vineri, martie 27, 2026
CANADA CONSULTING IMMIGRATION SERVICES
Acasă Blog Pagina 118

Consumul de apa potabila in Montreal – noi prevederi municipale

GradinaAdministratia Montreal a pus in aplicare noi prevederi referitoare la consumul de apa potabila pe teritoriul metropolei, atit pentru consumatorii casnici cit si pentru companii.

Conform noilor reglementari, udatul gazonului si gradinilor ramine nerestrictionat daca este efectuat manual si in zilele fara ploi, utilizarea stropitorilor sau furtunurilor perforate va fi permisa doar in zilele fara ploi, in functie de numarul casei si doar intre orele 20:00 -23:00. In ceea ce priveste sistemele automate de stropit, acestea vor putea fi puse in functiune doar intre orele 03:00 – 06:00, dar cei care vor sa-si instaleze aceste sisteme vor trebui sa se asigure ca acestea dispun de senzori de umididate!

Daca nu vor avea sistem de recirculare a apei, se interzic mini-lacuri, piscinele, aparatele de aer conditionat sau de racire – iar proprietarilor actuali li s-a acordat de un termen maxim de 5 ani pentru a-si face schimbarile solicitate de noile prevederi municipale. Si companiile intra sub incidenta ultimelor prevederi mentionate, acordindu-li-se o perioada de gratie tot de 5 ani pentru a se dota cu mecanisme pentru economisirea apei.

In declaratia ce argumenteaza necesitatea introducerii noilor masuri, municipalitatea Montreal precizeaza ca in ultimii 10 ani cheltuielile pentru modernizarea apeductului si a sistemului de tratare a apei au depasit 1 miliard de dolari, iar scopul urmarit acum este de a preveni cresterea exagerata a consumului de apa.

Quebec va inaspri pedepsele pentru utilizarea celularului la volan

Auto3Cresterea numarului de accidente ca urmare a utilizarii celularului la volan fara sistemul hands-free a determinat SAAQ sa anunte ca va “reactiona cu promptitudine” la recomandarile facute de Yvon Garneau, ofiter public insarcinat cu anchetarea cauzelor care au dus la producerea unor accidente rutie re soldate cu morti si raniti. “Avem raportul ofiterului, il analizam si in citeva saptamini SAAQ va emite recomandari catre Ministerul Transporturilor din Quebec”, a precizat purtatorul de cuvint al SAAQ. Iar printre modificarile la Codului securitatii rutiere propuse se numara nu doar majorarea la 9 a numarului de puncte de inaptitudine, ci chiar si confiscarea aparatului telefonic pentru o perioada de 30 de zile.

Reamintim ca in prezent Codul securitatii rutiere prevede, pentru cei care vorbesc la celular in timp ce conduc si nu folosesc un sistem hands-free, o amenda de 115 $ si sanctionarea cu 3 puncte de inaptitudine.

Prevederi de interes general din proiectul de BUGET CANADA 2013-2014

Bani Ca 2“Vom continua sa ne concentram pe ceea ce ii intereseaza pe canadieni: locurile de munca si cresterea economica, asigurarea ca avantajul economic de azi se va traduce prin prosperitatea pe termen lung” – asa si-a inceput ministrul federal de Finante, Jim Flaherty, discursul in Parlament la depunerea proiectului de lege a Bugetului pentru anul fiscal 2013-2014.

Desi printre tarile membre ale G7 Canada a obtinut cea mai buna performanta la capitolul crestere economica si creare de locuri de munca (fiind singura din G7 care a recuperat pierderea din sectorul investitional survenita in urma crizei mondiale), situatia economica mondiala ramine fragila, zona euro fiind inca in recesiune.

In acest context, proiectul bugetului federal 2013-2014 contine citeva directii clare:

-Calificarea sau recalificarea fortei de munca, pentru ca aceasta sa raspunda cit mai bine cerintelor de pe piata muncii.

-Sprijinirea intreprinderilor din sectoarele manufacturier, comert (export) si exploatarea resurselor naturale.

-Acordarea de investitii majore in cercetare si inventica, precum si sprijinirea firmelor care transpun inventiile in productia de serie.

