Candidat in circumscriptia ontariana Pickering-Scarborough East, Corneliu Chisu (62 ani), l-a invins in recentele alegeri federale, cu un avans de peste 1000 de voturi, pe liberalul Dan McTeague, devenind astfel primul roman ales in Parlamentul Canadei.

Membru al Partidului Conservator, formatiunea politica realeasa pe primul loc in scrutinul din 2 mai si care intruneste majoritatea parlamentara pentru a forma un guvern stabil, Corneliu Chisu, inginer originar din Satu Mare, a ajuns in Canada acum 30 de ani. Prima sa sotie a fost fiica unui general din Statul Major al armatei Italiei, iar dupa decesul acesteia s-a recasatorit cu Cecilia, lector la University of Toronto; are o fiica, Marta, de profesie avocat.

Mai multe insa despre povestea romanului ajuns chiar la gradul de maior al Fortelor armate canadiene si care in 2004 a avut sub comanda sa, timp de o luna, trupele de geniu romanesti din Brigazile Vest aflate in Bosnia-Hertegovina, puteti afla din interviul acordat publicatiei ZigZag Roman-Canadian.

“Eram cetatean roman rezident in strainatate, cu viza de sedere in Romania!”

– Felicitari pentru reusita, dar haideti sa dezvaluim, pe linga calitatea dvs. de inginer membru al asociatiei de specialitate din Ontario, cine este omul Corneliu Chisu si care este povestea sa de viata.

– Sint din Satu Mare si am venit in Canada acum 30 de ani, in 1981. In Romania am facut Politehnica, sectia de ingineri fizicieni, absolvind in 1971 si am parasit oficial tara in 1977 – am lucrat la Institutul de Comert Exterior al Italiei. Prima mea sotie, care a decedat ca urmare a unui cancer, a fost italianca, era fiica unui general italian care facea parte din Statul Major al armatei italiene. Deci eu eram considerat in Romania ca si italian, de fapt. Daca puteti sa va imaginati asa ceva: eram cetatean roman rezident in strainatate, cu viza de sedere in Romania!

Aveam casa in Italia, avem de toate, dar in 1981 am decis sa venim in Canada, impreuna cu sotia si fiica, pentru ca in Italia era o situatie dezastruasa care a culminat cu uciderea primului ministru Aldo Moro.

Ne-am stabilit la Toronto, dar chiar de cind eram in avionul spre Canada aveam deja un post la Institutul de Comert al Italiei cu sediul in Toronto. In 1986 am obtinut cetatenia canadiana, in 1988 am finalizat un Master, tot in domeniul electronicii, la Universitatea din Toronto.

Am fost consul onorific al Republicii Moldova, pentru ca in timpul declararii independentei am ajutat R. Moldova cind era in drum spre ONU, in perioada presedintelui Snegur. Le-am facut citeva vizite in Parlamentul de la Chisinau, dar le-am si organizat citeva intrevederi cu parlamentari in Canada, si in baza acestor relatii de buna intelegere m-au rugat sa fiu consul onorific al R. Moldova si am acceptat cu multa placere. Consulatul a functionat din 1995 pina in 2004, pentru ca am intrat in Armata Canadei, in fortele regulate. In 1990 am intrat in rezervele Fortelor armate canadiene (Forces Canada), iar in 2003 am fost in serviciul regulat al acestora, cu care am avut deplasari in Bosnia-Hertegovina.

In 2004 am fost ofiter de geniu al Brigazilor Vest in Bosnia-Hertegovina, ocazie cu care sub comanda mea au fost pentru o luna de zile trupele de geniu romanesti. Dupa aceea, in 2007, am fost din ianuarie pina in august intr-o misiune a fortelor armate canadiene in Kandahar. In 2009 m-am retras din armata canadiana cu gradul de maior.

Intre timp, in 1989 devenisem inginer in cadrul asociatiei inginerilor din Ontario (Professional Engineers Ontario – –n.r.), la care am devenit consilier in 2007, apoi vicepresedinte in 2009 si 2010. Este o asociatie de 75.000 de persoane.

– Ati avut contacte cu politicienii din Romania?

– Politica romaneasca ma intereseaza prea putin… Este politica celor din Romania, a celor care traiesc cu reprezentantii pe care si-i aleg. Din politica romaneasca cunosc un singur politician care mi-a fost prieten din copilarie: Alexandru Mironov. Pentru ca eu am fost in lotul national de scrima al Romaniei, el a fost vicecampion national. Satu Mare a fost centrul scrimei romanesti, iar eu am participat la Universiada din Torino in 1970.

