Guvernul federal a făcut recurs la o decizie a unui tribunal din Ontario care a decis, în luna mai 2014, că au dreptul să voteze și cetățenii canadieni care s-au aflat o perioadă neîntreruptă de minim 5 ani în afara granițelor Canadei. Instanța a decis că este neconstituțional amendamentul din actul electoral ce limitează dreptul la vot în alegerile parlamentare pentru canadienii stabiliți peste hotare mai mult de 5 ani.

Această prevedere a fost inclusă în legislația electorală canadiană încă din 1993 și făcea excepție doar pentru membri forțelor armate canadiene și corpul diplomatic.

In opinia autorităților federale, canadienii care au decis să se stabilească peste hotare nu ar trebui să voteze în cadrul unor alegeri care influențează soarta cetățenilor din Canada. Potrivit datelor statistice prezentate în cadrul audierilor din prima instanță, sînt peste 1,4 milioane de cetățeni canadieni cu rezidența în altă țară de mai mult de 5 ani. O bună parte dintre aceștia continuă să achite impozite la bugetul federal, sumele fiind estimate la 6 miliarde de dolari anual. Pe de altă parte, pînă în luna mai a anului trecut, aceștia au fost lipsiți de un drept fundamental – cel de a vota.
Recursul Guvernului va fi judecat de Curtea de Apel din Ontario, iar o decizie va fi pronunțată în scurt timp, mai ales că anul 2015 este unul electoral, cu alegeri parlamentare federale programate în toamnă.
VALERIU CIOBANU

Prăbușirea prețului petrolului schimbă liderii creșterii economice în cadrul provinciilor canadiene. Alberta, pînă în prezent cu cea mai dinamică creștere, va cunoaște o perioadă mai slabă, susține Douglas Porter, economist-șef la Bank of Montreal.
Ontario și British Columbia vor trece în capul listei, arată expertul, însă rivalitatea dintre cele do-uă provincii va fi una a “broaștelor țestoase”, întrucît nici una din ele nu va înregistra o creștere economică de peste 2,5%.

Una din cauzele importante pentru creșterea lentă a economiei din Ontario o constituie sectorul manufacturier, lovit puternic de recesiunea economică din ultimii ani.

Dacă pe durata crizelor econo-mice anterioare, acest do-meniu avea capacitatea să se relanseze rapid, dînd un impuls exporturilor, la ultima astfel de perioadă Ontario a pierdut un număr important de întreprinderi manufacturiere, ceea ce, arată Douglas Porter, presupune mai mult timp pentru revitalizarea lor.

Reluarea relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și Cuba, anunțată în decembrie de președintele Barack Obama, va avea consecințe importante și pentru canadieni. Experții anticipează că normalizarea legăturilor dintre Washington și Havana va aduce schimbări majore atît pentru Cuba, cît și pentru cei care vor vizita insula sau vor face afaceri cu țara comunistă, după 53 de ani de embargou ce au provocat Cubei pierderi de 1.126 de mii de dolari.

Canadienii -care au făcut din Cuba una dintre destinațiile favorite de turism în ultimii ani-, vor resimți și ei transformările economice, comerciale, politice și diplomatice aduse de “noua eră” a relațiilor americano-cubaneze.

Analiștii susțin însă că schimbările așteptate nu se vor produce foarte curînd, premierul Stephen Harper afirmînd și el că transformările se vor simți în Cuba doar după ce “această generație va dispărea”. Canada și Cuba au stabilit relații diplomatice în 1945, iar Ottawa și-a menținut legăturile cu Havana după ce americanii au impus embargoul în insula caraibiană.

Avantaje
Schimbarea istorică a raporturilor dintre americani și cubanezi – mijlocită de Canada și de Vatican – va revitaliza, cu siguranță, fluxul financiar și legăturile comerciale dintre cele două țări, despărțite, în punctele cele mai apropiate, de 150 de km. Primul pas va fi redeschiderea ambasadei americane la Havana, urmînd ca, cel mai probabil, SUA să ridice treptat sancțiunile economice impuse împotriva Cubei după revoluția comunistă din 1959.