-Realizarea de investitii masive in infrastructura publica (53 miliarde $ in urmatorii 10 ani), urmarindu-se implicit crearea de noi locuri de munca.

PRINCIPALELE PREVEDERI DIN CAPITOLELE DE LARG INTERES TAXE SI IMPOZITE

– NU sint prevazute majorari ale impozitelor pentru contribuabili, in schimb se intensifica lupta impotriva evaziunii fiscale si se traseaza obiective clare in acest sens: recuperarea a 550 milioane $ pe an, atit in anul fiscal 2013-2014 cit si in 2014-2015.

– Cresterea taxelor la tutun.

– Introducerea unui super credit temporar suplimentar, de 25 %, pentru contribuabilii care reclama pentru prima data un credit de impozit pentru donatii de binefacere.

– Eliminarea progresiva a creditului de impozit pentru societatile cu capital de risc (de genul fondurilor de solidaritate ale FTQ).

– Eliminarea creditului de impozit pe dividende.

– Majorarea creditului de impozit pentru cheltuielile ocazionate de adoptarea unui copil, coroborat cu diminuarea taxelor vamale pentru imbracaminte pentru bebelusi (precum si pentru echipament sportiv).

ANGAJATI

Guvernul federal prevede transformarea, incepind din 2014, a “Intelegerilor privind pregatirea profesionala in acorduri de subventie”, la care sa participe si angajatorii. Crearea unei subventii federale la locul de munca are scopul de a stabili o legatura directa intre formarea profesionala a lucratorului si angajator. In plus, Ottawa prevede fonduri pentru sustinerea financiara a 5.000 de stagii profesionale pentru absolventii de studii post-secundare (facultate, masterat, doctorat). In urma colaborarii intre provincii si teritorii, Guvernul federal prevede sa se ajunga la posibilitatea ca ucenicii sa sustina examene practice ca metoda de evaluare a competentelor.

Totodata, se urmareste intensificarea colaborarii intre provincii si teritorii pentru ca studiile si diplomele obtinute in afara Canadei sa fie recunoscute mai usor, facilitindu-se astfel integrarea imigrantilor pe piata muncii. Si Programul destinat lucratorilor straini temporari va beneficia de modificari, detaliile urmind a fi precizate ulterior.

INTREPRINDERI

Micile intreprinderi vor beneficia in continuare de creditul temporar la angajarea pesonalului, proprietarii de intreprinderi mici, ca si agricultorii si pescarii, urmind sa primeasca un sprijin financiar de 110 milioane $ in urmatorii 5 ani.

Companiilor din sectorul manufacturier li se vor aplica o serie de reduceri fiscale, totalizind 1,4 miliarde $ pentru perioada 2014-2018, iar companiile din sectorul auto vor primi un spijin de 250 milioane $ pina in 2018.

SECTORUL PUBLIC

Guvernul federal isi ia angajamentul sa asigure salariatilor societatilor de stat conditii de munca rezonabile si abordabile, similare celor oferite de companiile din sectoarele public si privat. Pentru atingerea echilibrului fiscal inainte de alegerile federale prevazute in 2015, proiectul Legii Bugetului prevede reducerea cu 5 % a cheltuielilor de deplasare ale ministrilor si functionarilor federali, dar si negocieri cu sindicatele in vederea adoptarii de noi masuri de crestere a eficientei muncii angajatilor.

Quebec protesteaza, Ottawa nu cedeaza

Ca reactie la eliminarea pina in 2017 a creditului de impozit pentru fondurile angajatilor, Federatia lucratorilor din Quebec (FTQ) a lansat o puternica campanie mediatica de protest, reprezentantii federatiei afirmind ca fondul de solidaritate FTQ a permis crearea a jumatate de milion de locuri de munca in provincia francofona si a dus la investitii de peste 740 milioane $ anual in economia quebecheza.

