Titlul reprezinta devizele sub care mai multi romani din Montreal au protestat simbata, 7 septembrie, impotriva folosirii cianurilor in exploatarile de la Rosia Montana. Desfasurata in fata cladirii in care se afla Consulatul Romaniei la Montreal, manifestarea a adunat si romani care, desi sub ameni ntarea unei prognoze meteo de ploaie, au venit cu copiii (chiar si in carucioare) pentru a se alatura din metropola canadiana tot mai multor voci din Romania -dar nu si cele ale politicienilor!- ce se ridica impotriva preconizatelor exploatari miniere din inima Apusenilor.
Iar traseul proiectului privind bogatiile Rosiei Montane este stiut bine de manifestantii de la Montreal, care nu s-au sfiit sa remarce pokerul politic facut de “alesii neamului”, indiferent de doctrinele de la care se revendica ei, cu acest proiect nestopat nici de guvernele Boc sau Ponta si nici de Traian Basescu. De altfel, ca si la alte mitinguri care au mai avut loc la Montreal, romanii de aici au dat si de aceasta data dovada ca urmaresc atent evolutia politica, economica si sociala din tara, iar prin declaratiile politicianiste de la Bucuresti, oricit de mestesugite sint ele, se vede usor ce este bagat sub un pres tocit si mincat de molii.
Nu in ultimul rind, demn de remarcat este ca protestului organizat de tinara Maria Victoria i s-au alaturat o pereche asiatica si un tinar originar din Abidjan, Coasta de Fildes (student la Universite de Montreal), care aflind de la o colega romanca despre miting a participat pentru a-si declara solidaritatea cu cei ce se impotrivesc folosirii cianurilor, tara sa resimtind si acum problemele ramase dupa dezvoltarea unui proiect similar. “Tradarea de tara, in aur se masoara”.
Arborind cu mindrie steagul tricolor, manifestantii au cintat “Desteapta-te romane”, au scandat mesaje inclusiv in franceza -“Gabriel, chéri, pas de cyanure ici” (ironia la adresa firmei canadiene Gabriel Resources fiind mai mult decit evidenta)-, iar mesajele inscriptionate (unele trilingv) pe pancarte au fost si ele mai mult decit clare… daca ar exista si “ochi politici” care sa vrea sa le vada: “De departe, uniti pentru Romania”, “Apusenii liberi”, “Minerit DA, Otrava NU!”, “Save Rosia Montana! Beauty, Love, Life, Family, History, Struggle, Corruption, Nature, Patrimony, Legends, Hope, Activism, New Beginings”, “We don”t breathe money, nor drink gold”.
Iar despre despre motivatia de a veni la mitingul de la Montreal si “interesele de grup (in proiectul Rosia Montana -n.r.) care sint sustinute prin deciziile de la Bucuresti”, Cristina Haiducu, una dintre participante, ne-a declarat: “Eu cred ca nu trebuie sa fii specialist in probleme de mediu sau de sanatate ca sa-ti dai seama ce se poate intimpla la Rosia Montana, daca aurul va fi scos pina la urma din pamint cum se vrea acum sa fie scos, e de rau pentru locuitorii zonei si nu numai. E suficient sa ai bunavointa sa te uiti la ce nenorociri s-au intimplat in alte parti ale lumii in urma exploatarilor cu cianura, ca sa nu mai vrei sa repeti ignorant experiente de nerepetat. Experiente atit de nedorite, incit tarile care au trecut prin ele, si unde a existat si vointa politica, au interzis procedura pe teritoriul lor. Dar problema astazi, in cazul celor care decid cum sa se intimple lucrurile la Rosia Montana, nu e lipsa de acces la informatie. Problema lor e alta, daca ma intrebati pe mine, si tine de interesele de grup care sint sustinute prin deciziile de la Bucuresti. Am participat la mitingul de protest de la Montreal pentru ca nu vreau ca oamenii din tara mea sa pateasca ce au patit cei din preajma exploatarilor miniere unde s-a folosit cianura – in Ghana, Statele Unite, Africa de Sud si pe unde a mai fost. Cianura evaporata din lacuri si respirata sau intrata in pinzele freatice si bauta aduce bube, cancer si moarte. Si omoara tot ce e forma de viata in jur, nu numai oameni. Am protestat la miting pentru ca nu ma astept ca decidentii romani sa inteleaga si sa accepte ca ce vor ei nu e bine pentru tara, drept care singura cale e sa li se forteze mina. Doamne ajuta sa reusim! Faptul ca la Rosia Montana ar fi vorba de mai mult decit o exploatare de aur si ca am putea fi inselati si material la afacerea asta poate fi important, dar e secundar pentru mine”.
