O alta problema contemporana, din pacate tot mai des intilnita, este diabetul, numarul persoanelor afectate fiind intr-o continua crestere. Astfel, estimarile arata ca exista mai mult de 100 milioane de diabetici in intreaga lume – aproximativ 3% din persoanele adulte fiind afectate.
Repartitia procentuala nu este insa omogena – tarile asiatice sint mai putin afectate, in schimb continentul american este pe primul loc, cu o pondere de 20%! Dintre tarile europene, Franta are un procentaj destul de redus, insa in ultimii 10 ani s-a observat o dublare a numarului de persoane afectate de diabet, iar cresterea continua.
Nici Canada nu sta prea bine, 7% din populatie fiind atinsa de diabet Diabetul de tip 1 reprezinta 10% din cazurile de diabet. Acesta apare inca din copilarie sau in perioada adolescentei. La inceput nu se observa aproape nici un simptom, atit timp cit pancreasul ramine intr-o stare de buna functionare.
Simptomul bolii va iesi in evidenta in momentul in care 80% dintre celulele beta ale pancreasului sint distruse, devenind incapabile sa mai produca suficienta insulina. In acest moment trebuie sa se intervina cu un aport de insulina din exterior, in mod permanent. Si astfel, aceste persoane devin insulino dependente! Pe termen lung, diabetul de tip 1 creste riscul problemelor cardiovasculare, a problemelor legate de rinichi – se constata o pierdere a sensibilitatii in extremitati si in degete, vederea fiind si ea afectata.
Simptomele principale observate la persoanele atinse de diabetul de tip 1 sint: * o eliminare excesiva de urina, prin cresterea frecventei urinarii mai ales in timpul noptii * cresterea senzatiei de sete si de foame v oboseala marita in mod remarcabil * diminuarea acuitatii vizuale * vindecarea anumitor infectii sau rani se face cu mai mare dificultate.
O observatie foarte interesanta este ca diabetul de tip 1 este mai frecvent la persoanele care traiesc la distanta fata de ecuator, ca de exemplu Finlanda -unde boala este de 400 ori mai frecventa, dar si Venezuela, ceea ce a dus la avansarea ipotezei ca diabetul e in strinsa dependenta si cu vitamina D, a carei productie este strict legata de expunerea la soare.
Diabetul de tip 2 este caracterizat printr-un indice marit de glicemie (glucoza) in singe si reprezinta o proportie de 80 – 90% din cazurile de diabet. Acesta se manifesta in special la persoanele adulte si, in mod deosebit, la cele mai in virsta si cele care au un surplus de greutate. La o persoana atinsa de diabetul de tip 2 organismul e incapabil sa regleze glicemia, adica dozarea glucozei in singe, astfel se ajunge la hiperglicemie. Pe termen lung, daca glicemia nu e redusa prin tratamente, se ajunge la grave probleme de sanatate, in special cardiovasculare.
O solutie imediata pentru a reduce riscurile aparitiei diabetului de tip 2 ar fi modificarea obiceiurilor alimentare si cresterea activitatii fizice. Pe termen lung trebuie avuta in vedere reducerea greutatii corporale, eliminarea din dieta zilnica a alimentelor cu indice glicemic ridicat, o dieta bogata in fibre, cresterea aportului de magneziu si de vitamina D. Cauzele generale ale diabetului, in afara factorilor genetici, sint in special sedentarismul si obezitatea. In ceea ce priveste greutatea corporala, excesul de tesut adipos (in special in jurul taliei) reduce efectul insulinei si poate provoca o crestere a concentratiei de glucoza in singe, adica un prim pas spre diabetul de tip 2.
La o persoana sanatoasa, controlul glicemiei se face prin intermediul insulinei, hormon secretat de pancreas. Initial, pentru a compensa rezistenta la insulina a corpului, pancreasul va produce tot mai multa insulina; dar cu timpul va obosi si epuizarea pancreasului face ca secretia de insulina sa se diminueaze treptat – lipsa relativa de insulina duce la o glicemie crescuta in permanenta. Pina de curind, persoanele suferinde de diabet erau supuse la dependenta pe viata de injectia cu insulina, ajungind chiar si la 4 – 5 injectii pe zi, plus un regim sever de viata si alimentatie. Nu voi insista pe tratamentele clasice, pentru ca reprezinta lucruri cunoscute de toti cei suferinzi, dar voi aduce o adiere de speranta pentru cei care vor sa-si remedieze definitiv problemele legate de diabet, de injectiile repetate cu insulina si regimul foarte restrictiv de viata si alimentatie: studii si descoperiri recente fac ca diabetul sa se transforme dintr-o boala incurabila intr-una vindecabila. Tratamentele sint relativ simple si mult mai putin costisitoare decit injectiile cu insulina cumulate pe parcursul intregii vieti de diabetic!