In replica, ministrul federal al Industriei, Christian Paradis, a declarat ca Ottawa nu va reveni asupra eliminarilor anuntate, scopul urmarit fiind acela de a se ajunge la o fiscalitate neutra, fara tratamente preferentiale. Bugetul federal 2013-2014 a fost primit cu critici dure si de ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale din Quebec, Agnès Maltais anuntind ca ministerul sau a solicitat la Ottawa excluderea provinciei francofone din noul mod in care se va face pregatirea fortei de munca. Maltais si-a justificat cererea prin faptul ca decizia federala reprezinta un recul de 15 ani in eforturile depuse in Quebec pentru a fi eficient si performant in materie de pregatire profesionala.

CRISTINA SOFRONIE

Primarul orasului Montreal vrea sa recupereze banii furati contribuabililor

MitaPrimaria Montreal orasului va depune in scurt timp o reclamatie prin care urmareste recuperarea unei parti din fondurile deturnate de angajatii municipali in celebrele cazuri de coruptie, mita si afaceri oneroase dezvaluite in cadrul Comisiei Charbonneau, a anuntat Michael Applebaum, edilul sef al m etropolei.

In acest scop, Primaria pregateste doua actiuni speciale: prima este indreptata impotriva sindicatului profesional al oamenilor de stiinta cu practica exclusiva din Montreal, cu privire la actele de coruptie desfasurate de Giles Surprenant si Luc Leclerc; cea de a doua este adresata sindicatului functionarilor municipali ai orasului Montreal referitoare la faptele de coruptie ale lui François Thériault.

Prin aceste actiuni, Primaria solicita obligarea respectivilor fosti functionari municipali de a returna sumele dobindite cu titlu de foloase necuvenite sau comisioane secrete. Fondurile reclamate sint de minim 521.300 $ in cazul lui Gilles Surprenant, 550.000 $ pentru Luc Leclerc si 49.130 $ pentru François Thériault, sumele putind fi insa majorate ulterior. Atunci cind am depus juramintu,l in luna noiembrie a anului trecut, am facut o promisiune montrealezilor: cea de a recupera banii care le-au fost furati. Astazi am reusit sa realizam primul pas in aceasta directie”, sustine primarul Applebaum.

Conform Dreptului muncii, Primaria trebuie sa apeleze la o procedura speciala impotriva sindicatului, intrucit faptele comise de cei mentionati s-au produs in perioada in care erau angajati ai Primariei si, implicit, membri ai sindicatelor respective. Conform Serviciului de afaceri juridice al Primariei, jurisprudenta in aceasta speta este clara: in vederea recuperarii sumelor furate este necesar ca Primaria sa recurga la o procedura speciala, prevazuta prin Conventia colectiva de munca – si anume procedura de arbitraj in fata unei instante specializate stabilite de Codul muncii din Quebec. Competenta acesteia este data de doi factori: natura litigiului si persoanele care sint parti ale litigiului. In cazul de fata, partile -Primaria si sindicatele in discutie- sint legate prin Conventia colectiva pe care au incheiat-o, document care cuprinde toate detaliile cu privire la modul de functionare a acestei instante, inclusiv modul de desemnare a arbitrului.

Instanta isi va baza analiza pe elemente de proba de care dispune Primaria, independent de imunitatea acordata de lege. In principiu, decizia arbitrului nu este subiect de revizuire de catre tribunalele superioare. Applebaum a mai anuntat ca aceste masuri reprezinta doar inceputul, intrucit Primaria isi va continua eforturile pentru recuperarea fondurilor furate de la contribuabili.

CRISTINA SOFRONIE

Recurs colectiv privind tarifarea traversarii noului pod de pe A25

Tribunal_2Uniunea consumatorilor din Quebec a anuntat aprobarea, de Tribunal, a demararii procedurii de recurs colectiv impotriva exploatantilor noului pod cu plata de pe Autostrada 25 (intre Montreal si Laval). Actiunea juridica contesta tarifarea suplimentara cu 5 $, considerata injusta, a autovehiculelor ce traverseaza podul si nu sint dotate cu un echipament special ce permite reperarea electronica – si deci nu ajuta la simplificarea actiunilor administrative de eliberare a facturii.

De retinut ca nu este nevoie ca soferii care au traversat podul intr-un autovehicul nedotat cu acest echipament sa se inscrie la recurs pentru a se alatura contestatarilor, intrucit Uniunea consumatorilor va dispune de coordonatele tuturor celor in cauza. In schimb, cei care vor sa urmeasca evolutia dosarului juridic trebuie sa completeze un formular online de pe site-ul organizatiei.

