Canada si Uniunea Europeana se pare ca au identificat mijlocul de aur in problema carnii de vita din Canada exportata pe piata europeana, impediment major in calea semnarii Acordului de liber schimb. Surse apropiate cercurilor guvernamentale au lasat sa se inteleaga faptul ca partile s-au pus de acord in privinta unei cote suficient de mari pentru a multumi exportatorii canadieni, dar care sa nu provoace ingrijorari producatorilor europeni.

Deocamdata, o informatie oficiala cu privire la cifrele intelegerii nu a fost pusa la dispozitia presei, desi ministrul federal al Comertului international, Ed Fast, sustine ca celor doua grupuri de negociatori le-au ramas extrem de putine chestiuni de discutat, astfel incit semnarea Acordului e o chestiune de timp. Totusi, ultimele puncte de pe agenda de discutii sint si cele mai dificile, fiind vorba despre cota de produse lactate si peste exportate din si spre Canada, dar mai ales liberalizarea pietii financiare canadiene pentru bancile din UE. In ultimele luni negocierile privind Acordului de liber schimb Canada – UE s-a caracterizat prin mai multe blocaje, ceea ce a necesitat implicarea prim-ministrului Stephen Harper si a functionarilor de rang inalt de la Bruxelles.

VALERIU CIOBANU

Cind doi se cearta, al treilea cistiga. Stravechea vorba romaneasca se potriveste actualei situatii din Quebec, unde se discuta aprins pe tema interdictiei simbolurilor religioase in institutiile publice.

Pina cind chestiunea va ajunge sa fie votata de Legislativul provincial, Ontario a decis sa pro fite de supararea celor vizati de prevederile amintitului proiect de lege si sa le ofere de lucru in provincia vecina. Astfel, un spital din Durham, parte a megapolisului Toronto, face campanie pentru atragerea medicilor si asistentilor medicali din Quebec.

Institutia medicala a plasat pe retele internet un poster reprezentind o tinara cu un stetoscop la git si purtind pe cap un hijab. Iar mesajul ce insoteste poza este: “Nu ne pasa ce aveti pe cap, ne pasa ce aveti in el!”.

Reprezentantii spitalului sustin ca prin aceasta actiune au dorit sa aduca la cunostinta celor care vor o schimbare despre existenta Lakeridge Health Center, in contextul dezbaterilor din Quebec. Campania de publicitate a trecut deja din spatiul virtual in cel public, aceasta fiind lansata in cadrul Facultatii de Medicina a Universitatii McGill. Anterior, guvernul provinciei Quebec a fost avertizat in repetate rinduri ca o eventuala adoptare a legii cu privire la interdictia simbolurilor religioase in institutiile publice ar putea lasa sistemul de sanatate provincial fara zeci de lucratori in domeniu, care pur si simplu ar alege sa plece in alte regiuni ale Canadei. Si asa Tara Frunzei de Artar are un deficit de personal medical, astfel incit spitalele concureaza acerb pentru atragerea cadrelor. Quebec, in particular, duce o lipsa acuta de medici de familie, doar in Montreal un numar estimativ de 300.000 de persoane fiind lipsite de acces la cabinetele acestora.

Trist, dar tot Quebec este printre lideri la capitolul pierderii cadrelor medicale in favoarea altor provincii. De exemplu, in perioada 1996 – 2001 la Belle Province a fost parasita de un numar record de 1.570 de specialisti in domeniu, iar in urmatorii 5 ani alti 580 de medici si asistenti medicali au plecat in alta provincie. Spre comparatie, British Columbia si Alberta se numara printre cele mai atractive regiuni canadiene: intre 1991 – 2006 acestea au atras peste 6.000 de cadre medicale fiecare!

VALERIU CIOBANU

Trei imigranti din Ontario au contestat in justitie faptul ca juramintul de credinta fata de Regina, conditie esentiala pentru obtinerea cetateniei canadiene, este discriminatoriu si le incarca drepturile. Cum The Citizenship Act prevede ca aplicantul pentru cetatenie sa jure solemn ca va fi c redincios reginei Elizabeta II, regina a Canadei, succesorilor si urmasilor ei, unul dintre contestatari (fost jurnalist) care a emigrat din Irlanda acum citeva decenii, a motivat ca tatal sau a luptat o viata pentru independenta Irlandei, iar juramintul ar fi impotriva constiintei sale.