MARIUS NEGRAU
Cimpurile electromagnetice din casele canadiene sint in medie de 2 ori mai ridicate decit in SUA si de 10 ori mai mari decit in Europa Ce sint cimpurile electromagnetice din zonele rezidentiale (CEM)? CEM sint linii de forta invizibile generate in jurul aparatelor electrice, a cablurilor de al imentare cu energie electrica, a liniilor de transport si distributie a energiei electrice. Acestea sint generate de existenta unui curent electric (amperaj) si a unei diferente de potential (voltaj), ca de exemplu atunci cind punem in functiune un consumator (cafetiera, uscator, ventilator, veioza etc). Cu cit ne indepartam de sursa de generare a CEM, efectul acestei forte asupra corpului uman scade. Intr-o locuinta, toate persoanele sint expuse zilnic la diverse surse de cimpuri magnetice: frigider, cafetiere, uscator de par, prajitor de piine, calculatoare, cablurile de alimentare cu electricitate, telefoanele mobile, cuptoare cu microunde, aragaz electric, masina de spalat/uscat rufe si multe altele. Principalele surse de emisie de CEM in locuinte Energia electrica produsa in centrale este transportata prin linii de inalta tensiune spre posturile de transformare, unde tensiunea este redusa la 4 sau 34,5 kV.
Proiectul de Buget 2012 – 2013 anuntat de ministrul de Finante al provinciei Quebec, Raymond Bachand, nu contine masuri neasteptate, fiind o continuare oarecum fireasca a masurilor incepute in anii trecuti pentru revenirea, dupa criza mondiala din 2008 – 2009, la echilibrul financiar.
Anul acesta se implinesc 50 de ani de la ridicarea primului muzeu indian din Quebec: Muzeul indienilor Abenaki, care a ajuns sa numere peste 3.200 de obiecte ale acestei frumoase si pure civilizatii, din pacate tot mai putin numeroasa…
In ajunul seriei de spectacole ale Baletului National al Ucrainei, aflat in turneu in Canada cu Lacul lebedelor, l-am intilnit pe Gradimir Pankov, cel care a invitat valoroasa trupa pe scena de la Sala Wilfried Pelletier si care este patronul artistic al companiei Les Grands Ballets Canadiens, din M ontreal. Ca si celelalte arte ale scenei, baletul se confrunta cu o evolutie rapida, determinata de schimbari tehnologice si sociale. Arta dansului s-a transformat, uneori fara rezerve; putem spune ca s-a adaptat. Alteori, spectacolele de balet sint atit de diferite de ceea ce erau in anii tineretii noastre, incit in fata produsului artistic avem ciudata impresie a pierderii reperelor. O intrebare ciudata ne da tircoale: dansul contemporan mai este balet? Gradimir Pankov a preluat conducerea artistica a trupei de la Grands Ballets Canadiens in anul 2000. Nascut la 25 octombrie 1938, la Skopje, in Macedonia, urmeaza cursurile de balet si muzica clasica la Conservatorul din orasul natal, pregatindu-se pentru cariera de balerin si apoi, cum era firesc in acele timpuri, de pedagog al dansului. Dupa obtinerea diplomei, se face repede cunoscut pe scenele principale ale fostei Iugoslavii, la Belgrad, Zagreb, Sarajevo si chiar mai departe, la Novi Sad! In 1967 are ocazia sa plece in Germania si sa danseze la Nuremberg, Munchen, Manheim, cu roluri majore in balete ca Romeo si Julieta, Giselle sau Frumoasa din padurea adormita. Accepta in 1976 postul de maestru de balet si director adjunct la StÄdtische BÜhnen, din Dortmund, Germania, unde coregrafiaza momente de dans din Evgheni Oneghin, Don Giovanni, Carmen si Frumoasa Elena. Perioade mai scurte la catedra unor tinere institutii de balet aduc colaborari pretioase in viata lui Gradimir Pankov, asa cum au fost de pilda Jiri Kylian (Cehia) sau Mats Ek (Suedia). Intre anii 1981-1984, Gradimir Pankov conduce Baletul Finlandei, la Helsinki, unde numai cu 65 de dansatori purcede la o modernizare radicala a institutiei, rupindu-se definitiv de perceptele baletului rus. Spectacole concepute de Mats Ek, Kurt Joos, Heinz Sporeli, Rudi van Dantzig, Mario Kuusela sau Roberto