Rezultatul recursului colectiv are o rezonanta mai larga, prin crearea unei jurisprudente ce ar putea fi invocata si in cazul podului ce va fi construit intre Montreal si Brossard, care va inlocui Podul Champlain. Guvernul federal a anuntat ca traversarea viitorului pod intre Montreal si Rive-Sud se va face, in mod categoric, cu plata, insa nu a precizat grilele tarifare ce se vor aplica.

CRISTINA SOFRONIE

Fumatul in adolescenta: cresterea riscului de osteoporoza timpurie

0

FumatOf, asa-zisa “emancipare”… In ziua de astazi fumatul incepe de la virste din ce in ce mai mici… Fumatul este la moda: chiar copii de la 12-14 ani cu tigara in mina nu mai sint o raritate. Cu ideea ca “ma pot lasa oricind” fumeaza in mod inconstient, la inceput 1-2 tigari pe zi, ajungind in timp la “recorduri” sinistre, de pachete intregi.

Un viciu ce provoaca multe daune, imperceptibile la inceput. Plaminii sufera, dintii si pielea la fel. Fumatul poate duce la cancer al plaminilor, fiind primul factor de risc pentru acest tip de cancer. Tot mai multe adolescente fumeaza in ziua de azi. Pentru a parea mai interesante, mai mari sau pur si simplu pentru caa prietenii / prietenele lor fumeaza, vor si ele sa faca parte din “maturul” grup. Iar, pe linga riscul de cancer amintit, fumatul la adolescente risca in plus sa dauneze in mod ireversibil oaselor, ducind la degradarea acestora. Desigur, la virsta adolescentei putine fete se gindesc la osteoporoza – afectiune care apare la femeile in virsta din cauza pierdeii calciului din oase. Dar cine fumeaza risca mult mai mult decat cine nu a aprins niciodata o tigara.

Osteoporoza reprezinta o pierdere a densitatii oaselor, cu risc mare de fracturi devastante. De obicei acesta este crescut la menopauza, cind, din cauza transformarilor hormonale, osteoporoza se instaureaza intr-o masura mai mare sau mai mica. Oasele insa se formeaza si se consololideaza in adolescenta. Mai are rost sa amintim cit de important este pentru sanatate un schelet robust, cu oase dense si pregatite sa infrunte zeci de ani solicitarile de diverse tipuri? Daca in perioada adolescentei procesul de intarire a oaselor nu are loc asa cum trebuie, se ajunge la un schelet ce risca fracturi, chiar grave.

Recent, in Journal of Adolescent Health a fost publicat cel mai nou studiu in domeniu realizat de cercetatoarea Lorah Dorn si echipa sa de la Cincinnati Children’s Hospital Medical Center. 262 adolescente cu virsta intre 11 si 17 ani au raspuns, in mod confidential, la o serie de intrebari legate de alimentatie si de stilul de viata, inclusiv la intrebarea daca fumeaza. In plus, timp de 3 ani le-au fost facute analize pentru masurarea densitatii oaselor. Iar rezultatele acestui studiu au fost tulburatoare: in toti anii de monitorizare, adolescentele care fumau au avut o densitate constanta la oasele ultimelor vertebre si o densitate in scadere a oaselor bazinului. Tinerele nefumatoare aveau densitatea in crestere constanta in ambele regiuni. Adica, cele doua grupuri au avut evolutii net diferite ale densitatii oaselor!

Un alt studiu, efectuat de Henneth Ward de la University of Memphis asupra femeilor adulte, arata cum riscul de fractura a unei vertebre in cazul fumatoarelor este cu 13% mai mare decit pentru cine nu fumeaza, si cu 31% mai mare pentru fractura oaselor bazinului. Un numar cu adevarat impresionant! Procesul biologic care face ca fumatul sa duca la scaderea sub cea normala a densitatii oaselor nu este inca pe deplin inteles, insa cercetatorii studiaza aceasta problema inclusiv avind ca obiectiv gasirea unui remediu care sa ajute la recuperarea pierderilor de calciu. Iata inca un motiv pentru a atrage din nou atentia asupra pericolului pe care il reprezinta fumatul – si inca de la virste fragede! O tigara astazi, din joaca, poate duce inclusiv la o fractura a oaselor bazinului adolescenta va deveni femeie adulta. Merita riscul?