Congresul de la Washington va trebui însă să confirme schimbările propuse. Experții au identificat cîteva sectoare din Canada care vor beneficia de normalizarea relațiilor dintre Cuba și SUA. Ei afirmă că firmele canadiene se află într-o poziție avantajoasă, datorită relațiilor bune dintre Ottawa și Havana din ultimele decenii, contactelor avute în insulă și respectului de care se bucură canadienii în Cuba.
– Turismul. Numărul celor care vizitează țara lui Castro ar putea cunoaște o creștere semnificativă. Foarte important va fi sectorul eco-turismului, din moment ce Cuba nu este la fel de dezvoltată precum alte țări din Caraibe. În prezent, canadienii reprezintă 40% din numărul total al turiștilor ce vizitează Cuba, între orașele canadiene și insula caraibiană existînd în prezent zeci de zboruri directe săptămînale.
Experții afirmă că, odată cu apariția în insulă a restaurantelor americane, calitatea mîncării va crește, lucru de care vor beneficia și sutele de mii de turiști canadieni.
În plus, companiile canadiene de turism ce operează deja în Cuba ar putea profita de numărul mare de turiști americani, ce se preconizează că vor vizita insula, numărul tuturor celor care vor alege această destinație putîndu-se dubla odată cu ridicarea restricțiilor de călătorie pentru americani. Lanțurile hoteliere și companiile ce organizează croaziere vor beneficia și ele de ridicarea embargoului economic.
– Aviația. Companiile aeriene canadiene vor căuta să profite cît mai mult de deschiderea oferită, mai ales că se așteapă o concurență acerbă din partea transportatorilor americani, care nu au avut acces la traficul aerian cu Cuba în ultimele decenii.
– Agricultura. Cuba este o piață atractivă de investit pentru producătorii de zahăr, fructe, tutun, inclusiv pentru cei canadieni.
– Sectorul bancar. Băncile canadiene ar putea profita și ele de oportunitatea nou creată – Royal Bank of Canada a anunțat deja că ia în calcul reîntoarcerea în insula caraibiană.
Companiile canadiene ar putea profita de extinderea pieței imobiliare din Cuba, de exploatarea depozitelor minerale, amenajarea porturilor, dezvoltarea stațiunilor turistice, forarea de petrol, refacerea autostrăzilor, finanțarea unor proiecte majore etc.
– Export. Cubă dezvoltată ar putea reprezenta o piață și mai mare pentru exporturile canadiene. De asemenea, firmele canadiene care operează deja acolo vor putea să-și vîndă producția sau să obțină capital din SUA, lucru interzis în acest moment (schimburile comerciale dintre Canada și Cuba se cifrează la un miliard de dolari anual. Canada vinde în insula caraibiană mașini și echipamente, legume, cereale și produse chimice, importînd în schimb trabucuri, rom și diverse alte produse).
Cel mai mare investitor străin în Cuba este în prezent Sherritt International Corp., firmă canadiană din industria petrolului și mineritului. După anunțul președintelui Obama, acțiunile companiei au crescut cu 30%.

Dezavantaje
Experții susțin că turiștii canadieni vor fi printre cei mai afectați de reluarea legăturilor dintre SUA și Cuba. Canadienii, care au fost ani de zile beneficiarii unei “epoci de aur” a turismului în insula cu 11 milioane de locuitori, vor trebui să plătească mai mult pentru a călători în această destinație (potrivit Statistics Canada, Cuba se află pe locul trei în topul destinațiilor de călătorie pentru canadieni; în 2012, de exemplu, un milion de canadieni au vizitat Cuba, cheltuind circa 748 de milioane $).