Trinchero sint reusitele noii formule elaborate de Gradimir Pankov, succese care il propulseaza pe postul de director artistic al Baletului Culberg din Stockholm (pina in 1987). Un turneu al acestei companii in Canada, in 1985 (la Toronto, Ottawa si Montreal), ocazioneaza intiiul contact cu Grands Ballets Canadiens. Dar Gradimir Pankov este numit director artistic la Baletul Marelui Teatru din Geneva, unde continua sa inoveze in directia viziunii sale despre baletul contemporan. Alaturi ii are pe Jiri Kylian, Mats Ek si Christopher Bruce, dar in acelasi timp organizeaza ateliere coregrafice in care remarca talenul noii generatii: Ohad Naharin, Kim Branstrup, Didy Veldman si Stijn Celis. Dupa 8 ani de directorat la Geneva, Gradimir Pankov se consacra carierei pedagogice in dans, in cadrul Baletului Culberg si Ballet Royal din Suedia, Ballet Gulbenkian de la Lisabona, la Teatrul Dansului din Haga, in cadrul Operei din Paris si Lyon (Franta) si la American Ballet Theatre din New York. In 1999, Gradimir Pankov este invitat sa se ocupe de Grands Ballets Canadiens, fondat la Montreal de Ludmila Chiriaev. O trupa tinara, orientata spre baletul contemporan dar cu un corp redus de dansatori, ceea ce l-a determinat pe Gradimir sa invite numerosi balerini ai generatiei noi sa se asocieze acestei companii -si realizarile nu au intirziat. Azi, renumele international se datoreaza nu numai talentului si pasiunii dansatorilor, ci si ideilor lui Gradimir Pankov. – Cum poate fi interpretata de public Intentia de relectura anuntata de marketingul unei companii de balet? Surprins de efectul acestui detaliu publicitar aflat pe afisele Lacului lebedelor ale ansamblului invitat din Kiev, detaliu ce a captat atentia publicului, Gradimir Pankov ne-a oferit toate detaliile: – Intentia de relectura nu este intentia de re-interpretare a unui balet, ci aceea de a repeta anumite experiente de spectacol, pentru a aprofunda sau a reinnoi stari emotional placute. Daca am invitat Baletul National al Ucrainei, cu Lacul lebedelor, este deoarece pentru mine acest balet ramine intodeauna interesant -nu pentru interpretare, ci pentru povestirea in sine cu sfirsitul ei tragic. Totusi, epicul acesta tragic are o valoare pozitiva. De ce? Cei doi indragostiti manipulati de fortele raului ramin la sfirsit indragostiti pentru vesnicie. In realitate, continutul si coregrafia pun spectatorul intr-o stare romantica, de mare intesitate emotionala, de curaj si optimism. Iar regia lui Gorski nu ezita deloc in acest sens. Ceea ce conteaza in primul rind este poezia degajata de punerea in scena, intelegera metaforei -printesa transformata in lebada, idee des intilnita in Metamorfozele lui Ovidiu, sigur ca nu imi sint straine creatiile antice ale poetului exilat la Pontul Euxin. Nu este exclusa actiunea educativa a baletului! Generatia tinara trebuie sa inteleaga ce este baletul, nu din productii hollywodiene lipsite de acuratete coregrafica, ci din ceea ce vede ea insasi pe scena. Les Grands Ballets Canadiens este azi un corp de balet contemporan si tocmai de aceea invit aceste mari trupe de balet, care au o traditie in genul clasic, ca publicul tinar sa faca cunostinta cu stilul clasic. (Este adevarat ca spectacolul sustinut de balerinii Ucrainiei a fost unul de inalta tinuta. Elegant si academic, extrem de ierarhizat conform unei partituri de balet clasic, la care s-a adaugat perfectiunea si coordonarea balerinilor, un tot de o armonie aproape incredibila, acesta a fost spectacolul oferit publicului montrealez la mijlocul lunii martie 2012 de catre asamblul din Kiev n.a.) Numai un balerin care are solide cunostinte de balet clasic poate face si balet contemporan cu succes. Amindoua genurile au magia lor, iar eu ramin intr-o stare de apreciere in fata amindurora. Daca m-am orientat spre baletul contemporan este si pentru ca la Montreal nu am decit 34 de dansatori, numar