CATALINA OANA CURCEANU

Ierusalim – orasul de pe dealurile Iudeii

ierusalimCind acostam in portul Ashdod ne intimpina un oras modern, un adevarat gigant industrial. Aici se produc textile, cosmetice si jumatate din energia electrica generala din Israel. Dar cine s-ar fi gindit ca Ashdod ar fi fost odata tarimul gigantilor? Asa spun legendele, iar tarimul din fata noastra e ste unul legendar, asa ca… de ce sa nu dam crezare acestor legende? Primele dovezi ale asezarii dateaza de pe vremea canaanitilor, fiind, iata, unul din cele mai vechi orase din lume – asezarile omenesti din jurul ariei Ashdod au inceput in vechiul Paleolitic, air Ashdod este chiar mentionat de 13 ori in Biblie. De-a lungul timpului, orasul a fost cucerit si locuit de filisteni, israeliti, bizantini, cruciati si arabi. Pe aici au trecut armatele lui Nabucodonosor si Alexandru cel Mare. Si tot aici se spune ca filistenii au adus Chivotul Legamintului capturat de la israeliti. Insa Ashdod mai este important si pentru ca este poarta spre Ierusalim. Orasul de pe dealurile Iudeii este sacru pentru trei din cele mai raspindite religii ale lumii. Pentru evrei, Zidul Plingerii –singura portiune ramasa in picioare din vestitul Templu– intrupeaza identitatea lor culturala si religioasa. Crestinii merg de-a lungul Drumului Crucii (Via Dolorosa) rememorind sacrificiul lui Iisus. Iar pentru musulmani orasul este casa celui de-al treilea templu sfint al Islamului.

Asadar, sa pornim la drum caci garantia acestei atractii nu doar turistice este una la cele mai mari cote! Zidul Vestic – templu sacru al evreilor, este singura urma a Templului lui Solomon distrus de romani in anul 70 i.e.n. Numele de Zid al Plingerii vine din traditia evreilor de a veni aici si a deplinge starea Ierusalimului si darimarea Templului Sfint. Aici au loc, pe linga rugaciuni, evenimente diverse: acordarea majoratului religios; celebrarea de catre studenti a sosirii Sabatului; tinerii casatoriti vin sa se fotografieze, iar copiii din clasa I primesc aici prima lor Biblie. in spatiile dintre pietrele Zidului, credinciosii plaseaza bilete pe care isi scriu dorintele, iar de doua ori pe an -inainte de Sarbatorile Pascale si de Anul Nou evreiesc- persoane anume alese scot bucatelele de hirtie si le duc pe Muntele Maslinilor, unde le ingroapa. Gradina de pe Muntele Maslinilor este incadrata in actuala curte a Bisericii Tuturor Natiunilor. Gradina Ghetsimani se intinde pe circa 20 de hectare de teren, plantat in special cu maslini.

Aici se afla patru dintre cele mai importante locuri pentru lumea crestina: Mormintul Maicii Domnului, Pestera Ghetsimani, Piatra prinderii lui Iisus si Biserica Sf. Arhidiacon Stefan. Din vechea Gradina, azi au mai ramas doar citiva maslini uriasi, despre care se crede ca au fost martori ai rugaciunii si prinderii lui Iisus Hristos. Drumul Crucii – se strecoara printre stradutele aglomerate si rasucite ale Ierusalimului, incepind de la Manastirea Ecce Homo si terminindu-se la Manastirea Sfintului Mormint. Potrivit traditiei crestine, aceasta este calea pe care Mintuitorul a fost dus spre Rastignire. Biserica Sf. Mormint – este o constructie mareata din secolul al XI-lea, inaltata de cruciati in locul altei biserici vechi, zidita de Sfinta Elena in sec. al IV-lea si adaposteste cele mai importante locuri ale crestinismului: Muntele Golgota si Mormintul Domnului, iar jos, in stinca de piatra, se afla pestera in care imparateasa Elena a descoperit Crucea Domnului.