Reprezentanti ai Guvernului de la Ottawa au reactionat aratind ca aceasta forma de angajament fata de statul canadian este neschimbata de la constituirea Confederatiei si reprezinta o conditie de baza pentru obtinerea cetateniei, iar Canada asigura respectarea tuturor credintelor religioase si optiunilor politice.

Ca urmare a pronuntarii unui judecator din Ontario, care a decis ca forma actuala a juramintului nu contravine drepturilor fundamentale ale celor care depun actele pentru obtinerea cetateniei canadiene, acesta constituind o limita rezonabila a libertatii de exprimare intr-o societate libera si democratica, avocatii grupului celor trei au anuntat ca vor contesta decizia la instanta superioara.

Considerat al doilea oras francofon ca marime in lume, Montreal are sanse mici sa aiba in viitorul apropiat un primar iesit din comunitatea anglofona – fostul interimar Michael Applebaum fiind o exceptie: primul primar anglofon al Montrealului de la 1912 incoace. Dupa ce el a plecat in urma unui meg a-scandal de coruptie, multi s-au intrebat daca e posibil ca un “alt Applebaum” sa fie ales in fruntea municipalitatii. Organizatia de cercetari sociologice CROP, s-a grabit sa spuna un NU ferm, invocind un sondaj din 2005.

Potrivit studiului ce dateaza de aproape un deceniu, doar 4% dintre alegatori nu ar fi optat pentru o femeie premier, 1 din 10 respondenti nu ar fi votat pentru un partid condus de o persoana de culoare, pentru 11% din alegatori candidatul la sefia guvernului ar fi prezentat serioase probleme daca ar fi declarat deschis ca este gay. Totusi, aceste cifre sint incomparabil de mici in ceea ce priveste atitudinea quebechezilor fata de un lider de origine anglofona in La Belle Provence: fiecare al treilea respondent s-a declarat categoric impotriva.

Doar Montrealul, mai cosmopolit, l-a ales provizoriu pe Michael Applebaum ca si edil intr-o metropola francofona si ramine de vazut daca o astfel de optiune se va mai repeta.

Hydro-Quebec ar putea cere Guvernului provincial o majorare de pina la 6 % a tarifelor. Este adevarat ca este putin probabil ca Executivul va accepta integral solicitarea companiei, dar nici nu o va putea trece cu vedere.

Analizind datele ce tin de cresterea in ultimii 10 ani a consumului de curent electric, dar si a preturilor, Asociatia consumatorilor industriali de electricitate din Quebec arata ca de vina pentru o eventuala majorare a tarifurilor ar apartine surplusului de energie electrica provenita de la centralele private eoliene. Dupa ce Guvernul a decis sa cumpere pina la 800 MW de la producatorii respectivi, costurile de intretinere pentru liniile de distributie operate de Hydro – Quebec au crescut aproape cu 3 %, la acestea mai adaugindu-se inca 2% pentru a spori rentabilitatea intreprinderii.

Astfel incit, afirma sursa mentionata, solicitatea Hydro – Quebec nu va putea trece neobservata, intrucit compania s-a confruntat cu o reducere de aproape 1 miliard a profiturilor din energia exportata, bani pe care Executivul provincial va incerca sa ii recupereze de la consumatorii locali.

Ceea ce pentru multi este un vis, pentru ea este realitate: pe 6 iulie, intr-o barca cu visle, Mylène Paquette, o montrealeza in virsta de 30 de ani, a plecat intr-o calatorie solitara de la Halifax (Nova Scotia) spre Lorient (Franta). Calatoria, in care femeia din Montreal a dercis sa “arunce manus a” Oceanului Atlantic, a fost planificata pentru 100 de zile, in care Mylene va incerca sa parcurga cele 2700 de mile marine, vislind cite 12 ore pe zi!

Barca tinerei, botezata Hermel, este una speciala: masoara 7,3 m in lungime si 2,1 m latime, iar la bord sint 100 kg de provizii, la care se adauga mai multe inovatii tehnologice – printre care sistem de navigatie de ultima generatie, doua panouri solare pentru producerea energiei electrice, telefon prin satelit, conexiune la internet, echipament de prima necesitate in caz de naufragiu, desalinizator pentru apa etc.

De notat ca tinara va parcurge intregul traseu prin nordul Atlanticului, zona vestita pentru vinturile sale puternice de peste 100 km/h si valuri de circa 12 m inaltime. Daca va ajunge cu bine la destinatie, Mylene Paquette va deveni prima femeie din America de Nord care strabate Oceanul Atlantic intr-o barca cu visle.