ce nu imi permite nici pe departe punerea in scena a unor balete precum Giselle, Frumoasa din padurea adormita sau Lacul lebedelor, ce au distributii de peste o suta de dansatori. – Ce inseamna inovatie si modernizare radicala in baletul contemporan? – Inovare inseamna nu numai dans pentru dans! Dansatorul este un actor care se misca, iar acest lucru inspira. Inspiratia consta in alegerea unui continut epic, iar informatia lui se transmite publicului prin dans. In cadrul Grands Ballets Canadiens am instaurat sentimentul de valorizare a tuturor membrilor, dincolo de vechimea si experienta individuala. Adica, daca in ansamblurile de traditie exista solisti-stele ale scenei, prim-solisti, solisti si simpli dansatori, aici, la Montreal, oricare dintre dansatori poate face un rol de stea a baletului. Am evitat ierarhizarea muncii si aprecierii balerinului (uneori foarte subiectiva -n.a.). Cineva care sta 6 luni in cadrul ansamblului poate primi un rol principal. Este o formula noua. Asa, am o linie de respect intre dansatori si sentimentul de valorizare reciproca, ceea ce a unit foarte mult grupul, da forta si intensitate pe scena (Noces, de Stravinski). De multe ori, un rol mare poate veni din mica idee concretizata magnific, dar toti membrii companiei sint capabili sa interpreteze la fel de bine un mic sau mare rol. Va spun sincer, in balet eu nu vad mici si mari roluri. Exista uneori in repertoriul de balet roluri mici, dar de atita traire incit sint magnifice. Si exista o interpretare precara ce poate diminua orice mare rol. In plus, sint deschis la ideile fiecarui membru al grupului, ceea ce da intr-adevar un sentiment familial. – Cum v-ati ales colaboratorii? – Ca profesor si maestru de balet, am organizat numeroase ateliere de perfectionare in balet, deseori in Europa. Asa i-am descoperit pe Stijn Celis (1990) si Didy Veldman. Din atelierele si clasele mele de balet au iesit mai multi producatori de spectacole. Atelierul ce va urma in vara viitoare (august) la Montreal are acelasi obiectiv, motivatia de a crea noi spectacole. Nu este numai improspatarea cu forte noi, este si un fel de a motiva schimburile intre membrii grupului in a alege costume sau alte nuante ce tin de managementul trupei. (Micul print va fi premiera mondiala la Montreal anul acesta, in luna mai. Coregrafa Didy Veldman este fosta eleva a lui Gradimir Pankov. Cei doi aproape ca nu isi mai amintesc care s-a gindit in urma cu 5 ani la un spectacolul cu acest titlu. Dar Didy isi aminteste ca dascalul ei a spus: Este ca o Biblie, nu va imbatrini niciodata! n.a). – Micul Print… – Va fi un spectacol atit pentru copii cit si pentru batrinii copii, ca si mine. O creatie integral a noastra, cu multe idei ce vor place montrealezilor. Publicul de la Montreal este un bun cunoscator al dansului contemporan. Stagiunea actuala este complexa. Daca a inceput cu Rodin-Claudel, nimic nu a exclus Spargatorul de nuci, care este un spectacol pentru toata familia. De la bunici la nepoti, toti sint fericiti cind ies din sala. De ce am exclude un asemenea spectacol producator de bucurie si incintare? Dupa Lacul Lebedelor, la sfirsitul lunii martie vom avea sansa Serii Stravinski (luna martie 2012 a depasit toate recordurile de public, s-au facut spectacole suplimentare si tot au mai fost ramasi fara bilete), in aprilie Alvin Ailey American Dance Theater este invitat pe scena montrealeza, iar stagiunea se va incheia cu Micul print a lui Didy Veldman. – Intre dansator si profesor, care este statutul care ii place cel mai mult lui Gradimir Pankov? – Nu este usor sa excluzi una sau alta dintre aceste stari, imi raspunde rizind. Ca dansator, cind am fost tinar, desigur ca eram plin de farmec, atragator, mi-am facut prietenii care mi-au ramas pe viata. Ca balerin, e drept ca am fost concetrat numai si numai pe propria-mi persoana. Cind am inceput sa predau coregrafie, relatiile