Odata aflati aici, trecem si prin Cartierul Evreiesc, cel mai vechi din cele patru cartiere ale vechiului Ierusalim. Aici gasim cele mai vechi sinagogi din oras, dar si ramasitele unui vechi drum construit de romani in anul 135 i.e.n. Yad Vashem – Memorialul Victimelor Holocaustului, constituit in 1953 printr-o hotarire a Knessetului (parlamentul israelian), numele acestei institutii fiind ales dupa un verset biblic. Yad Vashem cuprinde mai multe sectii, intre care: Muzeul Victimelor Holocaustului – unde sint expuse obiecte,relicve,o galerie de fotografii; sectia “Fiecare om are un nume” – o cartoteca a datelor personale, atitea cite s-au putut aduna, ale victimelor Holocaustului; Institutul de Studii si Cercetari ale Holocaustului; Biblioteca Holocaustului; Comisia de acordare a titlului, diplomei si medaliei “Drept intre popoare”. Doar 8 km de Ierusalim si ajungem la Betleem.

Biserica Nasterii Domnului este una din cele mai vechi biserici crestine din lume, constructia ei fiind inceputa in anul 326 la ordinul imparatului Constantin si a imparatesei Elena. Ceea ce putem vedea acum este constructia ridicata mai tirziu de imparatul Iustinian, iar aceasta nu a fost distrusa de persi in timpul invaziei din 614 deoarece, spune legenda, acestia au fost impresionati de pictura reprezentindu-i pe Magii de la Rasarit, care erau imbracati… in haine persane, fiind persani.

Scris de LUMINITA STANESCU

Ce facem daca pierdem legatura la escala

Aeroport2Daca din cauze care tin de linia aeriana pierdeti avionul la escala, trebuie sa va prezentati direct la ghiseul liniei aeriene si sa prezentati situatia. Linia aeriana se va ocupa sa va transfere la avionul urmator sau sa va re-ruteze, pentru a putea pleca in aceeasi zi. In cazul in care timpul de asteptare este mare, sinteti indreptatiti sa cereti bon pentru mincare si cartela telefonica (pentru a comunica apropiatilor intirzierea aparuta, lucru pe care linia aeriana nu il poate face in locul dvs). Daca insa intirzierea vi se datoreaza dumneavoastra, atunci pregatiti-va sa achitati costurile.

Scris de LUMINITA STANESCU

Opozitia federala vrea clarificarea legii referendumului pentru modificarea Constitutiei

Ottawa4Principalul partid de Opozitie de la Ottawa, Noul Partid Democratic, a depus un proiect de lege al carui scop este eliminarea ambiguitatilor in probleme ce tin de organizarea referendumului vizind modificarea Constitutiei Canadei.

Actiunea NPD, ai carui deputati reprezinta la nivel federal marea majoritate a populatiei quebecheze (58 dintre cei 75 reprezentanti federali ai provinciei francofone sint membri NPD), vine ca raspuns la presiunile facute de Bloc Québécois pentru a aboli Legea clarificarii, instituita de liberali in anul 2000.

Reamintim in context ca legea federala, in vigoare de 13 ani, impune o procedura care sa contina o formulare clara a intrebarii referendare referitoare la separarea unei provincii. Totodata, legea precizeaza factorii calitativi care sint luati in considerare de Parlamentul Canadei pentru a se stabili daca rezultatul votului secesionist reprezinta o majoritate clara. In virtutea acestei legie, o intrebare clara si obtinerea unei majoritati clare constituie conditii sine qua non pentru ca Ottawa sa accepte debutul negocierilor privind separarea unei provincii. Astfel, daca este mica diferenta dintre voturile “pentru” si cele “contra” secesiunii sau daca Ottawa considera ambigua formularea intrebarii, guvernul federal poate respinge rezultatul referendumului.

Considerind ambigue prevederile actuale, proiectul depus acum de NPD vrea clarificarea intrebarii legate de separarea unui provincii, referirea la situatia actuala din Quebec fiind evidenta: Ar trebui Quebec sa devina o tara independenta?