– Vacanțele la prețuri rezonabile vor deveni din ce în ce mai rare în anii următori, a recunoscut Jury Krytiuk, directorul Departamentului Cubad din cadrul agenției A. Nash Travel Inc. din Toronto. Ridicarea restricțiilor de călătorie pentru americani -care însă nu se va produce foarte curîndva duce inevitabil la creșterea tarifelor, încurajată de ceea ce un expert a numit “un tsunami al turismului de curiozitate” (se estimează creșterea prețurilor cu 20-30% la vacanțele all-inclusive). Majorarea prețurilor va fi determinată și de faptul că insula comunistă va trebui să-și îmbunătățească radical infrastructura, pentru a face față fluxului de turiși străini. Hotelurile, restaurantele și plajele cubaneze vor deveni supraaglomerate.
– Distribuitorii canadieni de trabucuri cubaneze ar putea cunoaște o scădere dramatică a vînzărilor, din cauza pierderii cumpărătorilor americani. Magazinele canadiene specializate în vînzarea de tutun arată că 50% din produsele lor provin din Cuba. Dar normalizarea relațiilor dintre Cuba și SUA ar putea permite și clienților americani să-și achiziționeze tutun cubanez direct din magazinele din Statele Unite, fără să mai fie nevoiți să se deplaseze în Canada pentru a-și cumpăra trabucuri sau alte produse similare. În plus, se așteaptă o creștere a prețurilor produselor din tutun.
– Numărul mare de investitori străini ce ar putea ajunge în Cuba (în special americani) va genera o competiție acerbă pentru companiile canadiene prezente deja în insulă. Printre sectoarele canadiene afectate vor fi cele producătoare de mașini și echipamente, dar și producătorii de legume, carne, cereale, cei din industria chimică.
Iar americanii vor fi avantajați de puterea superioară de producție și de apropierea geografică de Cuba.
ADRIAN NOVAC

Organizarea și desfășurarea scrutinului din această toamnă pentru parlamentul federal vor costa 375 milioane $, estimează Elections Canada, o sumă cu aproape 30% mai mare decît pentru alegerile din 2011, care au costat 295 milioane $ (și acestea mai scumpe decît cele din 2008: 286 milioane $).

Cele mai multe cheltuieli se datorează în primul rînd apariției a 30 de circumscripții noi și redesenării granițelor celor vechi, dar și inflației din ultimii patru ani și a majorării cu 4,5% a numărului alegătorilor.
Pentru pregătirile generale ale alegerilor vor fi alocate 55 milioane $, iar pentru desfășurarea efectivă a scrutinului sînt prevăzute 253 milioane $, încă 67 milioane $ urmînd a se redistribui pentru acoperirea cheltuielilor candidaților și auditului acestor cheltuieli imediat după alegeri.
VALERIU CIOBANU

Mediul de afaceri canadian anticipează un an profitabil, cu o creștere dinamică a vînzărilor de mărfuri și servicii, dar puține întreprinderi se gîndesc să-și mărească numărul de angajați, arată rezultatele unui sondaj realizat de agenția de recrutare Hays Canada. Potrivit studiului, 70% dintre oamenii de afaceri chestionați s-au declarat ferm convinși că în următoarele luni afacerile li se vor extinde, însă doar 38% au spus că vor oferi poziții de angajare.

Realizatorii cercetării sociologice menționează că este pentru prima dată cînd optimismul mediului de afaceri canadian înregistrează asemenea cote înalte, însă există și partea cealaltă a monedei, mai puțin luminoasă.

Studiul a relevat că angajații întreprinderilor canadiene devin tot mai stresați și cu moralul tot mai redus, fapt confirmat de mai mulți președinți de companii – ceea ce ar putea însemna o îngreunare în atingerea obiectivelor respectivelor firme. Una dintre sugestiile experților în recrutări este ca mediul de afaceri să investească mai mult în dezvoltarea abilităților profesionale ale angajaților, inclusiv în campanii de planificare a diverselor ținte pentru a ține pasul inclusiv cu obiectivele personale ale fiecărui salariat.
VALERIU CIOBANU