Exista cultura proprie, dar copiii nostri vor creste aici, in Canada

– Cind ati intrat in politica din Canada si de ce ati ales Partidul Conservator?

– In politica din Canada nu am putut intra pina in 2009, pentru ca eram membru al fortelor armate. Am ales Partidul Conservator pentru ca este cel mai apropiat de viziunea mea politica: promoveaza un buget echilibrat, crearea de noi locuri de munca si o administrare financiara corecta, cu diminuarea cheltuielilor pentru proiecte inutile.

– Va ginditi sa promovati in Parlamentul de la Ottawa interesele imigrantilor in general? Pentru ca am remarcat in proiectele conservatorilor unul referitor la echivalarea diplomelor si competentelor profesionale ale celor ce imigreaza in Canada.

– Fiind in Professionals Engineers Ontario, am lucrat pentru integrarea inginerilor proveniti din afara Canadei. Dupa cum stiti si dvs. ca inginer in Ordinul Inginerilor din Quebec, apartenenta la o asociatie profesionala este reglementata de catre legile provinciale, Guvernul federal neavind nici o imixtiune in decizia unei asociatii profesionale.

– Exact. Si in Quebec sint 43 de ordine profesionale.

– Corect. Fiecare provincie isi stabileste regulile. Guvernul federal poate insa sa intervina in baza unor intelegeri cu alte state privind recunoasterea reciproca a diplomelor. Dupa cum stiti, si in Uniunea Europeana are loc un proces de recunoastere reciproca a diplomelor, este o standardizare care are loc in UE. In cazul Canadei, cum stiti si dvs. ca inginer, in sarcina Guvernului de la Ottawa sint tratatele internationale, iar provinciile au jurisdictie asupra emiterii de licente.

Dupa cum stiti, mie nu-mi place sa ma lipesc de un scaun si sa stau acolo, deci ma voi implica. Cind am ajuns eu in Canada, acum 30 de ani, comunitatea romaneasca era ca si inexistenta, mare parte a venit dupa 1990 si acum comunitatea romaneasca este destul de numeroasa. Depinde de ea cit de unita este. Dar sa va mai marturisesc ceva: eu am fost invitat special sa comentez pe canalele de televiziune canadiene Revolutia din Romania.

– Cum a fost privita din Canada revolutia romana din decembrie 1989?

– Privit de aici, multe aspecte nu erau foarte clare. Dar eu cunosteam toate elementele din Romania, fiind in serviciul Ambasadei Italiei, plus traditia din famiie pe care o aveam: tatal meu a fost secretarul general al Miscarii de Rezistenta din Ardealul de Nord, deci am crescut in politica din leagan. Dar pe mine nu m-a interesat niciodata politica din Romania sau din alte state. M-a interesat politica din Canada –si am fost in serviciul Canadei pentru ca aici traim si este important sa ne aducem contributia in tara in care traim.

Exista cultura proprie, prin care nu-ti pierzi nici limba, nici unele dintre traditii, dar copiii nostri vor creste aici, in Canada.

Interviu realizat de dr. ing. RAZVAN DUPLEAC

Ministrul federal al Cetateniei, Imigratiei si Multiculturalismului, Jason Kenney, s-a aflat recent la Montreal si, astfel, ziarul ZigZag Roman-Canadian a stat de vorba cu domnia sa pe teme de maxim interes pentru comunitatea romanilor din Canada.

Precizam ca, fara a cenzura spusele oficialului canadian, ne delimitam de nota usor electorala a raspunsurilor, tinind cont de campania electorala aflata in plina desfasurare. Evident, in acest context, promisiunile facute vor fi puse in aplicare doar daca Partidul Conservator va fi reales, ceea ce nu inseamna insa ca publicatia noastra va sugereaza sa votati candidatii unui anumit partid. Decizia va apartine dvs.

– Dle ministru, recent seful Guvernului Canadei declara ca are in vedere, daca PC va cistiga alegerile, sa imbunatateasca ritmul si conditiile de recunoastere a diplomelor universitare obtinute in strainatate, ca un sprijin pentru integrarea socio-profesionala mai rapida a imigrantilor cu studii superioare. Despre ce proiect este vorba?