In ceea ce priveste majoritatea clara, proiectul NPD prevede ca pentru atingerea acestui prag este suficienta o majoritate simpla. Inca din 1980, Quebec a decis in mod unilateral ca guvernul provinciei este cel care poate decide singur modalitatile de consultare a populatiei privind obtinerea suveranitatii. Acum, premierul PQ al provinciei francofone le-a trasat sarcina tuturor ministrilor sa promoveze proiectul privind suveranitatea acestei provincii: “Cer fiecarui ministru sa vorbeasca despre suveranitate si sa explice proiectul nostru de fiecare data cind are ocazia”, declara recent Pauline Marois.

Nici separatistii scotieni nu sprijina proiectul suveranitatii Quebec. Desi Scotia va organiza in 2014 un referendum pe tema separarii de Marea Britanie, premierul Alex Salmond a adoptat o pozitie mai mult decit rezervata in ceea ce priveste provincia Quebec. Dupa Forumul economic desfasurat la Davos la finele lunii ianuarie, Pauline Marois a insistat sa se intilneasca cu Salmond in Scotia, intilnire pe care o considera istorica. Insa raceala cu care a fost primita de omologul sau, lider al Scotty National Party (SNP), a fost un mesaj de nesustinere a intentiilor PQ. Atitudinea premierului Scotiei a fost clara: el nu a permis presei sa ia imagini de la scurta intrevedere (45 min.) cu omologul quebechez si a refuzat sa organizeze obisnuita conferinta de presa pentru o intilnire de acest nivel. Iar la insistenta jurnalistilor canadieni de a obtine detalii despre intilnire, unul din purtatorii de cuvint de la Edinbugh a precizat, via e-mail: “Este o intilnire de curtoazie, una din numeroasele care, dupa cite stiu, va avea loc astazi. De altfel, exista diferente nete intre modurile prin care premierul Quebecului si cel al Scotiei vor independenta. In timp ce PQ isi impune dorinta separatista ca un arbitru suveran, desi nu este decit unul din jucatori, SNP negociaza cu Londra atit modul de desfasurare cit si de recunoastere a rezultatului votului, precum si formularea intrebarii de la referendum. Si daca Edinburgh s-a inteles cu Londra pentru organizarea unui singur referendum care sa transeze pentru totdeauna problema separarii Scotiei de Marea Britanie, PQ nu a ajuns la o astfel de intelegere nici dupa doua infringeri”.

CRISTINA SOFRONIE

Cum sa visezi zborul la St-Placide: Festi-vent sur glace, 2013

Cerfs volantsCine n-a construit un zmeu sau nu a tras de sforile lui in inaltul vazduhului, n-a gustat zborul! Ca si alte talente, cel de a zbura, cu destindere si curaj, se cultiva inca din primii ani de viata. Si daca primele incercari s-au soldat cu confiscarea zmeului cazut in gradina vecinilor, azi, dupa doua zile de festival de zmee, incintarea este la cotele cele mai inalte. Da, niciodata nu e prea tirziu sa incerci sa zbori sau sa te joci cu un zmeu.

In urma cu vreo 15 ani, mica municipalitate Saint-Placide aflata pe riul Outaouais, s-a gindit sa profite de vinturile din zona sa pentru a organiza intreceri “de aripi”: parapante (cu atit mai mult cu cit gheata riului poate servi ca suprafata de alunecare) si zmee. Discret, dar foarte de efect, Festi-vent sur glace s-a conturat numai cu intreceri intre localnici, apoi din gura in gura stirea despre locul prielnic zborului a circulat in toata provincia si chiar in toata lumea. Ca sa poti ramine in admiratia stapinilor aerului trebuie sa fii bine infofolit. In realiate, “Festi-vent” este un pretext de a iesi la aer chiar si atunci cind termometrele arata sub – 20 de grade. Este ocazia sa nu urasti iarna, sa te tii sanatos si bine dispus, sa te uimesti de ceea ce pot face altii (chiar daca sint mai tineri) si… sa visezi sa faci la fel -(de ce nu?!