au fost de asemenea bune cu toti din jur, doar felul in care mi se adreseaza cei din jur s-a schimbat, ceea ce ma face sa ma simt acum ca fiind intre patron si coleg, cu sfaturile mele, ori ca si fratele cel mare, ori ca un tata printre cei mai tineri. – Ce are Gradimir Pankov de implinit dupa mai bine de cinci decenii pe scena baletului? – Multe, caci in ciuda trecerii vremii, fantezia nu mi-a imbatrinit, publicul de la Montreal este pasionat de dans, dar pina acum nu a fost bine informat. Trebuie creata obisnuinta de a socializa mergind la spectacole chiar si de balet. Schimburile culturale sint binefacatoare, spre deosebire de izolarea in fata televizorului. Am inca idei multe si cultura necesara sa le asociez unei muzici potrivite de maniera sa placa iubitorilor de balet. Contractul meu mai dureaza citiva ani, timp in care mi-am propus sa sustin trupa pina cind va avea si ea un local propriu, in 2014 (in prezent toate salile de repetitie sint partajate cu Scoala de balet Montreal n.a.). Pentru ca institutia si renumele ei sa dainuie peste ani.
Utilizarea cuptoarelor cu microunde a generat multe controverse pe parcursul ultimilor ani, cu privire la efectul microundelor asupra calitatii alimentelor. Ceea ce le-au facut sa se impuna ca obiect adesea indispensabil, au fost in special factorii de confort: rapiditatea de a ne incalzi alimentele , modul facil de utilizare, spatiul mic ocupat acasa, la birou, in restaurante si mai ales in localurile tip fast food, unde este nevoie de a oferi serviciu rapid clientilor.
Daca nu putem impiedica imbatranirea, in mod cert putem sa intarziem aparitia efectelor ei! In literatura stiintifica serioasa exista peste 3000 (!) de ipoteze referitoare la cauzele imbatranirii organismului uman, asadar utilizarea mai multor tehnici, chiar simultan, pentru a combate efectele trece rii timpului sunt mai mult decat recomandate.
“Cand situatiile prezinta un risc important pentru securitatea publica si cand exista o amenintare la viata oamenilor, ma astept, si deci solicit Serviciului canadian de informatii (SCRS), sa trateze ca prioritate protectia vietii si a proprietatii si sa transmita informatiile – atent descrise si calificate – autoritatilor in cauza”, se arata intr-o Nota interna a ministrului Securitatii Publice, Vic Toews.
Fara aproape nici o exceptie, gerurile inceputului de an ma poarta prin vremurile primelor acumulari, departe de viata de oras, la tara. In zile de iarna, o insoteam pe matusa mea, Irina, care, ca sa se mai dezmorteasca din statul la razboiul de tesut, fugea la fantana dupa o galeata de apa. Pasii ne scartaiau pe omatul drumului. Era singurul zgomot in toata linistea orbitoare a seninului de ianuarie. Irina punea galeata jos si imi propunea sa ascultam linistea. Mirosul focului de lemne binecuvanta Lonara copilariei mele cu iz de basm. Dar mai era un zgomot! Cel al braglelor insotit de schimbatul itelor razboaielor de tesut din casele vecine, caci mai toate vecinele aveau araduite (incepute) razboaiele (de tesut) in casa. Era vremea tesutului! Dupa ritmul batut, mai rapid sau mai rar, stiam ce face fiecare dintre harnicele dimprejur: Safta si Lenuta (matusi) faceau cuverturi alese, Lucretia panza de canepa cu vraste (dungi) pentru sacii de faina, Florica si Ana se intreceau in fete de masa batute. Recunosc si azi cat de mult m-a fascinat fiecare detaliu ce tine de arta tesutului. Fara doar si poate, azi tesutul sta la loc de onoare in artele vizuale, in artele textile. Numai cei care nu cunosc evolutia acestei maniere de exprimare mai afirma ca tesutul tine de artizanat.
Pentru domeniul medical este o veste minunata, acest salt al stiintei putand fi de un imens folos pentru persoanele afectate de un atac cerebral, cele care sufera de deconectare cerebroedulara spinala (pseudo-coma sau locked-in syndrome), care sunt afectate de boala Lou Gehrig si in multe alte cazuri.