba). Documentul arata ca daca in toate provinciile canadiene s-ar inregistra o medie de 14% de nasteri prin cezariana, economiile la sistemul de sanatate s-ar cifra la peste 35 milioane dolari anual.

De altfel, un studiu al OCDE mentioneaza ca in Canada s-ar putea face pina in 2017 economii de 2% din PIB daca s-ar eficientiza sistemul de sanatate.

IOANA PETRE