Festivalul este organizat pe mai multe sectiuni, in care veti remarca si prezentele internationale (Franta, Japonia, Germania). De-a dreptul spectaculoase in sectiunea “Aripi de tractiune” sint parapantele pe gheata riului (care tocmai se deschide in Lacul Deux-Montagnes), iar concurentii sint buni schiori sau din cei care manipuleaza snow-bordul. Toti au invatat sa “simta” curentul de aer (directia si intensitatea), in asa fel incit sa poata face anumite figuri chiar dezlipindu-se in tandem de la sol sau alunecind de o maniera spectaculoasa. Am auzit vehiculindu-se citeva nume cunoscute, precum Ugo Gignac, Didier si Pierre-Luc Godbut. Din cauza castilor si ochelarilor de protectie (caci albul zapezii obliga!) nu poti zice ca i-ai recunoaste, dar culorile specifice si mai ales figurile particulare in care s-au specializat fiecare animeaza grupurile de fani pe parcursul spectacolului.

Daca vara in sud, pe Lac Champlain, intrecerile parapantelor sint lente (din cauza contactului cu apa), la Saint-Placide adrenalina creste odata cu viteza executiei figurilor si numerelor acrobatice, facute la 130 de km/ora! Numit si “paraski”, zborul cu parapanta pe gheata face parte din sporturile extreme. In sensul acesta, va asigur ca si cluburile sportive s-au inmultit ca ciupercile in ultimii 15 ani. ParaskiFlex sau Paraski Franc-Ouest sint scoli locale de la Saint-Placide, accesibile tuturor celor care vor sa se initieze in acest nou sport (in functie de conditiile meteo, sic!) Dar atractia cea mare a festivalului este manipularea zmeelor, tot din categoria “aripilor” (numite nu numai cerfs-volants, ci si kyte) – si ele de mai multe categorii: cu una, doua si patru corzi, in patru sau sase colturi, sau circulare.

Cerfs volants

Dansul zmeelor in aer este o adevarata arta in care rabdarea, perserverenta, forta si delicatetea imbraca haina subtilitatii aeriene. Jocul sforilor, miscarile degetelor, virtejul vintului sau numai adierea lui sint componente ale unui balet de fiecare data diferit si totusi bine stapinit de catre cel sau cea care manevreaza de la sol zmeul aflat in inaltul vazduhului. Fara indoiala, ati ghicit ca este sectiunea in care sint prezenti si copiii si femeile (desi si in prima categorie femeile sint la loc de cinste! – a se vedea Campionatul de la Nunavut de anul trecut).

Da, si femeile au vrut sa zboare si chiar au reusit recorduri minunate. O amintesc doar pe parasutista Smaranda Braescu, care la inceputul secolului trecut a batut recordul de inaltime, 7.400 m, la Sacramento, SUA. Cind minuiesti un zmeu este calcul, imaginatie si frumosul inaltului, toate la un loc (Un ciel, un monde – Varennes este editia de toamna a intrecerilor de kyte in care se pot initia toti doritorii, fara limita de virsta). La Saint-Placide nu lipsesc cursuri de initiere ce se pot urma chiar in cadrul festivalului. Si conturarea unui vis nespus ne face mult bine. Sigur, gazdele au contat pe albul zapezii ca decor, dar s-au gindit bine ca nu poti rezista foarte mult in “crivatul” de pe Outaouais.

Pentru a evita efectele nefaste ale temperaturii scazute, in zona festivalului au fost amenajate adaposturi amuzante, cu restaurante si “o lume a legendelor” la gura sobelor-radiatoare. Interesante prin asemanarea cu povestile si legendele de pe la noi (si probabil cu multe altele din lumea intreaga), cele de aici sint spuse de povestitori localnici si de inuiti sau alti amerindieni, veniti sa faca cunoscuta mostenirea literara a celor care iubesc si traiesc cu frigul si zapada. La sfirsitul unei zile la un asemenea festival, ce aduna 15.000 de vizitatori numai in doua zile, tristetile de iarna sint miraculos schimbate intr-o aureola de veselie in care incerci sa definesti dorinta de inalt, de zbor, ca fiind rational: cunoastere + control + depasire de sine. Si chiar daca azi, acum, nu se poate mai mult, numai si conturarea unui vis nespus ne face mult, mult bine.

LAETITIA MILITARU