Un nou protest va avea loc tot in fata Consulatului Romaniei la Montreal si simbata viitoare (14 septembrie), initiatorii fiind convinsi ca va fi considerabil mai mare numarul celor ce manifesta, in fond, pentru viata romanilor, in special a celor din Muntii Apuseni.
CRISTINA SOFRONIE
Canada si Uniunea Europeana se pare ca au identificat mijlocul de aur in problema carnii de vita din Canada exportata pe piata europeana, impediment major in calea semnarii Acordului de liber schimb. Surse apropiate cercurilor guvernamentale au lasat sa se inteleaga faptul ca partile s-au pus de acord in privinta unei cote suficient de mari pentru a multumi exportatorii canadieni, dar care sa nu provoace ingrijorari producatorilor europeni.
Cind doi se cearta, al treilea cistiga. Stravechea vorba romaneasca se potriveste actualei situatii din Quebec, unde se discuta aprins pe tema interdictiei simbolurilor religioase in institutiile publice.
Trei imigranti din Ontario au contestat in justitie faptul ca juramintul de credinta fata de Regina, conditie esentiala pentru obtinerea cetateniei canadiene, este discriminatoriu si le incarca drepturile. Cum The Citizenship Act prevede ca aplicantul pentru cetatenie sa jure solemn ca va fi c redincios reginei Elizabeta II, regina a Canadei, succesorilor si urmasilor ei, unul dintre contestatari (fost jurnalist) care a emigrat din Irlanda acum citeva decenii, a motivat ca tatal sau a luptat o viata pentru independenta Irlandei, iar juramintul ar fi impotriva constiintei sale.
Considerat al doilea oras francofon ca marime in lume, Montreal are sanse mici sa aiba in viitorul apropiat un primar iesit din comunitatea anglofona – fostul interimar Michael Applebaum fiind o exceptie: primul primar anglofon al Montrealului de la 1912 incoace. Dupa ce el a plecat in urma unui meg a-scandal de coruptie, multi s-au intrebat daca e posibil ca un “alt Applebaum” sa fie ales in fruntea municipalitatii. Organizatia de cercetari sociologice CROP, s-a grabit sa spuna un NU ferm, invocind un sondaj din 2005.
Unul din cele mai consumate alimente in intreaga lume, cu o medie anuala care in unele tari dezvoltate depaseste si 40 kg pe locuitor, zaharul se pare ca nu este numai un produs ce ne indulceste viata, ci un drog care produce dependenta. Iar de curind oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca zah arul este o sursa de satisfactie ce genereaza placere inca de la nastere, ca un reflex. La bebelusi, aceasta placere este asociata cu o stare analgezica puternica, ce le aminteste de lunile petrecute in burtica mamei. Zaharul activeaza neuronii dopaminergici din creier, ceea ce conduce la o crestere a dopaminei la nivel cerebral -adica acelasi efect pe care il genereaza si drogurile, dar mai putin intens si de mai scurta durata.
Medicul stomatolog Simona Tibu (41 de ani), romanca stabilita in Canada, a fost batuta crunt de un politist canadian pe autostrada ce face legatura intre Camrose (orasul in care locuieste Simona) si Edmonton (acolo unde se afla cabinetul ei medical). Dupa ce a fost oprita (3 august)de un politist p e motocicleta pentru exces de viteza in trafic, acesta, povesteste Simona, a inceput sa lovesca cu pumnul in geamul masinii cerindu-i sa-i prezinte actele.
Daca sinteti in postura de a avea printre angajati muncitori temporari veniti din afara Canadei, fiti pregatiti sa primiti in orice clipa vizita inopinata a unui agent guvernamental. Executivul federal a adoptat un act normativ potrivit caruia angajatii Ministerului Imigratiei, dar si ai Resurselor Umane au dreptul sa calce, fara vreun preaviz, pragul institutiilor care ofera job-uri muncitorilor straini temporari.
Hydro-Quebec ar putea cere Guvernului provincial o majorare de pina la 6 % a tarifelor. Este adevarat ca este putin probabil ca Executivul va accepta integral solicitarea companiei, dar nici nu o va putea trece cu vedere.
Ceea ce pentru multi este un vis, pentru ea este realitate: pe 6 iulie, intr-o barca cu visle, Mylène Paquette, o montrealeza in virsta de 30 de ani, a plecat intr-o calatorie solitara de la Halifax (Nova Scotia) spre Lorient (Franta). Calatoria, in care femeia din Montreal a dercis sa “arunce manus a” Oceanului Atlantic, a fost planificata pentru 100 de zile, in care Mylene va incerca sa parcurga cele 2700 de mile marine, vislind cite 12 ore pe zi!