– Da, este un proiect care a inceput deja. Ma refer la crearea unui birou pentru recunoasterea diplomelor obtinute in strainatate, care ofera informatii tuturor imigrantilor, indiferent de tara din care provin. In plus, acest birou organizeaza chiar seminarii de informare pentru cei ce doresc asa ceva si ii poate pune in legatura pe imigranti cu asociatiile profesionale care au rol in sprijinirea lor pentru recunoasterea diplomelor. Mai mult, aceste informatii pot fi obtinute si pe Internet, deci inclusiv inainte de stabilirea efectiva in Canada a unui absolvent de studii superioare.

In al doilea rind, este vorba de oferirea unui suport financiar pentru cei care doresc recunoasterea diplomelor. In acest sens s-a luat deja legatura cu institutii financiare care ar putea acorda credite in acest sens –si am investit 50 de milioane de dolari in colaborarea cu toate ordinele profesionale din Canada. Incercam sa le aducem pe toate la aceeasi masa si sa gasim cai de accelerare a procesului de recunoastere a diplomelor, astfel incit acesta sa dureze maximum un an – fata de citiva ani buni, cit dureaza acum.

Un alt aspect pe care il avem in vedere este acela de a oferi imigrantilor cu studii superioare un credit avantajos exact in scopul recunoasterii diplomelor. In acest context, chiar daca un astfel de imigrant este obligat sa faca un anume curs de scurta durata pentru recunoasterea diplomei, el va avea posibilitatea de a se intretine pe durata lui, fara a fi nevoit sa se angajeze in slujbe ’’de supravietuire’’, adesea sub calificarea lui, pentru a-si intretine familia. Aceste credite ar putea merge pina la sume de circa 10.000 de dolari, in functie de eligibilitatea fiecarui candidat, fiind un real sprijin pentru cei care doresc sa practice meseriile pentru care s-au pregatit in tarile de origine.

– Ce noutati sint in problema eliminarii vizelor turistice pentru cetatenii romani care vin in vizita in Canada, in contextul in care Romania este membra UE?

– Canada a eliminat viza pentru unele tari nou intrate in Uniunea Europeana, in primul val aflindu-se tari ca Cehia sau Ungaria. Ceea ce s-a petrecut imediat dupa aceea, a fost afluenta foarte mare a cererilor de azil din partea unor cetateni ai acestor tari, cererile depasindu-le numeric pe cele venite din Asia sau din Africa.

Din punctul nostru de vedere, acest lucru este bizar. Si daca in cazul Cehiei am luat decizia de a reintroduce vizele, primim lunar citeva sute de cereri de azil din partea cetatenilor ungari. Trebuie sa va spun ca desi 99% dintre ele sint nefondate, procesarea fiecarei cereri il costa pe contribuabilul canadian circa 50.000 de dolari.

In ceea ce priveste Romania si Bulgaria, teama noastra este ca ridicarea vizelor ar duce la multiplicarea acestui fenomen –si asa destul de grav. Asa ca preferam sa implementam reforma noului sistem de acordare a azilului, aprobat de Parlamentul canadian, care va reduce fundamental numarul falsilor solicitanti de azil care ajung in Canada. Pe de alta parte, sintem deschisi unor tratative cu tarile membre UE in privinta solicitantilor de azil.

In principu, ideea este de a evita scenariul conform caruia, dupa ridicarea vizelor pentru Romania si Bulgaria, Canada sa ajunga sa cheltuiasca sute de milioane de dolari cu solicitarile nefondate de azil, apoi sa reintroduca vizele si sa riscam incidente diplomatice majore cu aceste tari. Preferam calea mai prudenta, rezolvind problemele falsilor azilanti din tarile UE inainte de a ridica vizele pentru cetatenii tarilor respective.

– Romania si Canada au semnat un Acord de securitate sociala, care va permite recunoasterea vechimii in munca unui cetatean al uneia dintre cele doua state domiciliat pe teritoriul celuilalt stat. Acest Acord ar urma sa intre in vigoare dupa ratificarea lui in Parlamentul Canadei, cel al Romaniei ratificindu-l deja anul trecut. Cind apreciati ca si Legislativul canadian va ratifica acest document pentru a putea intra in vigoare?

– Trebuie sa recunosc ca nu sint la curent cu stadiul acestui Acord, asa ca nu va pot raspunde foarte exact. Dar pot sa va spun ca Parlamentul Canadei are o politica de consultare cu parlamentele provinciale in cazul acordurilor externe. In plus, in acest moment Camera Deputatilor din Legislativul canadian este dizolvata. Dar va promit ca daca exista cai legale de accelerare a procesului de ratificare in Parlament a acestui Acord, voi lua legatura cu primul ministru al Canadei pentru a o face imediat dupa alegeri.

ADRIAN ARDELEAN